Page 67 - Drumul_socialismului_1971_05

DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 088 9 MIERCURI 19 MAI 1971 S

rA cotidian*r 12.15 ŞlagAre In In­ Gricg ; 18.00 Publicitate radio ;
terpretări orchestrale: 12.30 Se- 18,20 Muzică rom ânească — Con­
vergente in
19,00 Buletin
veac;
Silii L uxem burg" de Lehar; 13.00 R a­ de ştiri; 19.05 Estrada melodiilor;
lectluni din opereia „Contele de
19.30 M eridiane ilrlcc; 19.50 N o ap ­
diojurnal; 13,15 Concert de prinz;
te bună. copil; 20.0C Muzică de
11.00 Buletin de ştiri ;
14.05 La
microfon Victoria Darval şl Flo-
21.28 Melodii populare ;
fonic ;
rca CloacA: 14.30 Cartea Ştiinţifi­ cafă-concerl; 20.15 T eatru radio­
Ştefan Alexandru, din din luna iunie I95A pînâ la eâ lucrez pînă in ziua de 25 PROGRAMUL 1 : €.00 De la 6 că: 14.40 Rondo op. 3 pentru 21,40 Selecţlun! din opereta .Cin-
târetul m ex ican ’ de Lopcz: 22t)0
pian şl Sulta pentru clarinet şi
DouA schiţe sim fonice şl Frescă
Luncoiu de Jos. ne relatează data de 30 august 1961. în da­ martie ac. Cine îmi plăteşte la 0,30; 9.30 Viata cărţilor (relua­ plan de Marţian Negrea; 13.00 antică de Theodor R o g alskl: 22 30
re) : 10,00 Buletin de ştiri ; 10,05
m u m c M că a lucrat pe la diverse în­ ta de 4 octombrie a aceluiaşi salariul pe aceste zile?" Noi MuzIcA populară din Oltenia ; Muzică uşoară de Florentin Del- Universitatea rod*o: 22.45 Din re­
m a r: 15,20 Melodii populare exe­
10,30 Vreau să ştiu; 11.00 Buletin
cimpul
angajat în
treprinderi şi Instituţii circa
an s-n
pertoriul clntAretel Connle F râ n ­
cutate la nai sl la cobză:
15.30
21 de ani şi are vîrsta de muncii, ca urmare a însănă­ credem că cei care au accep­ de ştiri; 11.05 Melodii distractive: Radlo-şcoală: 16,00 Radiojurnal : ele; 23.00 Buletin de Ştiri: 23.05
u.13 Consultaţie Juridică;
n.30
tat să prestaţi activitate, deşi
In terferenţe muzicale: 23.50 Cln-
Termocentrala Mintia îşi trimite spre cer silueta 66 de ani. „Mă pot pensiona?" toşirii. Cititorul ne pune în­ Ştiau că raporturile de mun­ Corul ansam blului ..Rapsodia Ro­ 16.15 O voce mal puţin cu n oscu­ tăreţl bulgari de operA: O.ll Pie­
tă : Mari a Dolorcs P r a d e r a : 16.30
mână*' dirijat dc Anatol Goreaev-
impunătoare şi măreaţă Steaua de pe Mureş, cum au — ne întreabă cititorul. Desi­ trebarea confuz. Probabil ar că între dv. şi unitate înce­ Soroceanu; J2.0I» Muzică din fil­ Cvartetul de coarde nr. 4 dc Zo- se de m are popularitate din m u ­
numit-o poeţii, îşi expediază lumina în circuitul ener­ gur, aveţi dreptul la pensie, vrea ca perioada cit a fosi taseră. Dacă lucrurile stau m e: 12.10 R ectul de petră Elena no V ancea: 16.50 Pe teme de p ro ­ zica de est ro d i: 0,25 Uvertura —
Sultă In Sol m ajor dc Christoph
tecţia muncii"
17.00 Buletin de
getic al tării. Constructorii şi-au făcut şi de această dacă dovediţi cu acte oficia­ în incapacitate să i se consi­ Slm toncscu; 12,30 lntllnlre cu m e ­ ştiri: 17.05 Dolnâ. dolnA etniec G rn u p n er; 0,55—1.00 Buletin de
lodia populară şl interpretul p re­
dată pe deplin datoria. Cei mal mulţi dintre ei au ple­ le că aţi prestat activitate în dere vechime în muncă. II aşa cum ziceţi dv.. ferat: 13.00 R adiojurnal; 13,13 A­ drag: 17.30 MuzIcA de cam erâ de etici.
