Page 69 - Drumul_socialismului_1971_05

v y
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA!

S Lucrările celei de-a doua

sesiuni a Comisiei mixte

româno-cubaneze

m Prezenţe româneşti

peste hotare

Seismul oscilaţiilor

monetare interoccidentale
şi Piaţa comună

@ Cadran, Atlas
ANUL XXIII. Nr. 5 089 JOI 20 MAI 1971 4 PAGINI - 30 BANI

r ,H ffH iH /niinrnfH NH H ninrt/H ftntfiinr*rnrt(ntrfitrrrtinrrnnNntr*^

Vizita unei delegaţii de partid şi
guvernamentale conduse de tovarăşul Vizita în tara noastră a preşedintelui

Nicolae Ceauşescu în Republica

Populară Chineză, Republica Populară R.F. a Germaniei, Gustav Heinemann

Democrată Coreeană şi Republica

trul municipiului
Suceava ;
vizita
Continuîndu-şi
în
Democrată Vietnam ţara noastră, preşedintele şedinţele Gustav Heinemann cetăţenii au făcut oaspeţilor
a dăruit colectivului de con­
Republicii Federale a Germa­ ducere al institutului o co­ o* primire călduroasă.
niei, Gustav Heinemann, şi lecţie de cărţi tehnice. In In onoarea preşedintelui
La invitaţia Comitetului gaţie de partid şi guverna­
Central al Partidului Comu­ mentală a Republicii Socia­ persoanele oficiale care îl în­ continuare, a avut loc o dis­ Gustav Heinemann, preşedin­
nist Chinez şi a guvernului liste România, condusă de to­ soţesc au fost miercuri dimi­ cuţie cu cadre didactice şi tele Consiliului popular ju­
Republicii Populare Chineze, varăşul Nicolae Ceauşescu, neaţa oaspeţii studenţilor şi studenţi ai institutului. Răs- deţean. Emil Bobu, a oferit
o delegaţie de partid şi gu­ secretar general al Partidu­ cadrelor didactice de la In­ purizînd întrebărilor preşe­ un dejun. In timpul dejunu­
vernamentală a Republicii lui Comunist Român, pre­ stitutul politehnic din Bucu­ dintelui Heinemann, studenţii lui, care s-a desfăşurat într-o
Socialiste România, con­ şedintele Consiliului de Stat, reşti. Traian Aurite, preşedintele atmosferă caldă, cordială, au
dusă de tovarăşul Nicolae va face o vizită oficială de Preşedintele Republicii Fe­ consiliului U.A.S. din institui, fost rostite toasturi.
Ceauşescu, secretar general prietenie în Republica Popu­ derale a Germaniei a fost şi Renate Kraus, studentă în Dupâ-amiazâ, oaspeţi» au
al Partidului Comunist Ro­ lară Democrată Coreeană în însoţit de vicepreşedintele anul II la Facultatea de chi­ vizitat renumitele monumen­
mân, preşedintele Consiliului prima jumătate a lunii iunie. Consiliului de Stat, Emil Bod- mie industrială, au relevat te de artă medievală din a-
de Stat, va face o vizită ofi­ ★ naraş, de secretarul Consiliu­ condiţiile deosebite de învă­ ceastâ parte a ţârii noastre
cială de prietenie în Repu­ lui . de Stal. Constantin Stâ- ţătură de care se bucură — mănăstirile Suceviţa, Mol-
blica Populară Chineză Ia în­ La invitaţia Comitetului tescu, şi de ministrul aface­ studenţii în ţara noastră, doviţa şi Voronet. Vestite prin
ceputul lunii iunie. Central al Partidului celor rilor externe, Corneliu Mâ- preocupările lor în dome­ picturile şi elementele deca-
ce muncesc din Vietnam şi a nescu. niul pregătirii teoretice şi
★ guvernului Republicii Demo­ Oaspeţii au primit informa­ practice rative originale, de mare va­
La invitaţia Comitetului crate Vietnam, o delegaţie de ţii despre mijloacele cu care Preşedintele Gustav Heine­ loare istorică şi artistică, mo­
Central al Partidului Mun­ partid şi guvernamentală a este înzestrat institutul în mann şi celelalte oficialităţi numentele au dezvăluit vizi­
