Page 7 - Drumul_socialismului_1971_05
P. 7
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 074 © LUNI 3 MAI 1971 3
c
P R EZ EN TĂ V IG U R O A SĂ ÎN
O ZI DE MUNCA
DENSĂ IN FAPTE ED IFIC A R EA NOII SO C IETĂ ŢI
Pe platformele uriaşelor agregate producătoare de băneşti destinate frontului. dc elevi învaţă în 508 şcoli
metal, în fata tablourilor de comandă ate termocen In fruntea Juptei pentru re generale, 9 497 de elevi sînt
tralelor electrice, în transporturi şi telecomunicaţii, facere, tinerii mineri din Va înscrişi în 2R şcoli profesiona
în spitale şi in alte sectoare dc activitate munca şi-a lea Jiului s-au angajat să le, tehnice şt licee de specia
depănat fără încetare înaltele ei valori şi In zilele presteze ore de muncă patrio litate. In două institute de
dc 1 şi 2 Mai. Prezenţa masivă a tinere tică la extracţia cărbunelui. învâţâmînt superior învaţă
tului fn viaţa social-politlcâ Duminicile, timpul liber erau 1 354 de studenţi, 0 585 de
BILANŢ RODNIC IN peste 2,5 milioane kWh e a ţârii îşi găseşte rădăcini vi destinate frontului pîinii, a elevi şi 692 de studenţi bene
nergie electrică. guroase în tradiţiile progre
SIDERURGIE Prin supravegherea atentă siste ale mişcării de tineret jutorării ţărănimii. Şi aici ficiază de burse avînd condi
ţii optime de masă şl cazare
a inginerului de serviciu din România Relatări ale u tinerii aduceau acelaşi suflu
Siderurgiştii huncdorenl, înnoitor al entuziasmului re în patria cămine studenţeşti şt
prc/.cn(i la datorie în aceas Traian Stingă, a şefilor de nor veterani din judeţ, com construcţiei. Din Deva, în 42 de Internate.
tură Petru David, Dumitru
tă primă zi de mai, au dat Puşcaş, Nicolae Grădină, pletate şi confruntate cu luna Iulie 1945, s-a constituit De la şcolile elementare
dovadă de înaltă responsa materialele din arhivă, atestă o brigadă de tineri care a pînâ la învăţămîntul supe
bilitate, competenţă şi vir Nicolae Stanciu şi Pavel „50" - cifra Jubiliară — domină coloanele de demonstranţi evoclnd o epocă glorioa faptul că în Judeţul nostru a lucrat 6 luni la Petrila. rior, tinerilor le-au fost crea
Oală grupurile in funcţiune
tuozitate profesională, pa au debitat la parametrii de să de luptă şi activitate a Partidului |n slujba marilor Idealuri ale poporului. existat încă cu aproape cinci In urma celei de a doua te cele mai bune condiţii de
siune şi abnegaţie pentru a decenii în urmă o puternică conferinţe a tineretului din formare, de desâvîrşire a per
cinsti Ziua muncii şi aniver 210 MW. organizaţie a tineretului de judeţul Hunedoara, din iu sonalităţii, de împlinire a ce
sarea semicentenarului par mocrat, a cărei activitate se nie 1946, în Valea Jiului s-a lor mai îndrăzneţe visuri.
tidului cu noi succese pe REGULARITATE ŞI înscrie la loc de cinste în organizat şantierul refacerii Alcî, pe străvechea vatră a
graficele de producţie. Mer SIGURANŢA IN analele istoriei. şoselei dintre Lupeni şi Pe istoriei hunedorene, grea de
sul constant al bateriilor, TRANSPORTURI Documentele vremii, arti troşani, la care au participat faptele de eroism ale strămo
respectarea tehnologiilor TIN EREŢEA Ş l ELANUL colele publicate de presa co 300 tineri. La repararea căii şilor, se plămădeşte azi oţel,
s-au soldat cu o producţie Nevoile de transport ale munistă aduc mărturii mişcă ferate Petroşani — Baniţa au cărbune, pîine, se ridică con
de cocs mai marc cu 53 to producţiei şi populaţiei au toare despre contribuţia pli lucrat 240 tineri şi s-au re strucţii semeţe, se munceşte
ne faţă de plan. fost asigurate cu prompti nă de eroism a tineretului luat lucrările de la calea fe cu entuziasm. Iar mîna şi
eveni
hunedorean la toate
Schimbul condus de Pe tudine, regularitate şi în SPO RTIV ILO R mentele soeinl-politice ce- ou rată Bumbeştl-Llvezeni, toate mintea tinerilor e prezentă în
tru Pleşa şi echipele lui deplină siguranţă. In sta precedat şi urmat insurecţia în zilele de repaus duminical, tot.