cat spre alte locuri. Au pornit la Brăila, Rogojelu... muncă. In cazul că nu dove­ informăm că timpul cît a fost N. PANAIT vanpremierA cotidiană; 13.27 Cln-
tecul e pretutindeni; 14,00 Com ­
cu acelaşi entuziasm şi aceeaşi putere de muncă, să du­ diţi toţi anii pe care i-aţl în pensie de boală nu se con­ pozitorul sAptămtnll: Henry P u r ­
reze pentru noi şi urmaşi alte cetăţi de lumină şi mai menţionat în scrisoarea trimi­ sideră vechime în muncă, în ceii; 14.4S Cfntece de voie bună Şcoala profesională din
— muzică populară; 15.00 Buletin
măreţe şi mai impunătoare să redacţiei şi aveţi acte pen­ schimb i se consideră vechi­ de ştiri; 1S.03 100 de legende ro­
La Mintia, au rămas puţini bărbaţi în salopete al­ tru cel puţin 5 ani în afară me neîntreruptă în aceeaşi u­ mâneşti. „Poveste t m u reşa-
de
bastre şi cu centuri de siguranţă la brîu. Dar, în cu- de armată, vă sfătuim să le nitate pentru că el s-a reîn­ nâ" — scenariu radiofonic 15.30 6raşul Dr. Petru Qroza
Arcadiu Marlnescu N our;
rînd, şi aceştia vor părăsi vatra fostului castru Micia. înaintaţi de urgenţă la Ofi­ cadrat in serviciu în termen Pagini vocale şl orchestrale din
Localnicii o să le simtă lipsa Ne obişnuiserâm cu ei, ciul de pensii Deva, urmînd de 3 luni de la încetarea plă­ muzica dc estrad ă; 16.00 Radio­
cu salopetele lor care inundau străzile în zori. Ne-a ca între timp să vă procu­ ţii pensiei. Vechimea neîntre­ ju rn al: 16,15 In a patriei grăd i­ Str. Fruntaşilor, nr. 19, telefon 642
nă — cintece: JC.30 Muzică uşo a­
plăcui din prima zi veselia şi optimismul lor molip­ raţi şi restul de dovezi de la ruptă în aceeaşi unitate se IR,00 Deschiderea emisiunii. ră; 16.50 Publicitate r a d io ; 17.00
Emisiune-
sitor. unităţile pe unde ştiţi că aţi calculează luîndu-se în consi­ E x-T erra 'îl. construcţii A ntena tineretului; 17.30 Concert
concurs de
de muzică pop u lară; 18.00 Orele
lucrat. deraţie anii prestaţi înainte Anunţă
I-am îndrăgit cu toţii. I-am îndrăgit pentru că da­ tehnico pentru pionieri serii; 20,00 T ableta de scară :
torită lor. sub ochii noştri, străvechea localitate ru­ Iul iu Kovaci, din Paroşeni, de pensionare şi perioada de şl şcolari; 20.05 Zece melodii preferate; 20,40
Din înregistrările Iul Ion M eta-
rală Mintia a primit botezul focului. Datorită lor aşe- ne spune că a lucrat la »De- după încetarea activităţii. 18.25 fonti e dulce şl fru ­ che; 20,55 Ştiinţa la zl; 21.00 Bi­ ORGANIZAREA U N U I C O N C U R S D E A D M IT E R E
Deci, timpul cit a fost în pen­
7.area aceasta a ieşit din tiparele monotoniei, ale obiş­ rubau" în perioada anilor moasă ; juterii muzicale; 21.30 Revista şla­ P E N T R U U R M Ă T O A R E L E M E S E R II :
Radiojurnal;
22,00
gărelor;
22.30
nuitului. Brigăzile de montori conduse de Sergiu Po­ 1955—1957. .Unde pot găsi sie de boală se exclude din 18,40 C o n fru n tări; Concert de se ara ; 22.33 M oment - E L E C T R IC IA N D E M IN A
calcul.
pa şi Petru Catnna ne-au uimit prin puterea de mun­ arhiva pentru a putea trece 19,10 Publicitate şl rezultatele poetic ; 29,00 Concert dc scară
că a oamenilor lor. Lăcătuşii, zidarii, fierarii betonişti, şi această perioadă în cartea T. M., din Hunedoara, ar L o io ; (continuare) ; 21,00 Buletin de - L Ă C Ă T U Ş D E M IN A
Ştiri; 0,03—6.00 Estrada nocturnă.
