Page 66 - Drumul_socialismului_1971_05

2 DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 088 • MIERCURI 19 MAI 1971

Transformările economice, foc o apropiere treptată între ţul nostru ponderea lor re­ aceea că toate clasele şi gru­
politice, sociale ţi spirituale clase, ştergerea treptată a prezentînd peste 82 la sută. purile ce o compun îşi au le­
ce au avut loc în procesul re­ deosebirilor esenţiale dintre Se află in plină desfăşura­ gată existenţa de proprietatea Laureaţi ai Concursului al X-lea al formaţiilor artistice de amatori „Omagiu partidului"
voluţiei şl construcţiei socia­ ele, aecentuîndu-se omoge­ re amplul proces al policali­ socialistă, relaţiile dintre ele
lismului au determinat pro­ nizarea socială. ficării, muncitorul eunoseind sînt relaţii de cooperare şi a­
funde transformări în struc­ Concomitent cu dezvoltarea două sau mal multe meserii. jutor reciproc, iar repartiţia Stepul coregrafic al Clubului sindicatelor Deva
tura economică şl socială a economiei şl culturii, cu suc­ Extinderea proceselor tehno­ bunurilor produse de societa­
României Schimbarea fun­ cesele obţinute în construirea logice moderne. mecanizării te se înfăptuieşte faţă de fie­
damentală care a determinat socialismului, clasa noastră şi automatizării solicită din care dintre ele după princi­
procesul radical de înnoire a muncitoare şi-a sporit rîndu- partea muncitorilor însuşitea piul socialistei repartiţiei. Ele LOCUL I Şl TITLUL DE LAUREAT
tării, care a condus la dez­ rile cu noi şi noi contingen­ temeinică a unor cunoştinţe nu. totodată, comună poziţia
voltarea pe făgaşul civiliza­ te, şl-a îmbogăţit orizontul tehnico-ştiinţifice din cele politică şi Ideologică, ceea ce
ţiei socialiste a societăţii ştiinţific, tehnic şi de cultură mai variate domenii, astfel conturează şi mai mult uni­ adus (n faţa telespectatori­
româneşti a eonstitult-o răs­ generală. unele meserii sînt eliminate tatea lor, fizionomia lor şso- lor aceeaşi măiestrită „Fe­
turnarea de la putere a cla­ Clasa principală şl condu­ treptat In favoarea altora cu cial-ecpnomieâ în elementele ciorească de pe Mureş",
selor exploatatoare, lichidarea cătoare a societăţii noastre un grad înalt de tehnicitate. ei fundamentale. „Dansul de bită“ şi „Ţari­
proprietăţii privat capitaliste este clasa muncitoare, care Folosirea eficientă şl raţiona­ Dezvoltarea în ritm susţi­ na9 (perechi).
şi instaurarea proprietăţii so­ în anii construcţiei so­ lă a forţei de muncă in toate nut a bazei tehnîco-materlale Fără îndoială, această for­
cialiste asupra .principalelor cialiste a Înregistrat o creş­ ramurile economiei naţionale a socialismului constituie e­ maţie n-ar fi putut urca
mijloace de producţie. tere continuă din punct de este dependentă de o activita­ lementul hotărîtor pe care se scara valorii dacă in cadrul
Rolul fundamental în trans­ vedere numeric şi calitativ, te susţinută de ridicare a ca­ întemeiază din punct de ve­ aşezămintului cultural de
formarea revoluţionară a so­ datorită desfăşurării în ritm lificării. dere material întregul proces care aparţine nu ar fi exis­
cietăţii. în realizarea tuturor susţinut a procesului de In­ însuşirea temeinică a unor de omogenizare socială, acest tat acea atmosferă specifi­
înfăptuirilor l-a avut clasa dustrializare socialistă a ţâ­ cunoştinţe ştiinţifice dîn cele proces comportînd apropierea că lucrului de calitate. Spu­
muncitoare, călită în numeroa­ rii. mal variate domenii de către poziţiilor diferitelor clase şi nem aceasta gindindu-nc că
sele bătălii revoluţionare, devo­ Progresele mari realizate muncitori contribuie la ate­ pături ln ceea ce priveşte po­ aici mai există o puternică
tată pînă la capăt cauzei socia­ de economia noastră pe calea nuarea deosebirilor esenţiale ziţia lor faţă de mijloacele de formaţie de dansuri perechi,
lismului, clasa care şi-a luat industrializării şi moderniză­ dintre munca fizică şi cea in­ producţie. pe lingă olte formaţii bine
pe umerii ei greaua răspun­ rii, dezvoltarea Impetuoasă a telectuală, la creşterea rolului pregătite, core oricind s-ar