Mihai Aciobăniţel, Nicolae ţia C.F R. Simeria-trlaJ prin armată din august 1044. Su fără stagnarea producţiei. Celor peste 62 000 de tineri,
Jurca, maiştrii Grigore Slă- hărnicia Impiegatului de rilm, „Cupa Eliberării", „Cupa Minerul*, „Cu te de tineri hunedoreni, mo Doar în decursul a 3 luni s-au cît numără organizaţia jude
Impresionante numeric, prin finutO, per
nescu, Nicolae Jeler şi alţii mişcare Tateu Poenaru. a fecta aliniere şi ritmul sacadat al pasului, pa Constructorul" şa. — angrenează anual bilizaţi de organizaţiile ute- constituit In Valea Jiului 8 ţeană a Uniunii Tineretului
au asigurat marilor agrega şefului de manevră loan măiestria execuţiilor comenzilor in marş, zeci de mii de tineri in întreceri de fotbal, ciste care au Început să ac brigăzi de tineret, cu C87 ti Comunist, le sînt deschise prin
te de la furnale un mers de Păcurarii, a colectivelor ce purtătoare ale unor trăsături definitorii — ti volei, handbal, atletism, popice, şah etc. O tiveze legal, s-au înrolat o- neri, care au prestat peste sectoarele biroului de turism
maximă Intensitate, reuşind Ie conduc au fost compuse nereţe, voioşiet Uotărlre, vigoare, sănătate, emulaţie deosebită In rîndul sportivilor a tunci voluntar pe frontul 27 000 ore de muncă patrioti pentru tineret drumurile ţă
să realizeze peste prevede 31, de trenuri şi au fost des armonie In mişcări — coloanele sportivilor fost creată prin organizarea manifestărilor antihitlerist, dînd pilde de că. rii, ale lumii, nesfîrşitele căi
rile zilei 105 tone fontă. De compuse alte 30. se impun atenţiei cu o deosebită putere de sportive consacrate sărbătoririi aniversării a eroism, jertfindu-şj viaţa în Un rol important în mobi ale cunoaşterii. Excursii, ta
' asemenea la oţelării eu fost La volanul autobuzelor au atracţie. Coloanele etalează intensa pregătire 50 de ani de la crearea partidului — „Cupa lupta împotriva hitlcrişti lor. lizarea tineretului la munca bere, locuri de odihnă şi a
produse suplimentQr 28 to fost şoferii Tîtus Chevrosu, pentru atingerea măiestriei şi realizarea per semicentenarului", „Cupa 8 Maiu şi „Cupa Simultan, tinerelul hunedo de reconstrucţie şi activizarea grement, toate dau tinerei ge
ne de oţel. După cum ne Simion Almen, loan Bulz, formanţei, care caracterizează mişcarea spor primăverii" --r prilej de demonstrare a ca rean îşi «ducea o contribuţie politică a celor mai largi pă neraţii lumina destinului fe
informa maistrul Traian Is Ion Boglea. Alexandru Mă tivă hunedoreană. Rezultatele din ce in cc lităţilor şi pregătirii, a abnegaţiei, dăruirii şi însemnată la acţiunea de de turi ale populaţiei a revenit ricit, scris sub conducerea
pas. echipele conduse de năstire, Constantin Mihâieş mai bune, dinamica titlurilor şi recorduri angajării sportivilor in rlnd cu întregul po mocratizare şi defascizare a Uniunii Tineretului Muncito înţeleaptă a partidului. Ta
Traian Bîrlea, Constantin şi alţii. lor, creşterea numărului sportivilor clasifi por in marile întreceri ce domină acest în-r vieţii politice, pentru aduce resc, creată de P.C.R. la în lente, visuri, înclinaţii, toate
Constantin şi Miliai Dumi caţi, secţiilor de performanţă şi afiliate, ceput de pripa ou al unui nou cincinal. rea la cîrma ţârii a unui gu ceputul lui 1947 ca organiza Aşi găsesc aici — pe minuna
tru au ţinut să ofere in GRIJA OMULUI dezvoltarea bazei de masă şi materiale a ac In prezent, unele competiţii se apropie de vern democratic, pentru în ţie a tineretului din fabrici tele plaiuri hunedorene — îm
ziua de I Mal o autentică PENTRU OM tivităţii au impus sportul hunedorean in ie faza finală — judeţeană —, iar altele s-au făptuirea reformei agrare, şi uzine. După G luni de la plinirea.