mecanicii glisatori din echipele lui Nicolae lancu, E- de muncă ?*' — ne întreabă vrea să facă o operaţie es­ 19,20 1001 de sori — emisiune PROGRAMUL II : 6.00-8.10 P ro ­ - M E C A N IZ A T O R M IN E R
merik Barabaş, losif Fulop, Mihai Popescu au încrus­ cititorul. Arhiva fostei uni­ tetică. «Unde există un ase­ pentru ccl mici; gram muzical de dim ineaţă ; B.io - PREPARATOR D E M IN E R E U R I
Tot înainte; 8,25 Mari Interpret!:
tat în silueta termocentralei un episod al înaltei hăr­ tăţi se găseşte la l.C.T. Ti­ menea spital ?" — ne întrea­ 19,30 T elejurnalul de seară; Dinu L lp a ttl; 8,55 Cintece şl p re­ - S O N D O R D E M IN A
20,00 Ritmuri — film docum en­
nicii, din marea epopee a Industrializării, pe care el mişoara, strada Gării nr. 3. bă cititorul. tar Tv. i lucrări corale de Constantin Ro- în tre p rin d e rile p e n tru c a r e sint şc o lo rizo ti elevii
Din informaţii!^ pe care
o continuă cu aceeaşi pasiune de aproape 20 de ani. (Judeţul Timiş. le deţinem, în Bucureşti la 20.25 Finale Cupei cupelor la m aşcan u ; 0,10 Curs dc limba ger­ sînt : ÎN T R E P R IN D E R E A M IN IE R A B IH O R . C O M B I ­
m ană: 0,30 Buletin de şu ri; 9,35
înainte de a ne părăsi şi ultimii constructori de cti­ Teodor Rus, din Hunedoa­ spitalul Colţea se fac aseme­ fotbal: Real Madrid — O rchestra de muzică populară
torii de lumină se cuvine să spunem pentru toti i la ra, ne scrie că s-a angajat In nea intervenţii chirurgicale. Chelsea Londra. T ran s­ „C rlşan a’ din O radea: 10,00 Poe­ N A T U L C Ă R B U N E L U I O R A D E A , C E N T R A L A M IN E ­
sim fonic
şl
Trei
„ F aim a”
mul
bună vedere. GIndurile de fapte măreţe ce ne stăruie cîmpu! muncii 1 a data de 27 m isiune directă de Ia A­ schite sim fonice de Constantin L O R D E F IE R Ş l N E M E T A L IF E R E C L U J . ÎN T R E P R IN ­
Nic. Alic, din Ghelar, ne
în minte în aceşti nni ai socialismului ne fac să cre­ noiembrie 1956. In 23 decem­ spune că in ziua de 17 mar­ le n a ; Bobescu; 10,36 Succese pe m eri­ D E R E A M IN IE R A D O B R E Ş T I, C E N T R A L A M IN E R E U ­
diane — muzică uşoară: 11.00 Din
dem că revederea va avea cu siguranţă loc. brie 1957 s-a accidentat, drept 22,ÎS Telejurnalul de noapte; muzica popoarelor ; 11.20 Melodii R IL O R N E F E R O A S E D E V A , ÎN T R E P R IN D E R E A M I ­
pentru care a fost pensionat. tie a.c. 1 s a desfăcut con­ 22.25 Gala m arilor interper(( : Interpretate de : Puica Igiro.şanu,
N. PANAITESCU A avut calitatea de pensionar tractul de muncă. «Fără să Ileana Ill&scu. Donald La ut rec, Lutgt lonescu, N IE R A M O L D O V A N O U A , T R U S T U L M E T A L E R A R E
ştiu acest Jucru — ne spune N ancy Holloway şt surori)*' Kes- B U C U R E Ş T I, ÎN T R E P R IN D E R E A D E P R O S P E C Ţ IU N I
slcr; 11.SS Ştiinţa la zl; I2fp0 B u ­
cititorul — eu am continuat
letin de ştiri; 12,08 Avanprem le- Ş l E X P L O R Ă R I G E O L O G I C E C L U J.
La c o n c u rs u l d e a d m ite re se p ot p re z e n ta p ro ­
m ovaţii c la s e i a VIH-a şi a b so lve n ţii şco lii g e n e ra le
Premise certe de cunoaştere d e 10 ani, c ic lu co m p le t, c a r e nu a u d e p ă şit vîrsta
d e 18 ani implinifi pină Io 31 d e c e m b rie 1971.