dere de a conduce poporul forţelor dc producţie, repar­ şl ponderii activităţii lor in­ Omogenizarea socială nu putea impune pe diverse
spre o viaţă liberă şi dem­ tizarea mai judicioasă a mij­ telectuale în ansamblul acti­ trebuie înţeleasă ca un pro­ scene. Pe toţi O leagă o
aspiraţii
prietenie sinceră,
nă, spre progres şl prosperi­ loacelor de producţie, îmbu­ vităţii productive a muncito­ ces de uniformizare socială, comune, tn acest clirnat, ce­
tate. nătăţirea distribuirii geogra­ rilor. Lichidarea deosebirilor ci ca o acumulare treptată a lor „vechi9 — Oros, Mun­
unor elemente care vor du­
Transformînd societatea îm­ fice a clasei muncitoare con­ esenţiale dintre munca fizică ce la o tot mai mare apropi­ In interpretarea dansatorilor de la Clubul sindicatelor din Deva, „Fecioreasca de pa tean, Wurm, Lung, Drago­
preună cu celelalte categorii tribuie la lichidarea dispro­ şi intelectuală nu trebuie în­ ere a oamenilor muncii in Mureş" şi-a dezvâluit întreaga gamă a valenţelor ei artistice. mir — li s-au adăugat al­
sociale, clasa muncitoare s-a porţiilor de dezvoltare între ţeleasă însă ca o uniformiza­ ceea ce priveşte trăsăturile e­ ţii mai tineri ca loan Tur­
transformat pe ea însăşi în senţiaLe ale existenţei lor. ln amintirea spectatoru­ In formula actuală evolu­ torul clubului, Ionel Draia, deanu, loan Dud. Venirea
anii socialismului. Rolul con­ Procesul de omogenizare se lui îndrăgostit de cintecul ează de circa un an, dar e­ acesta din urmă este adevă­ lor a fost de bun augur La
ducător în societate şl în stat conjugă cu procesul de fău­ şi dansul popular, ale că­ forturile pe care le-au de­ ratul mentor al formaţiei, fel vor fi bineveniţi Ion Ta­
«1 clasei muncitoare nu es­ rire a unităţii socialiste a po­ rui nestemate ii produc de pus componenţii formaţiei dansul e al lui, montat şi rifă şi Vasile Bucur, a că­
lichidarea oricărei dominaţii CLASA MUNCITOA­ porului. cu continua întărire ţii artistice, râmin cu am­ artistice şi pentru încadra­ însemnat al existenţei re­ ror încadrare se va face in
valorii
fiecare dată puternice emo­
gindit de el.
Un moment
pentru menţinerea
te un scop în sine, ei un mij­
scurt timp. Numai aşa SC va
loc necesar obiectiv pentru
a coeziunii oamenilor muncii
rea tinerilor au fost deose­
centei laureate a fost evo­
ple rezonanţe formaţii şi in­
păstra şi in continuare va­
In Jurul forţei
conducătoare
înaintea
bit de susţinute.
de clasă, pentru Instaurarea a naţiunii — Partidul Comunist terpreţi de care s-a simţit Concursului al X-lea, cei 8 luţia în spectacolul televi­ loarea actuală a formaţiei.
Oi mod deosebit atras prin-
depline! egalităţi sociale.
zat anul trecut.
Cu acest
lismului multilateral dezvol­ RE, CLASĂ CONDU­ Român Realizarea unităţii în­ tr-o comuniune impresia dansatori au lucrat timp de prilej grupul coregrafic a M. BODEA
firească.
noastre
Evoluţia societăţii
2 săplăinini, cite 5 ore pe
Trecerea anilor nu face de-
tregului popor este rezultatul
pe drumul construirii socia­
zi, la repetiţii, reltiind fie­
cit să accentueze
unui proces istoric
obiectiv,
tat confirmă constant această efectul firesc al marilor trans­ iniţială, să o cristalizeze. O care figură de zeci de ori, — \
pentru a se putea
obţine
asemenea formaţie s-a do­
perspectivă socială a cărei formări revoluţionare care vedit cea a grupului core­ sincronismul dorit. Astfel oate nici o primăvară viitori cetăţeni ai patriei so­
producţie, perfecţionarea re­ CĂTOARE A SOCIE­ tura şi înfăţişarea societăţii, grafic de la Clubul sindica­ că, in interpretarea lor, „Fe­ P manifestări pioniereşti, cialiste.
au schimbat din temelii struc­
realizare este pregătită trep­
n-a fost mai bogată în
tat de dezvoltarea forţelor de
învăţătoarea Silvia Jena
telor din Deva. Ceea ce a-
cioreasca de pe Mureş" şi-a
vastei activităţi politico-
al
pare mai plin de semnifica­
fior patriotic, ca • cea a iui
laţiilor socialiste de produc­ ideologice desfă-şurate de par­ ţii e că acest prestigios grup evidenţiat tixile valenţele in acţiuni cu un mai vibrant directoarea Şcolii generale
din satul Chergheş, comuna
artistice specifice. Expresia
tid, de organizaţiile obşteşti.