Fabrica chimica Orăţtie. In atelierul de seulărie, lăcătuşii loan Berei ţi loan Pârduţ e* cii din Coreea şi a gu­ Republicii Socialiste Româ­ scopul pregătirii temeinice a care îl însoţesc au vizitat a­ tatorilor o puternică notă de
xecuto eu multa indeminare ţi pricepere matriţe pentru lojile naveta. vernului Republicii Populare nia, condusă de tovarăşul viitorilor ingineri. Rectorul poi o cantină şi un cămin al inedit. Preşedintele R.F. a
Foto : V. ONOIU Democrate Coreene, o dele- Nicolae Ceauşescu, secretar institutului, prof. dr. docent modernului complex de la Germaniei. Gustav Heine­
general al Partidului Comu­ George Bârânescu, a înmînat Grozăveşti, unde locuiesc a­ mann, şi persoanele oficiale
nist Român, preşedintele Con­ preşedintelui Heinemann me­ proape 5 000 de studenţi. care îl însoţesc au admirat
siliului de Stat, va face în dalia de onoare a institutu­ ★ impunătoarele fresce exteri­
curind o vizită oficială de lui „150 de ani de la înfiin­ Miercort la amiază. pre­ oare, exprimîndu-şî admira­
şedintele R.F. a Germaniei,
Cu planul pe 5 luni ] U rg e n ţe in d u stria le prietenie în Republica De­ ţarea cursurilor învâţâmîntu- Gustav Heinemann, soţia, ţia faţă de aceste grăitoare
lui tehnic". Mulţumind, pre-
mocrată Vietnam.
mărturii ale culturii materia­
Hilda Heinemann, Walter le şi spirituale româneşti.
[forturi înzecite pentru recuperarea Maşini şi utilaje noi în dotarea I.G.C.L. trul federal al afacerilor ex­ nea, expoziţia de artă popu­
! îndeplinit j Scheel, vicecancelor şi minis­ A fost vizitată, de aseme­
terne. şi celelalte
persoane
lară găzduită de căminul cul­
i I.P.B. Bîrcea j întreprinderile de gospo­ benzină (pompe automate). oficiale din R.F. a Germaniei tural din localitatea Voroneţ,
au sosit cu un avion special
care înmănunchează renumi­
î Continuinil ascendent se- j restanţelor la producţia de mobilă dărie comunală şi locativă Din acestea, 4 s-au dat la la Suceava. te cusături, broderii şi covoa­
i ria succeselor, colectivul \ din municipiile şi oraşele Petroşani şi 2 la Hunedoa­ Oaspeţii au fost însoţiţi de re. specific bueovinene.
! întreprinderii de prefabri- j Judeţului nostru au fost ra întreprinderile de gos­ Emil Bodnaraş, vicepreşedin­ In vizita la monumentele
! cate din beton Bîrcea ra- j dotate în ultima perioadă podărie comunală şi locati­ te al Consiliului de Stat, istorice amintite, înalţii oas­
! portează noi realizări de i Alături de celelalte unităţi naliza îndeplinirii planului prinderii, cadrele ei de spe­ cu noi maşini şi utilaje. De vă din Petroşani au pri­ Constantin Stâtescu, secretarul peţi au fost însoţiţi dc Justîn
I prestigiu. Nivelul producţi- \ economice ale judeţului, în­ de producţie din punct de cialişti nu au reuşit, de fapt exemplu, s-a primit un mit 2 aparate de gresat au­ Consiliului de Stat, Corneliu Moisescu, mitropolitul Mol­
; ei fizice şi valorice pe pri- j treprinderile de industrie lo­ vedere sortimental scoate însă nici nu a existat preocuparea număr de 13 autobuze care tovehicule. o autobasculan­ Mâneseu, ministrul afacerilor dovei şi Sucevei.
j mele 5 luni a fost atins j cală au încheiat la -sfîrşilul in evidenţă o seamă de nea­ cuvenită în acest sens, sâ au fost repartizate astfel: tă şi 3 macarale autoridi- externe, . Constantin Oancca, — Pe parcursul vizitei, prin