ÎN S C R IE R E A LA C O N C U R S U L D E A D M IT E R E SE
FAC£ LA S E D IU L Ş C O L II S A U ÎN T R E P R IN D E R II M l-
temeinică a tainelor meseriei N IE R E IN P E R IO A D A 1 IU N IE - 5 IU LIE 1971. p e
b a za u rm ă to a re lo r a cte :
- certifica t d e n a ştere In o rig in a l şi c o p ie
Pregătirea tehnică-practică drul atelierului de lucătuşe- Atelierul de timplărie este — certifica t d e a b so lvire in o rig in a l so u a d e v e ­
a ('tecilor, intensificarea edu­ rie şi electrotehnică, plnd in dotat cu bancuri de lucru, rinţă d e p ro m o v a re a c la s e i a Vfll-o sa u a X-a
cării prin muncă şi pentru momentul de faţă, elevii au scule, dar deocamdată se lu­ — fişă m ed ica la , e lib e ra tă d e şc o a la g e n e r a lă ab­
muncă a acestora se numără mal executat compase mate­ crează doar la obiecte de tra­ solvită sou certifica t m e d ic a l e lib e ra t d e c irc u m ­
printre, problemele majore ce matice, stative, rafturi, vaze foraj şi pirogravură. Cu tim­
stau in faţa factorilor respon­ pentru flori şi table metali­ pul, extinzindu-se, autodotin- scrip ţia sa n ita ră la c a re c a n d id a tu l e s te luat in e­
sabili de bunul mers al şco­ ce, au rebobinat motoare e­ du-l se va putea trece la lu­ vid en ţă
lii noastre. In judeţ, aceste e- lectrice. crări mai ample, care să o- — b uletin d e a n a liza s in g e lu i şi rezu lta tu l e x a m e ­
lemenle noi, de maximă im­ Ne-am pus întrebarea t ur- /ere cu adevărat posibilitatea n u lu i ra d io lo g ie p u lm o n a r (ro d io s c o p ie , ra d io g ra fie
portantă, au avut un ecou fa­ mărindu-se latura productivă iniţierii elevilor iu tainele so u m ic ro ra d io g ra fie ) e fe ctu a t cu c e l mult trei luni
vorabil in riadul cadrelor di­ intr-o măsură fot mai fnsem- meseriei de timplari. Promi­
dactice. elevilor şi părinţilor, ţător se desfăşoară practica in o in te d e c o n c u rs.
Inspectoratului şcolar jude­ productivă şi in atelierul de C O N C U R S U L D E A D M IT E R E V A Ft P R E C E D A T
ţean şi. altor factori, ducmd la Atelierul - sală lucrări practice — fete, unde D E E X A M IN A R E A M E D IC A L Ă . C A R E S E V A E F E C ­
intensificarea preocupărilor acestea efectuează cusături cu
pentru asigurarea condiţiilor motive populare, ţesături de T U A C U î-3 Z ILE ÎN A IN T E D E ÎN C E P E R E A P R O B E ­
materiale necesare bunei des­ de clasă carpete 1n războaie-rame. Cu L O R S C R IS E .
făşurări a activităţii tehnico- clasele mari se confecţionea­ P R O B E L E S C R IS E V O R A V E A L O C IN 7 - 8 IU L IE
productive. Rezultatele nu au ză costume naţionale. IA R C E L E O R A L E IN T R E 9 - 1 4 IU L IE .
intirziat să se arate. a mîinilor Debutul pe linia legării mai
La Liceul din Călan, pe ca­ strinse a invâţămiutului teo­ S e d o u p ro b e sc rise şi o ro le la m a tem a tică şi fi­
re l-am vizitat de curind, au retic de practica productivă zică din p ro g ra m e le şc o la re a le c la se lo r V - V III şi
fost amenajate trei ateliere: se dovedeşte de bun augur la respecbV din p r o g ra m e le şco lii g e n e r a le de 10 ani,
de lăcăluşerie şi electrotehni­ notă, există oare posibilita­ Liceul din Călan. Aici s-au în fu n cţie d e c ic lu l a bsolvit.
tea
pătrunderii
temeinice,
că, timplărie, lucrări practi- creat premise certe de cu­
ce-fete Atelierul de lăcăluşe­ ştiinţifice de către elevi a noaştere de către elevi a tai­ La m eseria m eco nizo tor m in er c a n d id a ţii nu s u s ­
rie este bine dotat aiit cu tainelor unei anumite mese­ nelor unei meserii. Pe viitor ţin e x a m e n d e a d m ite re. Tinerii a b s o lv e n ţi o i şcolii
scule, cit şi cu materiale. rii, mai poate fi urmă­ se impune însă ca experien­ g e n e r a le d e 10 a n i so u p ro m o v a ţii c la s e i a Vlll-a
Aici trebuie remarcat spri­ rită de către maiştrii- ţa dobtndită să fie consolida­ S IN T A D M IŞ I D IR EC T , PE B A Z A D E T EST E, IN Z I­
jinul deosebii primit din par­ instructori in mod adec­ tă. Pentru aceasta e necesar L E L E D E 7 - 8 IU LIE 1971.