ţie, adîncirea continuă a de­ Baza economică obiectivă a şi-a păstrat în timp cota va­ vitalităţii sale au oferit-o '71. înscrisă sub arcul de Cîrjiţi, ne scrie despre suc |
mocratismului prin atragerea cimentării unităţii şi coeziunii lorii, chiar dacă uneori a Gheorghe Muntean, Gheor- lumină al istoricului jubi­ cesul pe care micii artişti
celor mal largi mase la con­ TĂŢII NOASTRE sociale o formează noul tip suferit adevărate metamor­ ghe Murgineanu. Eduard leu a! partidului. In cen­ din sat l-au avut cu specta­
ducerea treburilor de stat, de de relaţii de producţie socia­ foze in privinţa alcătuirii, tVurm, Mihai Lung, Ion trele urbane sau în cele mai colul «Partid iubit, părinte
procesul de omogenizare so­ liste şi noile relaţii sociale, repertoritilui, interpretării. Turdeanu, Lazăr Dragomir, îndepărtate aşezări rurale, drag". Pi^ezentat şi in Alma-
cială şl întărirea unităţii Dovadă. Acum 8 ani, ger- loan Dud, avindu-l în frun­ purtătorii cravatelor roşii şu Sec, Cozia şi Cîrjiţi, spec­
soclal-polltlce a Întregului baz^a politică şi ideologică menele lui. alcătuit doar te pe Liviu Oros, distins eu s-au întîlnit cu poezia, eîn- tacolul a fost un cald oma­
constituind-o învăţătura mar-
popor. SOCIALISTE xlst-Ieninistâ care a devenit din 3 dansatori, ocupa lo­ ordinul ,,Meritul Cultural" tul şi jocul românesc în giu închinat aceluia care de
Generalizarea relaţiilor de -ideologia întregului nostru cul l in cadrul Concursului clasa a V-a cu prilejul ce­ înălţătoare montaje literar- 5 decenii a purtat sus stea­
producţie socialiste atlt la popor. al Vll-lea (1%4). Succesu­ lei de-a 50-a aniversări a muzieale. în recitaluri sau gul intereselor maselor largi
oraşe ctt şl la sate a deter­ Conducerea societăţii de că­ lui de început i-au urmat creării P.C.R. De fapt, aşa concursuri, în expoziţii dc populare.
minat constituirea unei struc­ tre clasa muncitoare consti­ altele. cum ne mărturiseşte direc- artă plastică, de fotografii Filmele româneşti «Străi­
turi sociale noi cu clase şi tuie factorul fundamental al sau de cusături tematice. în nul", „Duminică la ora 6",
pături cu © fizionomie mo- diferitele judeţe ale ţârii. Es­ re, ca o scădere a nivelului întăririi unităţii şi coeziunii spectacole nirobate de dra­ „Cerul începe la etajul 111“
ral-politicâ nouă precum şi te caracteristic faptul că în muncii Intelectuale, ci ca un naţiunii noastre socialiste, al gostea pentru neam, pentru au constituit subiectul con
apariţia unul nou tip de re­ anii construcţiei socialiste şi proces treptat de ridicare a afirmării ei ca puternic fac­ ţară, pentru partidul con cursului gen .Cine ştie. piş-
laţii între clase şl între oa­ în mod deosebit în perioada nivelului cunoştinţelor pro­ tor al programului social. Ro­ ducător. tigâ“ organizat la cinema­
menii muncii în general. Con­ 19(16—1070 în marea majori­ fesionale şl de cultură gene­ lul conducător al clasei mun­
struirea socialismului a dus tate a Judeţelor cu un poten­ rală ale întregii societăţi, de citoare este astăzi o trăsătu­
la accelerarea mobilităţii so­ ţial economic redus au fost intelectualizare a fiecărui ce­ ră definitorie, fundamentală,
ciale, acest proces fiind de­ înregistrate ritmuri medii a­ tăţean, indiferent de locul a societăţii româneşti. Ea de­
terminat de revoluţia tehnl- nuale de creştere a produc­ său în diviziunea socială a 'J Ibum p io n ie re sc
co-ştîinţiificâ, de dezvoltarea ţiei globale Industriale supe­ muncii. ţine împreună cu toţi oame­
nii muncii de la oraşe şi sa­
forţelor de producţie şi per­ rioare mediei pe ţară Este -Progresele rapide ale şti­
fecţionarea relaţiilor de pro­ deosebit de semnificativ fap­ inţei şl tehnicii, modernizarea te întreaga putere politică în
ducţie socialiste. Ln baza lui tul că numărul unităţilor te­ necontenită a producţiei în­ stat, pe care o exercită pen­ „Eroi au fost, eroi sînt în­