î cu 14 zile înaintea terme- : primelor 4 luni din an un junsuri. Astfel, pînă la fine­ asigure condiţiile necesare 6 Ia Petroşani, 3 Ia Deva, câtoare. I.G.C.L. Deva a ambasadorul României în sate, de-a lungul arterelor de
j nului scadent. bilanţ meritoriu. S-a realizat le primei decade a lunii mai desfăşurării normale a pro­ 3 la Hunedoara Şi unul la mai primit, in afară de au­ R.F. a Germaniei, general lo­ comunicaţie care străbat pi-
Popa,
' Pînă la sfirşitul acestei peste sarcinile planificate o la nivelul Direcţiei judeţene cesului de producţie. Dintr-o Călan. S-au primit şi 6 a­ tobuze, un microbuz şi o cotenent Constantin Marelui toreştile meleaguri bucovine-
autobasculantă.
ne. oaspeţii au fost intîmpi-
parate de
locţiitorul
şefului
cu
alimentat
luni colectivul va realiza producţie globală în valoare de industrie locală s-au acu­ superficialitate şi lipsă de Stat Major, şi Tudor Jianu, naţi cu calda ospitalitate ce
• peste plan circa 2 000 mc de 8.2 milioane lei. s-au vîn- mulat restanţe !a producţia răspundere ieşite din comun, caracterizează poporul român.
! prefabricate din beton, ce­ dut produse în valoare de de mobilă în valoare de mecanicul şef al întreprinde­ directorul protocolului in Mi­ După încheierea itineraru­
nisterul Afacerilor Externe.
! ea ce înseamnă că mai bi- I 5,6 milioane lei, iar producti­ 233 000 lei. rii a „uitat", iar conducerea La aeroport, preşedintele lui, coloana oficială s-a în­
; ne de 600 elemente de j vitatea muncii a crescut cu — întreaga restanţă sc e- a semnat documentele cu Gustav Heinemann şi persoa­ dreptat spre aeroportul Sal-
■ planşee, 800 chesoane din j videnţiazâ la unităţile din „ochii închişi", să contracte­ nele oficiale care îl însoţesc cea, de unde, cu avionul spe­
! beton armat şi alte 150 che- j 1 000 lei pe salariat. Deva şi Petroşani, ne spune ze la timpul potrivit pom­ au fost întîmpinati de Emil cial, preşedintele R.F. a Ger­
; soane din beton precom- j Desigur aceste depăşiri de tovarăşul ing. Petru Prodan, pele necesare instalaţiei de Bobu, preşedintele Consiliu­ maniei. Gustav Heinemann.
I primat, 100 grinzi din bc- j plan au o importanţă econo­ directorul Direcţiei judeţene ineăjzire de la atelierul de lui popular judeţean Suceava,
şi
j ton precomprimat, G00 stiIpi ; mică ridicată, ele reflectă e­ de industrie locală. I.I.L. Ha­ lîmplârie Această „eroare" a şi de alte oficialităţi locale. şi oficialităţile germane in
române care l-au însoţit
j electrici şi 250 tuburi „pre- j ţeg, Orăştie şi Brad, care de avut un efect cu mari impli­ De la aeroport, coloana o- această vizită s-au înapoiat
i mo" vor fi fabricate in j forturile depuse de către co­ altfel deţin aproximativ 751a caţii în întreaga activitate a ficialâ s-a îndreptat spre cen­ în Capitală.
' plus pentru şantierele de j lectivele muneitoi'eşti ale a­ sută din producţia noastră de secţiei. Atelierul a fost conec­
! construcţii. \ cestui sector important a) in­ mobilă, şi-au îndeplinit şi tat la sursa de căldură de-a-,
depăşit prevederile perioadei.
dustriei (judeţului nostru. A- bia la 15 februarie a c. Con­
Lipsa unor materiale a făcut diţiile necorespunzătoare de Joi, în Jurul orei 18,00, posturile noastre de radio şi
ca la I.I.L Petroşani în lunile lucru din timpul iernii au televiziune vor transmite ceremonia plecării preşedin­
ianuarie şi februarie sâ se în­ făcut ca o parte din forţa de telui Republicii Federale a Germaniei, Gustav Heine­