tea uzinei „Victoria". Datori­ vat înfăptuirea laturii educa­ ca şi în continuare să se a­
tă acestui sprijin şi procură­ tive a orelor de practică ?. corde aceeaşi atenţie atît dc T e ste le c o n s ta u d in Infrebort e le m e n ta re sa u e­
rii unui aparat de sudură, a­ Răspunsul ni-l oferă acelaşi către maiştrii-inslructori, con­ xerciţii sim p le p e n tru v e rifica re a c u n o ştin ţelo r d e
telierul s-a profilat, după cum interlocutor: „Fără îndoială, ducerea şcolii, părinţi cît şi c u ltu ră g e n e ra lă şi p e n tru o rie n ta re p ro fe sio n a lă .
ne mărturiseşte directorul da. Elevii au urmat la înce­ de către Inspectoratul şcolar R ezu lta tu l testării se n o te a ză c u p u n c te .
loan Lupulescu, pe confecţio­ put o perioadă de iniţiere in judeţean. Sediul Centralei cărbunelui din Petroşani.
narea de porţi metalice şi domeniul în care (şi vor efec­ B. MIRCESCU A d m ite re a in şc o a lă se fa c e in o rd in e a n u m ă ru ­
garduri de sirmă, pentru care tua practica. Aşa că acum ei lui d e p u n c te o b ţin u te d e c a n d id a ţi, in limita lo c u ­
s-au şi primit o serie de co­ au posibilitatea să lucreze e­ rilor p rev ă zu te p rin p io n u l d e şco lo riza re .
menzi. Prima poartă confec­ fectiv Dar lucrările nu se D R E P T U R IL E E L E V IL O R PE T IM P U L Ş C O L A R IZ Ă R II :
ţionată de elevi a luat deja fac la intlmplare ci pe baze Noi capacităţi la „Avicola"
drumul beneficiarului Pină ştiinţifice, potrivit desenelor şc o la riza re a g ratuită ; h ra n ă su b sta n ţia lă in li­
la sfirşitul anului, prin vin- tehnice, cunoştinţelor do- mita a lo c a ţie i le g a le ; c a z a re g ra tu ită şi conforto-
zarea acestor obiecte, liceul bindite în orele teoretice sub Întreprinderea agricolă de stat «Avicola" Mintia bi/ă in internat ; a rtico le d e igiena c o rp o ra lă ; mo-
va obţine beneficii in valoa­ directa îndrumare a maistru- şr-a completat capacităţile de producţie existente cu n u o le şc o la re, in fo lo sin ţă ; c o s tu l in te g ra l a l tra n s­
re de aproximativ 20 000 lei. lui-instructor. Noi avem an­ altele noi. Recent au fost terminate şi puse in funcţi­
Cu banii obţinuţi se va trece gajat un maistru cu o expe­ une, cu aproape o lună înainte de termen, 4 blocuri Rugbi p o rtu lu i d u s - in to r s în v a ca n ţă ; e c h ip a m e n t (îm ­
la modernizarea laboratoare­ rienţă bogată — Simion Luca moderne care dispun dc dotaţiilc necesare pentru b ră că m in te , rncoîfominfe, le n je rie); 2 0 - 3 0 la su tă
lor de fizică-chimie şi biolo­ — care lucrează aici încă din creşterea şi ad&postirea păsărilor în încăperi sistem din p la ta cu ve n ită p e n tru m u nca efe ctiv p resta tă in
gie. acţiune care a şi început anul J963. Deci, posedă te­ boxe. Acestea au şl fost populate cu 110 000 pfisfirî ti­ Ştiinţa— învinsă pe teren propriu tim pul p ra cticii in în tre p rin d e re (în n u m era r si c a r ­
Fără îndoială. aceşlia sint meinice cunoştinţe tehnice dar nere din rase de mare productivitate, de la care se
paşi lăudabili pe linia moder­ şi pedagogice, de psihologie vor obţine anual peste 11 milioane oufi. Disputa pentru ocuparea nat în marea majoritate a net C . E C . )
nizării procesului nistrucfio a elevului, avind posibilita­ Prin terminarea şi darea în exploatare a ailor o­ locului 4 în clasamentul di­ timpului Ja întimplare, au co­ Şl D U P Ă A B S O L V IR E A Ş C O L II : în c a d ra re a in
educativ. care se tor conti­ tea să-l urmărească pe acesta, biective similare aflate în construcţie şi modernizarea viziei A de rugbi s-a înche­ mis multe greşeli şi... au ra­ p ro d u c ţie . Io lo cu ri d e m u n că c o r e s p u n jn to o r e cu
nua anul viilor cu o acţiune să-l supravegheze şi educe in halelor vechi se creează premisele creşterii producţiei iat cu un rezullat neaşteptat; tat cît pentru 3 meciuri con­ m e se ria a b so lvită : re a liz a re a unor sa la rii a v a n ta ­
de mai mare amploare — a­ consecinţă. Alături de mais­ echipa Ştiinţa Petroşani, favo­ secutive.