demonstraţie de hărnicie, rarhia naţională printr-o prezenţă viguroasă, încheiat. Duminică, la Hunedoara, s-a desfă pentru egalitate, indiferent de crear<\ în judeţul Hunedoara
talent şi responsabilitate Ştafeta muncii continue a animatoare. Sportivii care au defilat au ra şurat faza intermediară a „Cupei primăve naţionalitate. La 20 octom numărul utemiştilor se ridica Tradiţiilor progresiste de
profesională. fost preluată în ziua marii portat succesele obţinute in cincinalul pre rii’’ la fotbal, volei, atletism, tenis de masă; brie 1944, peste 5 000 de ti se la 3 490 Mii de tineri hu luptă şi muncă ale tineretu
lui hunedorean, vlăstarele de
nedoreni participau, la înce
Ritmul intens al produc sărbători a oamenilor mun cedent, in marea intrecere închinată sărbă la Deva s-a încheiat etapa municipală a „Cu neri din Valea .Jiului îşi putul anului 1947, la recon azi le găsesc demne şi înălţă
pei semicentenaruluiH la şah şi etapa jude
ţiei a dominat şi activitatea cii şi in unităţile din poştă, toririi aniversării gloriosului semicentenar al ţeană a „Crosului tineretului'’. !n curlnd se manifestau adeziunea faţă de strucţia ţării pe şantierele toare corespondenţe. Grijii ne
partidului, Cincinalul 1066—1970 a consacrat
grupului de laminoare, sol- telecomunicaţii, la spitale şl sportul hunedorean printr-o creştere verti va desfăşura etapa finală a „Cupei 8 Mai" platforma „Frontului Unic muncii patriotice Din Hune ţărmurite a partidului pentru
dîndu-se cu un plus de pro policlinici. ginoasă a nuinărului selecţionaţilor in diver la fotbal, care a angrenat toate cele 24 echi al Tineretului". doara, organizaţi în brigăzi ori formarea noii generaţii a ţâ
ducţie de 310 tone laminate Ziarele, corespondenţa, co- sele loturi naţionale (în medie 40 anual), prin pe de fotbal din judeţ... Un alt episod semnificativ tabere de reconstruire, an rii, tinerii judeţului Ii răs
Jntr-o largă gamă de tipo- letele, legăturile telefonice creşterea numărului de asociaţii la 250 şi 3 In rinduri/e coloanelor ce au demonstrat s-a petrecut la Pevn, cu pri pornit 17 000 tineri brigadieri pund eu entuziasmul propriu
dimensiunl. Un aport deosebit şi telegrafice au ajuns la cluburi. Numai in anul trecut au fost corec la Deva, Hunedoara şi Petroşani în I Mai, lejul alegerii noului prefect la Călan, în Valea Jiului, Ia vlrstei înaripate. In acest glo
— ne spunea ing. Dumitru timp la destinatar prin gri tate 6 recorduri republicane şi cucerite 28 de grupuri compacte, într-o perfectă aliniere, cu în persoana dr. Augustin Al- Uzinele de fier din Hunedoa rios an al semicentenarului
Cădariu. şefut de schimb — ja deosebită a lucrătorilor titluri naţionale. O dezvoltare deosebită au o costumaţie multicoloră, au făcut dovada măşan. La «Adunarea de a ra, la Simeria, oetivînd si partidului, tinerii hunedoreni
şi-au adus laminatorii Lu de la P.T.T.R. Deva. Maria cunoscut-o construcţia şi amenajarea baze înaltei pregătiri sportive — rad al orelor de tunci a participat şi a luat multan pentru cuprinderea s-au angajat să realizeze pe
dovic Andreica, Ion Cioro- Mitu. Ileana Muntean, Ma lor sportive. antrenament şi al muncii antrenorilor. Tru cuvintul şi reprezentantul tinerilor plugari în organiza şantierele de muncă patrioti