registreze importante nereali- muncă calificată sâ părăseas­ mann, şi a doamnei Heinemann, care la invitaţia pre­
zări de plan. O bună parte că întreprinderea, iar cei râ­ şedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste
din acestea s-au recuperat şi maşi au lucrat la un randa­ România, Nicolae Ceauşescu, şi a soţiei şale, Elena
Forestierii amplifică ritmul producţiei sperăm ca în cel mai scurt ment scăzut datorită lipsei a- Ceauşescu, au făcut o vizită oficială in ţara noastră.
timp sâ lichidăm râmînerile genlului de căldură necesar
Forestierii de la Orăştic ploatări şi la sectorul de în urmă. Situaţia producţiei unor faze din fluxul tehno­
înregistrează în aceste zile industrializare. colectivul de mobilă la I I L. Deva a logic. Atelierul de tîmplârie
de mai ritmuri amplificate L'.E.I.L. Orăştie acumulea­ constituit şi încă mai consti­ nu dispune nici la ora actu­ In ferm ele I.A.S. Haţeg
de producţie. In prima ju­ ză, de la începutul anului tuie o marc problemă Şi a­ ală de un spaţiu corespunză­
mătate a lunii, ei au de­ şi pînă acum, depăşiri de ceasta numai dalorită slabei tor deoarece fondurile aloca­
păşit prevederile de plan 3 450 mc buşteni, 1 900 mc preocupări a conducerii în­ te pentru extinderea halei nu Se lucrează cu hărnicie
la zi cu 17,4 la sută la lemn pentru celuloză şi 710 treprinderii şi a secţiei pen­ şi-au găsit încă materializa­
buşteni, 50 la sută la lemn mc lemn de mină. Aceste tru rezolvarea eficientă a rea finală.
de mină şi 200 la sută la realizări au permis depă­ unor probleme ridicate de ac­ — Cert este că nu ne-am ia întreţinerea culturilor
lemn pentru celuloză. tivitatea prelucrării lemnu­ preocupat în suficientă mă­
Datorită accelerării pro - şirea planului producţiei lui. sură dc producţia de mobilă, I n B B M j Munca pentru întreţinerea diţiuni sarcinile ce le-au
ccsclor de producţie in ex­ globale cu 13.2 la sută. Intr-adevăr, la o sarcină de ne relatează tovarăşul loan culturilor cunoaşte în aces­ fost încredinţate. Datorită
plan sensibil egală cu volu­ Bodea, directorul I.I.L. Deva. te zile o intensitate deosebi­ activităţii depuse s-a reuşit
mul realizărilor din anul tre­ La slaba pregătire a produc­ tă şl pe ogoarele fermelor să se prăşească mecanic 640
cut. I.I.L. Deva acumulează o ţiei s-au mai adăugat şi alte I.A.S. Ha(eg. Tovarăşul Tra­ ha porumb pentru boabe din
In producţie, în învăţămînt sau în cercetare restanţă la producţia de mo­ neajunsuri. Nu am reuşit sâ ian Mihâilă, director adjunct 1200 li a. precum şi 70 ha
bilă în valoare de 328 000 lei, organizăm activitatea secţiei al întreprinderii, ne-a infor­ porumb pentru siloz din
din care 23 000 Ici în prima de tîmplârie în 2 sau 3 schim­ mat că mecanizatorii Fran- cele 232 ha destinate acestei
culturi. De menţionat este
ci.sc Varga, Anton Vinţan,
Cadrele inginereşti trebuie decadă a lunii mai. Cum s-a buri conform indicaţiilor pri­ Ghcorghe Stoica, Vasile Mu- faptul că întreaga suprafaţă
situaţie'!
ajuns în această
reşan, Nicolae Stingheru şi
cultivată cu porumb a fost
mite. La ora actuală ne lip-
Din capul locului trebuie ară­
La C.A.P. Sintâmâria-Orlea lucrările de întreţinere a cultu-
tat că sarcinile de plan au rilor se afla în plina desfăşură re, alţii, angajaţi în această ierbicidată. Tot pentru com­
să-şi perfecţioneze continuu fost corelate cu capacitatea de (Cofltinudte *a ■ pog* # : *•«) In fotografie : Mecanizatorul Grigore Boiga, executa prima importantă acţiune, lucrează baterea buruienilor s-a ier-