menajarea sălilor de curs pe trul Luca, lucrează şi mais­ avicole de la 25 milioane ouă prevăzute a se reali­ rita acestei înlilniri, a fost An m arcat: Morotnele şi jo a s e în re ţe a u a tarifa ră o ra m urii m in iere s u p e ­
specialităţi, dotate cu mate­ trul loan Roşea, bine pregă­ za in 1971, la pesîe 75 milioane ouă în anul viilor. învinsa pe teren propriu, în lacob (două lovituri de pe­ rioară altor rom uri d in e c o n o m ia n a ţio n a lă ; p e r ­
rial didactic adecvat. In co­ tit profesional", mod surprinzător, de Univer­ deapsă). pentru Ştiinţa, şi fe c ţio n a re a pregătirii p r o fe s io n a le p e m ă su ra intro­
sitatea Timişoara. Scor final Stan (2 lovituri de pedeapsă d u c e rii p r o g re s u lu i te h n ic în in d ustria m inieră ; ri­
i Jl-9 (8-6) in favoarea oaspe­ şi o transformare) şi Ceauşu d ic a re a nivelu lui p r o fe s io n a l p rin şco li d e maiştri,
ţilor. lîncereare). pentru „U" Timi­ pufind d e v e n i conducăfor/ şl o rg a n iz a to ri d ire cţi oi
Rugbişlii de la Ştiinţa Pe­ şoara A condus bine Vasile p r o c e s u lu i d e p ro d u c ţie ; în le sn iri p e n tru a urm a
OCHIUL MEREU TREAZ AL OPINIEI PUBL troşani au practicat unul din Cismnş (Bucureşti) liceu l se ra l sa u fă ră fre cve n ţă , d e sc h izin d u -li-se a s t­
cele maî slabe jocuri din a­
cest campionat. Ei au acţio­ C. MATEESCU fel c o le a sp re instituţiile d e învăţăm int su p e rio r.
Ş a h
CE M SLUJBA ECH ITAJII SOCIALE
Timp de Irei zile. Casa de
cultură a sindicatelor din baţi. femei, juniori) cu 15,5 A N U N Ţ
puncte, urmată de echipa Ji­
Societatea noastră socialis­ manentă a organelor de stat pe strada Buccgi. la numă­ ca apoi să schimbe banii pe Petroşani a găzduit finala ju­ ul Petroşani’ cu 13,5 puncte.
tă, prin profundul el demo­ cu colectivele de muncă au rul 31, se întîlnesc cîteva băutură, că dormea pe unde deţeană a campionatului de Pe următoarele locuri ; Mi­
cratism, oferă fiecărui om dus la demascarea unor fal­ persoane străine de localitate, apuca". Asemenea oameni bat şah pe echipe, contînd pen­ nerul Lupeni — 7,5 puncte Şi
posibilităţi nelimitate de a­ suri şi abuzuri prin care era care încearcă să atragă şi fe­ la uşile apartamentelor, cer­ tru faza sferturilor de finală Dacia Orâştie — 5,5 puncte. Combinatul siderurgic Hunedoara
firmare a personalităţii, a frustrat avutul obştesc. „La mei. pentru ca apoi să treacă şesc şi nii o dală cetăţeni cre­ ale campionatului ILS.R. de Echipa Corvinul Hunedoa­
capacităţii de muncă şi crea­ Miliţia municipiului Hune­ la comiterea intenţionata a duli i-au primit în casă pen­ şah — echipe mixte. ra. care va reprezenta jude­ sfr. Dr. Petru G roza nr. 8
ţie. In această conjunctură doara — relatează tovarăşul unor infracţiuni. Temeinicia tru ca apoi să anunţe miliţia In urina unor dispule ca­ ţul la faza interjudeţeană, a
rolul opiniei publice, această Zaharia — o sesizare semna­ sesizării s-a confirmat. Oas­ că au fost prădaţi Atunci re s-au ridicat la un bun ni­ fost formată din şahiştii E­
expresie colectivă a atitudi­ la faptul că calculaloarea de peţii nepoftit» au fost ares­ cînd sînt prinşi imploră mila vel tehnic, pe locul întîi s-a mil Mende. îuan Adam. Vic­ Angajează de urgenţă
nii creatoare a oamenilor fa­ salarii Bcloiu Minodora şi taţi. F.ruu cunoscuţi „pensio­ cetăţenilor, făcînd uz de in­ tor Kşanu. Cornel îgreţ. Alice ZIDARI ŞAMOTORI
ţă de muncă şi societate, cîş- contabila Cosanovies George- nari" ai penitenciarului — firmitatea lor după care de clasat echipa Corvinut Hu­ Tirpescu. Eugenia Trofin. A­
tigă atribute specifice epocii ta, ambele salariate la între­ t ’atană loan din Boinn — Si­ fapt se ascunde omul gata nedoara (mai omogenă în toa­ lexandru Grindeanu şi Horea Se asigură :
noastre. Despre opinia publi­ prinderea de construcţii si­ biu fusese condamnat de .1 oricînd să fure. ,.Intr-una din te compari imenlelc — băr­ Popescu.