sînu în principal două mari ritoriale corespunzătoare Ju­ scriu tot mai puternic clasa tru organizarea şi desfăşura­ că" — sub acest titlu s-a tograful sătesc din F3ăiţa cu
procese obiective : pc de o deţelor cu o producţie indus­ muncitoare în viaţa societăţii rea operei de înălţare a edi­ concursul elevilor de 'a
pm te. — modificări în structu­ trială sub 4 miliarde lei a ca purtătoare a progresului ficiului socialismului multila­ desfăşurat concursul gen şcoala generală din lornliLi
„Cine ştie. ciştigâ". organi­
ra socială a muncii pe scară scăzut de (a 27 în 1065 la 17 tehnic, ea trece printr-un pro­ teral dezvoltat pe pâmîntul zat de pionierii claselor a te. După cum ne informea
naţională, iar pe de altă par­ în 1970, iar numărul judeţe­ ces nu numai de ridicarea României. Rolul social con­ Vil-a A şi B de la Şcoala ge­ zâ tovarăşul Nuţu Moţiu. în
te — modificări în diviziunea lor cu peste 10 miliarde lei nivelului de pregătire profe­ ducător al clasei muncitoare nerală din Crişcior. „Între­ trecerea a prilejuit celor
nrofesională a muncii. Prima producţie industrială globală sională. dar şi a celui de se realizează şl se afirmă, în cerea a fost — după cum ne peste 200 de spectatori miri
sc reflectă ţn structura de a crescut de la 3 în 1065 la 8 cultură generală, de .continuă primul rînd. prin conducerea scrie prof. Mariana Strana şi mari o incursiune in isto­
clasă, cealaltă în structura in­ în 1070 intelectualizare, ceea ce îi întregii societăţi de către Par­ ria încărcată de fapte a
ternă a claselor, în compo­ Dinamismul creşterii clasei sporeşte-competenţa,- iniţiati­ tidul Comunist Român — ste­ — o emoţionantă evocare a luptelor duse sub conduce­
nenţa socio-profesionalâ. Prin muncitoare este ilustrat de va. responsabilitatea şi capa­ garul luptei duse de clasa luptelor duse de comunişti rea P.C.R., în penoadu ile
mobilitate socială înţelegem ritmul rapid al creşterii nu­ citatea de a conduce activita­ muncitoare pentru doborîrea în anii negri ai ilegalităţii. galilâţii şi a primilor :ur
trecerea de persoane în grup mărului de muncitori, care tea economică şi soeial-poli- regimului burghezo-moşleresc In şirul acestor manifestări de după eliberare. Dovedind
snu individual dLntr-o clasă s-a ridicat de la circa 1 mi­ ticâ a ţârii. Schimbările din şi construirea noii orînduiri se înscriu şi spectacolele o temeinică cunoaştere *«
in alta. precum şi în interio­ lion de persoane în 1938 la structura profesională şi in­ socialiste. Compoziţia socială prezentate de elevii claselor l>eliculelor cinematografice
rul aceleiaşi clase de la un peste 3 600 000 An 1960. In telectuală a clasei muncitoa­ a partidului. componenţa or­ a V-a pe scenele din Zdrapţi româneşti cu adînc suflu re
crup profesional la altul. Industrie îşi desfăşoară în re o apropie tot mai mult de ganelor de partid la toate ni­ şi Gurabarza, .precum şi voluţionar, elevii Cornel
Principalele direcţii în care prezent activitatea 21.8 la su­ nivelul profesional şi cultu­ velurile atestă caracterul său întocmirea albumelor pen­ Şerbon, Cornel Orşn şi Ini
sc desfăşoară în prezent mo­ lă din populaţia activă a ţâ­ ral al Intelectualităţii tehni­ mvincitoresc, rolul de frunte tru expoziţia cu tema i cin Florca au ciştiunt ini re
bilitatea socială sint : creşte­ rii, se creează 62.7 la sută din ce. sltuind-o în centrul for­ al militanţilor ridicaţi din «P.C.R. in cei 50 de ani dc cerea care s-a încheia* m
rea greutăţii specifice a cla­ produsul social total şl 57,4 ia ţelor creatoare ale naţiunii rînduriie clasei muncitoare, activitate". prezentarea filmului «Du
sei muncitoare, ca urmare a sută din venitul naţional. noastre socialiste. Exercitarea care activează ca cei mai îna­ Montajul llterar-muzical cii”.