cu hărnicie pentru a reali­
bicidat şi suprafaţa de 600
producţie şi forţa de muncă
existentă. Conducerea între­ praşilâ la porumb. za la timp şi In bune con- ha de in.
pregătirea profesională
Progresul extrem de rapid şul NICOLAE CEAUŞESCU Insămînţează
al producţiei maleiiMc şi la plenara C.C. al P.C.R. din RECOLTAREA LA TIMP Şl
spirituale din epoca con­ 10-11 februarie 1971. 0 acţiune de
temporană, mutaţiile perma­ Ridicarea permanentă, con­
nente din ştiinţă şi tehnica tinuă, a calificării profesio­ culturi duble
obligă omul sâ înveţe mereu. nale este o necesitate obiecti­
Conducerea noastră de partid vă a progresului socialismu­ mare importanţa | FARA PIERDERI A FURATELOR
şi de stat a legiferat, printre lui şi comunismului. Perfec­ furajere
primele state din lume, obli- ţionarea profesională a cadre-
In vederea sporirii
Masă rotundă la Institutul de mine Petroşani In perioada actuală lucră­ sicure o puternică bază fura­ dublă de proteine, vitamine tate superioară o are modul un electroventilator pentru producţiei de furaje, la
torii ogoarelor sînt confrun­ jeră in fiecare unitate agri­ şi substanţe minerale faţă dc de uscare. Metoda dc uscare procurarea căruia s-au chel­ I.A.S. Simeria s-a trecut
taţi tu un volum mare dc colă. Cunoscînd că trifolicne- cea existentă în tulpini şi ra­ naturală dă rezultate bune a- tuit sume apreciabile de bani. la însămînţarea culturi­
muncă. Intre acţiunile tare Ic constituie cel mai valoros muri. Ţinînd seama de acest tunei cînd strîngerea şi aşe­ Cu deosebită acuitate se
g-ativitalea ridicării califică­ lor trebuie sâ se fructifice în necesită a fi realizate într-o furaj, care dă cea mai mare considerent, inginerul şef al zarea pe prepeleci a finului impune atenţiei necesitatea lor duble de nutreţ pe
rii şi perfecţionării pregăti­ ridicarea generală a nivelului perioadă cit maî scurtă dc cantitate de proteină la hec­ C A P. Bobîlna, Sergiu Sbu- se realizează într-un timp evitării consumurilor de tri­ suprafeţele de pe care
rii profesionale a tuturor oa­ de pregătire tehnică şi profe­ timp şi fără pierderi, la loc tar, dc maximă însemnătate chea, ne spunea că zilele tre­ scurt, evitîndu-se deprecierea foliene în perioada actuală. s-a recoltat orzul masă
menilor muncii. sională, a nivelului politic, dc frunte se situează recolta­ este ca prima recoltă dc pc cute cooperatorii de aici au nutreţului din cauza intempe­ Un exemplu negativ în a- verde,
ideologic, cultural, ştiinţific al Din cele 20 de hecta­
Proiectul de lege privitul rea furajelor. cele 4 000 hectare ocupate cu început deja recoltatul lueor- riilor. Sc indică, de aseme- • ceastâ privinţă s-a oferit la
perfecţionarea pregătirii pro­ întregului nostru popor. Se cunoaşte bine faptul că lucerna şi trifoi în cooperati­ nei. Exemplul unităţii res­ nea, cunoscînd avantajele ce C.A.P. Geoagiu unde, deşi sc re care s-au eliberat de
fesionale a salariaţilor din u- Existenţa proiectului de le­ deficienţele manifestate în vele agricole să fie strînsă cu pective se cere a fi urmat şi le oferă mai ales în privinţa găsesc suficiente resurse de cultura dc bază, pînă in
nitâţile socialiste de stal. su­ ge face ca modernizarea sâ anii trecuţi privind sirînttc- grijă deosebită. In legătură de cooperativele agricole din transportului, ca în cadrul nutreţuri, în furajarea cailor ziua de 18 mai a.c., s-au