că vorbim ca despre un fac­ derurgice Hunedoara, falsifi­ ori pentru fals. dezertare şi zilele lunii aprilie — ni s-a — salarizare conform H. C. M. nr.
tor activ al mersului înainte. că state de plată, ridică su­ furt, Oanren Gheorghe din relatat, la Miliţia municipiului 914/1968
Se supun dezbaterii opiniei mele de bani cuvenite mun­ Lupeni condamnat de 3 ori Deva — un asemenea vaga­
publice proiecte de lege, pla­ citorilor plecaţi din între­ pentru furt iar Dărâmuş loan bond implora jenant mila Continuă modernizarea drumului — cazare pentru nefamilişti
nuri de dezvoltare, îi cerem prindere fără să le expedie­ în plin bulevard Organele de — masă contra cost
părerea asupra proiectelor de ze, că fac cheltuieli mult pe­ din Făgăraş ispăşise şi el do­
sistematizare pentru a ^ ste posibilităţile lor de cîş- uă condamnări, pentru furt miliţie au încercat sâ-l o­ Teliuc-Ghelar Relaţii suplimentare se pot cere prin te­
completate, îmbunătăţite. în­ tig licit. Desigur, gravitatea şi lovire, singur Pieptănarii prească dar. curios, unii ce­ lefon nr. 1450 interior 114.
fierăm în faţa opiniei publi­ acuzaţiilor trebuia verificată loan din Tecuci era fără an­ tăţeni i-au luat apărarea fără O veche dorinţă, exprimată de locuitorii Gheţaru­
ce pe cei ce încalcă legile cu deosebită atenţie fiind tecedente penale. Ei n-ou a­ să ştie «ă aveau în faţă un lui in foaie ocaziile, e pe cale să se împlinească —
statului, principiile morale a­ vorba, pe de o parte, dc banii pucat să-şi pună în practică om condamnat* la închisoare modernizarea drumului ce duce de la Teliuc la ei.
le societăţii noastre. Şi, nu stalului, iar pe dc altă parte planurile de n-l ucide pe ca­ pen'ru I au şi 6 luni. in urma Lucrarea a lost de fapt începută in urmă cu ciliva
puţine sînt cazurile în care de însuşirea ilicită a unor în­ sierul Exploatării forestiere săvirşirii infracţiunii de ul­ ani dar, după ce s-a pavai cu calupuri o porţiune, ea
opinia publică trage semna­ semnate sume pentru caic Distra pentru a-i lua banii traj. cp Florian Origore era a fosi sisială. Acum, buldozerele nivelează, excava-
lul de alarmă avertizînd or­ muncitorii plecaţi prestaseră destinaţi plăţii muncitorilor. cunoscut în Lugoj ca vaga­ Combinatul siderurgic
ganele de stat asupra unor munca cinstită. In toată pe- # Ochiul treaz al opiniei publi­ bond. că fusese eliberai din loarcle muşcă din dreapla şi din slînga iar drumul
abuzuri, cazuri în care ajuto­ rioada verificărilor, şi apoi ce a sesizat la timp. iar or­ penitenciar numai prin d e ­ se lărge i se regularizează curbele, i se ameliorea­
rul ei, al oamenilor muncii, a anchetei penale, opinia pu­ ganele de stat i-fiu făcut in­ menţa legii, pentru ca la pu­ ză unele parte. Sint operaţii pregătitoare moderniză­
a fost hotărîtor in descoperi­ blică a fost aceea care a ghi­ ofensivi înainte de a putea ţin timp să comită alte fapte rii în continuare a drumului. Galaţi
rea unor indivizi puşi pe că­ dat cu deosebită răspundere face vreun rău". Alteori, în cu caracter antisocial".