dezvoltării el rapide în pro­ Creşterea accentuată a numă­ de către clasa muncitoare a intaţi reprezentanţi ai ţărăni­ «Cintâm partidul vremii O manifestare emoţionan
cesul industrializării socialis­ rului de muncitori u dus la rolului său conducător asigu­ mii şî intelectualităţii, ai tu­ noi", expoziţia de desene tâ a avut loc in satul Roia
te şi nl revoluţiei tehnico-şti- sporirea numărului lor în to­ ră orientarea consecventă a turor oamenilor muncii pen­ «Partid iubit, părinte drag", na din comuna Bulşa — ne
inţifice. care reprezintă pes­ talul salariaţilor de la 57.6 tuturor energiilor poporului tru înfăptuirea programului spectacolul „Carnavalul flo­ comunică directorul şcol"
te 7.1 la sută din numărul sută în 1950 la peste 73 la în direcţia făuririi societăţii partidului, a liniei sale gene­ rilor de mai", iată doar cî- generale din localitate tovn
total al salariaţilor iar în ju­ sută în 1069. iar la noi în multilateral dezvoltate. rale. Clasa muncitoare repre­ teva din manifestările orga­ rişul Nicolae Gavrilâ. Fa a
deţul Hunedoara peste 7fl la judeţ ponderea muncitorilor Ca Urmare a transformări­ zintă. în a) doilea rînd. forţa nizate de unitatea de pio­ fost prilejuită dc înlîlnirea
sulă. consolidarea da sate n în totalul salariaţilor a cres­ lor social-economice ce au a­ socială dc bază din rîndul că­ nieri de la Şcoala generală elevilor cit” cel mai vech»
unei noi clase omogene — ţă­ cut de la 68.2 la sută in 1950 vut loc, actuala structură so­ reia se reci vitează cadrele de nr. L din Orăştie, care «s-au membru de partid din sut
rănimea cooperatistă, forma­ la 88.2 la sulă în 1970. cială a României socialiste es­ conducere ale statului, repre­ înscris în jurnalul celor Cu pensionarul miner In
rea unui detaşament puter­ Aplicarea pe scară largă a te constituită din clase şi zentanţii săi au cea mai mare mai dragi şi reuşite acţiuni” nat Crişan. Vorbele calde
nic al intelectualităţii. In a­ ştiinţei şi tehnicii, diversifi­ pături aJiate. prietene, care pondere ln organele repre­ (ne mărturiseşte prof. Miron ale invitatului au fost a pa
cest proces are loc schimba­ carea economiei determină au aceeaşi poziţie faţă de zentative ale puterii dc stat. Simedrea) Au fost momen­ teticâ lecţie scrisa sub fia
rea naturii claselor sociale, mutaţii adîncl în diviziunea mijloacele de producţie, inte­ Componenta Marii Adunări te de adevărată înălţare su­ mura partidului, pe cate eo
schimbări de fond care adîn- socială a muncii şi în struc­ rese fundamentale comune. Naţionale, a consiliilor popu­ fletească. în care pionierii piii au ascultat-o cu emoţie.
resc trăsăturile lor sociale, e­ tura pregătirii profesionale a Se conturează astfel în struc­ lare. a tuluror verigilor apa­ au adus — prin cînt, vers Intîlnirea s-a încheiat intr-o
conomice şl spirituale, în ace­ clasei muncitoare. în ansam­ tura socială a ţârii noastre o şi Jocuri desprinse din lu­ vibrantă manifestare artis
laşi timp avind loc întărirea blul ei a sporit ponderea nouă categorie sociologică, cu ratului de slat reflectă şi pe mea copilăriei de azi — un ticâ intitulată «Slăvim parii
unităţii intereselor funda­ un specific propriu — cate­ acest plan ponderea şi rolul Hunedoara ii oferâ vizitatorului la tot pasul peisajul cita­ imn de mulţumire partidu­ dul“.
mentale şi. pe această bază. muncitorilor calificaţi, aceş­ goria de oameni al muncii ai clase! muncitoare în stat. din dominat de eleganţa noilor cartiere. lui părinte, sub a cărui gri­
consolidîndu-se unitatea soci- tia reprezentînd în prezent societăţii socialiste — cate­ Foto : V. ONOIU jă cresc şi se modelează ca LUCIA LICIU
nl-polîticâ a societăţii. Are peste 81 la sută, lAr în jude­ gorie ce se caracterizează prin firica neamju V_______________________
r __■— — • ii.»