pus dezbaterii publice, a sus­ devină un cuvânt de ordine i*ea şi gospodărirea nutreţu­ cu aceasta, trebuie avut în raza comunei Bretea Română, fermelor sâ se facă balotarea s-au folosit fînurile de trifo- efectuat arături pe 15
citai un viu interes. deosebit de dinamic în insti­ rilor au afectat serios înde­ vedere că respectarea tehno­ unde în anul trecut s-au sem­ fînunlor de trifoliene cu a­ licnc (! ?). hectare şi s-au însămin-
tuţiile cu profil tehnic. Iată plinirea indicatorilor de plan logiilor Înaintate de recoltare nalat neajunsuri serioase pri­ jutorul preselor mecanice. In afară de recoltarea cu ţat cu porumb furajer
.Uzinele de astăzi cer oa­ do ce organizarea unei dezba­ arc o influenţă covîrşitoare a- vind strîngerea la timp a fî-
meni pricepuţi, care sâ ştie teri pe tema perfecţionării şi în sectorul zootehnic. Pe lin­ suprn producţiei şi calităţii nurilor de trifoliene. Aceeaşi Totodată, este de evidenţiat maximă grijă şi răspundere 10 hectare, acţiunea a-
să mînuiască tehnico m.>.Ier­ modernizării ia Instituiţii de gă repartizarea defectuoasă a nutreţului obţinut. atenţie se cere sâ o acorde metoda de uscare artificială a furajelor nu trebuie scăpat flîndu-sc în plină desfă­
din vedere ca, pentru asigu­
cu
ajutorul
electroventila-
nă. Şi, cum sc ştie, dc/vol- mine din Petroşani ni s-n pă­ cantităţilor de fînuri rezulta­ recoltatului şi cooperatorii toarelor. Cooperatorii din rarea balanţei de nutreţuri, şurare. Prin realizarea
te, producţia de nutreţuri a
Din practica de pînă acum
lorea ştiinţei şi tolinirii a a­ rut de o reală militate Par­ fost mult diminuată prin s-a constatat că momentul din Crislur, Deva, Sîntandrei, Cristur au obţinut în anii tre­ in fiecare unitate sâ se rea­ culturilor duble de nu­
juns foarte departe şi merge ticipanţii la masa i-otundâ — pierderea uneia sau a două optim pentru recoltarea lu- Simeria, Boz, Homos — sâ a- lizeze In totalitate suprafeţe­ treţ se asigură creşterea
mereu înainte. Dacă vrem să conf. univ. dr Mie Conslanti- coase la trifoiicne din cauza ccrnci Şi trifoiului este atunci mmtim doar cîteva unităţi cuţi furaje de calitate supe­ le prevăzute a se însămînţa simţitoare a producţiei
rioară prin aplicarea uscării
construim socialismul şi co­ nescu, prorector a) Instituţii- efectuării primei recoltări cu cînd plantele se găsesc în care au suprafeţe mai mari cu curenţi de aer. Râu este cu porumb furajer şi să se e­ dc furaje Ia hectar,
munismul trebuie să avem o înlîr/.icre nepcnnis do mare. faza de imbuţonm r, la înce­ ocupate cu lucerna sau trifoi. însă că nu toate unităţile sînt xecute în cele mai bune con­ constituind în acelaşi
timp o dovadă a preo­
oameni pricepuţi, slănini l>« Acum este momentul tind sc put dc îmboboci re. Alunei Pe lingă alegerea momen# convinse de necesitatea folo­ diţii lucrările de întreţinere
cuceririle ştiinţei moderne, impun măsuri holărjte, ast­ plantele conţin cea mai mare (ului optim de reeditare, o sirii acestui procedeu. Spre a plantelor de nutreţ culti­ cupării pentru folosirea
capabili să mînuiască tehni­ (Continuare in pagina 3>a fel incit printr-o organizare producţie de furaje in caic influenţă hotărîtoare asupra exemplu, la C.A.P. Batiz de vate. intensivă a pămîntuiui.
ca avansată" — arăta tovarâ- exemplară a muncii să se a- este acumulată o cantitate obţinerii unor fînuri da cali­ ani de zile nu se utilizează N. TIRCOB