pătuială fără muncă „Am organele de cercetare pe dru­ fapte aparent mărunte, lipsite In asemenea cazuri opinia A N G A J E A Z A
primit în anul trecut, ca să mul ce ducea la adevăr. Pen­ de însemnătate, se manifestă publică este indusă în eroare
mă refer la o perioadă bine tru sustragerea sumei de pe­ atitudinea de viaţă parazitară, de aspectul exterior, de văi­ („Republica"); LUPENI: A- pînă la data de 25 mai a.c/. muncitori
delimitată, peste 1 500 de se­ ste 76 000 )ci, cele două func­ deghizată în om care rere mi­ căreli. de unii cetăţeni cre­ minfirl bucureşrenc („Cultu­ necalificaţi, absolvenţi ai şcolii generale
ral"); Fraţii Karam aznv — se­
sizări din care marea majo­ ţionare au fost trimise în lă. „Intr-una din seri. Miliţia duli la prima vedere. Dar e- CINEM A riile l—II („M uncitoresc");
ritate au constituit capete dc faţa instanţei de judecată municipiului Deva a fost a ­ xieenţa. intransigenţa şi vi­ LONEA: T ăcerea bărbaţilor de 7—8 ani, cu stagiul militar satisfăcut
(„Minerul"); PAROŞENI: Ca­
plecare în descoperirea unor pentru a-şi primi meritata nunţată telefonic că un infirm gilenţa opiniei publice nu pot davrul viu — seriile M I <„E-
infracţiuni — spunea colone­ pedeapsă". deschide capacele de canali­ fi „ademenite" cu văicăreli şi nergla**): PETRILA: Cerul şl pentru calificare în meseriile :
DEVA : Secretul din Sania
lul Enache Zaharia. locţiitor Apărătoare de netrecut a zare prin centrul oraşului travestiuri. Oamenii muncii Viitoria („Patria") ; Vagabnn iadul („Muncitoresc") t VUL­
(„Muncito­
CAN :
Inltlnlrra
al şefului Inspectoratului mi­ moralei noastre socialiste, a ştiu să-şi apere liniştea că­ dul — seriile I-1I („A rta”); resc"); UR1CAN1: Dimineţi — COCSAR
liţiei judeţului Hunedoara principiilor de echitate şi Cetăţeanul — Vlădoianu Ma­ SI1XIERIA; Călugărita din Mon- do iarnA („7 Noiem brie”) ;
□ ARBATENl :
Comediant!) -
Pornind de In asemenea se­ dreptate, a normelor dc con­ rin — a fost găsit apoi Sn- minului. munca şi. atunci za („M ureşul*); HUNEDOARA: seriile 1—Iî („6 August") ; — FINISATOR LAMINATE
relicvă
(„Siderurgia-
Ultima
sizări, organele noastre au vieţuire socială, opinia publi­ tr-un local unde prin ţinuta sa cînd este nevoie, să lovească titT); Alfa Romeo şl Julictta ORAŞTIE : Vnră de al­
descoperit In domiciliul lui că — acest mare anonim co- o murdară, prin atitudinea sa a fără cruţaie în cei care se a- („Constructorul**) • CALAN” : tădată („Flacăra") j GEOAGIU- In timpul şcolarizării se asigură cazare
Vcrtci Trandafir din Brad rect şi cinstit, demn şi in- ° indignat consumatorii, slricîn- bnt de la '-rguiile de convie­ Ferestrele u n oului („11 I u ­ BAI: Iubiri tâcute; HAŢEG : gratuită.
Acuzatul („P opular"); B R A D :
4,820 kg aur, sustras In repe­ transigent — veghează neîn­ du-le scara dc meritată des­ ţuire socială, sesizînd la timp nie"); TELIUC: Noaptea n u n ­ Bâic(i buni, bflleli răi („Stea­
tii In ploaie („Minerul"); GHE­
tate rîndurj din minereu, ori cetat asupra linişlei fiecăruia tindere. Cine era acest Vlă­ orice incorcure de-a încălca LAR: Anchetatorul din u m b ră ua roşie"); GURAKARZA : Informaţii suplimentare ia serviciul în-
din arr.elgam furat de la u- dintre noi. dezvăluind nu o doianu ? Verificările făcute legile r-'astre profund uma­ („Minerul**); PETROŞANI: î n ­ Căpitanul Florian („Minerul"); văţămînt, telefon 1 83 00, interior 23"!.
zinn de preparare". Atitudi­ dală încă în faza dc intenţie în judeţul Vîleea au arătat că ne. lerd care apără dreptatea gerii negri — seriile 1-11 („7 No­ 1LIA; Sâ ucizi o pasâre cin-
nea demnă, cinstită a oame­ pe autorii actelor antisociale. vagabonda din loc în loc. cer­ şi echitatea socială. iembrie") ; Ultima vacanţă tfltoare („Lum ina").
nilor muncii, legătura per­ „La Tctroşani s-a sesizat că şind mila oamenilor, pentru DRAGOŞ CALIN