P U I I l ECCMMIC $1 1 1 (1 1 1 1 I I C A I — I I A I I Z A T E l i MOD EXEMP1AK
fecţiuni care generează chel­ Aşa se face că ponderea bu­ pentru rentabilizarea produ­ munală — volumul executat porturilor şl telecomunicaţi­ nu se efectuează recepţia de­ păşit cu peste 2 milioane lei.
tuieli suplimentare pentru re­ nurilor de larg consum în to­ selor, extinderea mecanizării, la construcţii şi montaj se a- ilor, energiei electrice, indus­ finitivă după trecerea perioa­ Aceste succese s-au obţinut
pararea şi repunerea acestora talul producţiei globale sca­ organizarea activităţii in două flâ sub media pe judeţ. La triei materialelor de construc­ dei de garanţie. ca urmare a realizării şi de­
in funcţiune De asemenea, de In Joc să crească faţă de şi trei schimburi trebuie să sflrşilul celor 4 luni nu erau ţii, toate organele centrale In sectorul de drumuri -­ păşirii veniturilor proprii şi
unele unităţi nu lucrează cu 1970. Această situaţie se da- fie finalizate cit mai urgent. atacate unele lucrări pentru care au în planul lor obiec­
încă unele neajunsuri de or­ întreaga capacitate. . Fabrica toreşte şi faptului că nu s-n Termenele stabilite şi apro­ că nu s-au asigurat amplasa­ tive de investiţii In Judeţul o altă problemă dezbătută în încasărilor de către toate
din organizatoric ş! gospodă­ de cărămida Vaţa — proiec­ acţionat cu fermitate pentru bate trebuie respectate şi nu mente, documentaţii şi finan­ nostru trebuie să asigure ne­ şedinţa comitetului executiv consiliile populare munici|>a-
resc i insuficientă preocupa­ tată cu o capacitate de 3,5 traducerea in viaţă a indi­ amînate de la o lună la alta. ţare. Intre acestea se află în tin a t proiecte, amplasa­ — se remarcă că se desfăşoa­ Ie, orăşeneşti şi comunale. Si
re a conducătorilor pentru milioane buc. anual — nu lu­ caţiilor organelor superioare In această direcţie este nece­ atelierul de tîmplârie din Li- mente şi finanţarea pentru ră o activitate mai bună, că în ce priveşte partea de chel­
mai buna organizare a pro­ crează încă la parametrii şi â măsurilor stabilite prin sar să se acţioneze de urgen­ vezeni, hala de construcţii ca lucrările să poată fi ata­ prevederile de plan se înfăp­ tuieli a execuţiei bugetare,
ducţiei şi a muncii, reduce­ proiectaţi şi înregistrează în hotârîrea nr. 1 1971 a Consi­ ţă pentru utilizarea cît mai metalice din Orăştie, atelie­ cate în cel mai scurt timp. tuiesc în mod ritmic. Sint şi situaţia se prezintă bine.
rea cheltuielilor materiale, continuare mari pierderi Ate­ liului popular judeţean şi a deplină a capacităţii maşini­ rul mecanic din Brad — in­ In executarea lucrărilor de Sn acest sector de rezolvat u­ In vederea îmbunătăţirii în­
eliminarea cheltuielilor ne­ lierul mecanic din Deva, pen­ sarcinilor stabilite ulterior de lor şi utilajelor, a parcului vestiţii aparţinind Direcţiei construcţii se cere, în pri­ nele probleme privind utili­ tregii activităţi şi penlru ob­
productive şi neeconomicoase tru care s-nu cheltuit mai comitetul executiv şi biroul de autobuze, pentru folosirea mul rînd, accelerarea ritmu­ zarea mai deplină a mijloa­ ţinerea de noi succese în rea­
pentru ridicarea gradului de mult de 6 milioane lei, a în­ permanent. De această situa­ raţională a timpului şi a for­ de industrie locală ; precum lui de execuţie pe toate şan­ celor tehnice, a timpului şi lizarea planului economic şi
ren labil i ta I c şi creşterea efi­ registrat în trimestrul I o ţie se fac răspunzători şi vi­ ţei de muncă, pentru pune­ şi amplasamentele pentru lo­ tierele. scurtarea termenelor forţei de muncă, trebuie în­ a bugetului local pe trimes­
cienţei întregii activităţi pierdere de 342 000 lei. Tot ln cepreşedinţii şi membrii co­ rea In valoare a noi resurse cuinţele din Calea Zarandu- tărită disciplina şi răspunde­ trul II se impune o analiză
lui din Deva — investiţii a-
In întreprinderile de in­ M L. Deva stă nefolosit încă mitetului executiv care răs­ interne. îmbogăţirea gamei parţinînd direcţiei de gospo­ de dare în folosinţă, extinde­ rea tuturor celor care se o- * atentă a situaţiei şi stabili­
rea muncii în acord global,
cupâ de repararea şi întreţi­
dustrie locală planul nu se din anul trecut un pod ru­ pund şi coordonează activita­ sortimentale şi îmbunătăţirea dărie comunală. Or. în şedin­ înlăturarea risipei şi gospo­ nerea drumurilor judeţene. rea de măsuri care să ridice
realizează In mod ritmic A- lant. tea direcţiilor. calităţii produselor. ţele comitetului executiv şi dărirea cu grijă a materiale­ Anul acesta sînt de întreţi­ activitatea din toate domeni­
ile la un nivel superior. In
provizionaren tchnico-materia- La toate aceste neajunsuri Este necesar ca fiecare să O sarcină de mare impor­ ale biroului permanent s-a lor, extinderea metodelor a­ nut I 128 km drumuri, 581 trimestrul II sarcinile sînt
lâ nu sc face In mod cores­ se adaugă şi faptul că im­ găsească, împreună cu cadre­ tanţă la finalizarea căreia stabilit ca problemele privind vansate de lucru, adoptarea ml poduri şi podeţe, 7 500 ml mult sporite, fapt ce impune
punzător, iar forţa de muncă portante mijloace eircvilante le din direcţiile de speciali­ trebuie să se treacă ctt mai amplasamentele, proiectele şi de noi soluţii care să condu­ ziduri de sprijin şi altele,
şi mijloacele de producţie nu sînt imobilizate în stocuri su- tate, Întreprinderi, secţii, sec­ repede este aceea privind deschiderea finanţării să fie că la economisirea materia­ precum şi modernizarea cu o amplificare generală a c-
şi
intensificarea
forturilor
sint folosite raţional. pranormntive şi debite, imo­ toare. disculînd cu maiştrii, pregătirea cadrelor. Comite­ soluţionate pînă la sfîrşitul lelor şi ieftinirea costului mixturi asfaltice uşoare a 25 muncii pentru folosirea din
La majorilalea întreprinde­ bilizări rare sc cifrau la sfir- tehnicienii şi muncitorii — tul executiv al Consiliului lunii aprilie. Aceste proble­ construcţiilor. O atenţie deo­ km de drumuri. Toate aceste plin a mijloacelor materiale
rilor se înregistrează indiei situl trimestrului I ln 29 mi­ soluţii care să conducă la re­ popular judeţean a aprobat, me nu şi-au găsit însă o re­ sebită trebuie acordată îmbu­ lucrări se execută în regie şi băneşti de care dispune e­
scăzuţi de folosire a capaci­ lioane lei, iar cheltuielile ne- zolvarea problemelor, la ri­ încă de la începutul anului, zolvare pozitivă şi pentru a- nătăţirii calităţii. S-au făcut proprie. Prin contribuţia vo­ conomia locală în vederea
tăţii unor maşini şi utilaje şi orunomicoaso şi neproductive dicarea eficienţei activităţii măsuri corespunzătoare pri­ eeasta răspunderea o poartă şi se fac lucrări de slabă ca­ luntară In muncă cu braţele obţinerii unei producţii spo­
anume : 33 la sută la rabo- ropilez.cntau 629 000 lei, pon­ întreprinderilor de industrie vind calificarea şi ridicarea direcţiile de specialitate ale litate la terase, zidărie, fini­ şi atelajele sînt prevăzute a rite în toate sectoarele — in­
teze la I.I.L Deva şi 36,6 la derea dcţinînd-o I I.L. Orăştie locală, a tuturor unităţilor e­ gradului de pregătire tehni- consiliului popular, toţi be­ saje şi instalaţii tehnico sani­ se executa lucrări de întreţi­ dustrie locală, construclii-jn-
sută la strunguri la I I.L. O- şi Deva. conomice co-profesionalâ a salariaţilor. neficiarii de investiţii. Toate tare. La ereşa dîn Deva, dc nere şi reparaţii la drumuri vestiţii, drumuri, gospodărie
râşiie. La întreprinderile de Dacă * valoarea producţiei Se impune. de asemenea, Comitetele de direcţie ale aceste neajunsuri nu fac dc- exemplu, executarea neeores- In valoare de peste 7 mili­ comunală —, creşterii pro­
gospodărie comunală şi loca- globale industriale a crescut luarea de măsuri de către co­ întreprinderilor de industrie cit să încetinească ritmul de punzâtoare a hidroizolaţiilor oane lei. Se constată că co­ ductivităţii muncii. îmbună­
tivâ, datorită exploatării ne­ în medie cu 9-10 la sută a­ mitetele executive ale consi­ locală, gospodărie comunală execuţie şi să pericliteze rea­ a dus la infiltrarea apei în mitetele executive ale consi­ tăţirii calităţii produselor şi
raţionale şi deselor defec­ nual, numărul produselor de liilor populare municipale şi şi trustul de construcţie tre­ lizarea în termen a unor o­ subsolul clădirii, iar curtea liilor populare nu acordă su­ prestaţiilor, onorării la ter­
ţiuni, nu se realizează coefi­ bază a rămas aproape ne­ orăşeneşti, direcţiile judeţene buie să acorde mni multă a­ biective. Tocmai pentru a e­ interioară n-a fost amenaja­ ficient sprijin în executarea men a obligaţiilor către be­
cienţii de utilizare a parcului schimbat O insuficientă preo­ şi conducerile înlreprinderilor tenţie realizării prevederilor vita o astfel de situaţie este tă conform prevederilor din lucrărilor de modernizare a neficiarii interni şi externi ;
dc autobuze. Aşa dc pildă cupare se manifestă din par­ pentru a aşeza activitatea u- planului de investiţii, îmbu­ necesar să se facă eforturi proiect. De asemenea, finisa­ drumurilor care trec prin co­ să ne mobilizăm pentru ob­
la Hrad aceşti coeficienţi re­ tea Direcţiei de industrie lo­ nitâţilor economice şi presto- nătăţirii calităţii produselor, maxime din partea tuturor jele la clubul din Uricani au munele respective ţinerea de noi şi valoroase
prezintă doar 62.5 la sulă, la cală şi a comitetelor de di­ toare de servicii pe baze lucrărilor şi prestaţiilor. In celor răspunzători — bene­ fost executate în mod nceo- In ce priveşte execuţia bu­ realizări pe linia gospodări­
Hunedoara 62,2 la sută, iar In recţie ale întreprinderilor pen­ trainice, care să le permită sectorul de invesliţii-construc- ficiari, proiectanţi, construc­ respunzâtor, iar la fundaţiile getară pe trimestrul I, veni­ rii şi înfrumuseţării localită­
Petroşani 66.9 la sută Toate tru introducerea in fabrica­ să înregistreze în cel mai ţii deşi planul pe ansam­ tori — pentru soluţionarea internatului din Baia de turile proprii ale Consiliului ţilor urbane şl rurale, ca ju ­
acestea se datoresc ncrespcc- ţie de produse şi sortimente scurt timp rezultate economi- blul judeţului a fost realizat în cel mai scurt timp a pro­ C.riş s-nu folosit betoane de popular judeţean au fost de­ deţul Hunedoara să şi înscrie
târii graficelor de revizii şi noi. pentru ridicarea gradului to-finaneinre cit mai bune. în unele sectoare cum sînt blemelor pe care Ic ridică slabă calitate. Trebuie spus păşite cu peste 20 milioane în continuare numele său în
reparaţii, neînlrcţinr rii ma­ de prelucrare a materialelor Temple şi studiile propuse industria locală, trustul dc realizarea planului de inves­ că nu sc res|>eclă întocmai lei, iar încasările în numerar rîndul judeţelor fruntaş'» pe
şinilor şi utilajelor, autobuze­ şi materiilor prime, a renta­ penlru organizarea superioa­ construcţii. învâţămînt, (Vii­ tiţii. Şi ministerele minelor, prevederile M.C.M. 9001970 din impozite şi laxe prevăzu­ ţară.
lor, fapt ce duce la dese de­ bilităţii tuturor produselor. ră a producţiei şi a muncii, tură, I.J.R.C., gospodăria co­ petrolului şi geologiei, trans­ privind recepţia lucrărilor şi te în planul de casă s-au de­ NICOLAE BADIU