garu, manevrantul principal ria Văleanu, Valerla Popa. Existlnd o puternică mişcare sportivă de puri tinere, vinjoase, pline de sănătate au U.T.C. din Valea Jiului, orga ţia U T M. Prin activitatea că — prin orele de muncă
Nicolae Filip şi maistrul Ti- Elconora Barcan, Florica Io- masă, cuprinsă in competiţiile organizate in înscris in faţa tribunelor „RS.R", „P.C.R nizaţie ce număra 5 C00 de lor neobosită, tinerii şi-nu destinate adăugării de mai
berlu Băbuţ. nescu, Maria lancovski, cadrul întreprinderilor şi instituţiilor, la sa ,.50u — simboluri scumpe nouă tuturor. Re muncitori. El a susţinut cu adus partea de contribuţie la multă bogăţie şi frumuseţe
La bateriile de cocsifica Laura Luca, Eugenia Bozan, te şi in şcoli, s-a dezvoltat o puternică bază prize de gimnastică ritmică şl artistică, de entuziasm propunerea făcută înfăptuirea actului istoric de ţârii — 70 milioane lei la ac
re ale Uzinei „Victoria* Că- Viorel Trif, loan Iile, loan de masă a sportului de performanţă, ce cre baschet, volei sau handbal s-au desfăşurat in de F.N.D. la 30 Decembrie 1947, deplin ţiuni nefinanţate şi 1 500 000
mcrsul-fluviu al coloanelor nesfirşite parcă.
lan, schimburile conduse de Oargâ, Constantin Crlşan, ează premisele unor noi succese de prestigiu. In zorii anului 1945, cînd încrezători în viitorul lor şi lei la acţiuni finanţate. Ală
Apoi, terenurile sportive din toal? oraşele
Sportivii hunedoreni fruntaşi — voleiba
Anton şi Pavel Cosmeseu Gheorglie Pintea, loan Pu liştii, baschctbaliştii, luptătorii, fotbaliştii, nu găzduit pasionante întreceri de volei, fot la manifestaţia din Bucureşti, al ţării. turi de rezultatele tot mal
au consemnat In bilanţul zi iuţ, loan Banc, Gheorgbe modeliştii de la şcoala sportivă, de la clubu bal, handbal, atletism, tir ale sportivilor ne din faţa fostului palat regal, Cuceririle revoluţionare pen bune înscrise de fiecare tinâr
lei de 1 Mai un plus de 40 Moroşan, Gheorghe Borne- piepturile multor ulecişti au tru care militau, mobilizaţi de la locul său de muncă, în
misa, Abelino Molnar, rile şl asociaţiile Rapid, Mureşul şi Energia legitimaţi, care au atras un numeros public, sîngerat din nou, 20 000 de
tone semlcocs, 20 tone cocs Deva, Corvinul şi Constructorul Hunedoara, Zilele noastre de sărbătoare ne-au prile organizaţiile de tineret, şi-au studiu, în orice sector al vie
brichete pentru anozi şi 120 La căpătîiul bolnavilor au Jiul, Ştiinţa şi Şcoala sportivă Petroşani, ală juit noi fntîlnirl cu sportul, reflecţii asupra tineri din Valea Jiului de găsit împlinirea în anii ce ou ţii activează, ei sînt prezenţi
tone cocs de fluidizare, fost prezenţi pentru a alina turi de atleţii Emil Gale, Mariana Gheor- dezvoltării ascendente a mişcării sportive monstrau cerînd instaurarea urmat marilor bătălii ale re şi la construcţia unor obiec
durerile celor suferinzi me ghieş, caiacistul Mircea Vqgu, de tînăra spe hunedorene — proces continuu ce resimte unui guvern democrat. facerii. Dacă în septembrie tive social-culturale. baze
dicii Emil Goia, Mircea Sida, La 21 martie 1945 a avut
CU SARCINA Petre Tirnoveanu, asistente ranţă a tenisului de masă — Cornel Popovici, din plin grija partidului şi statului nostru loc adunarea tinerilor dc la 1944, în Deva, la şedinţa de sportive, la îmbogăţirea pa
de multiplii campioni de navomodelism —
MAXIMA le medicale Letiţia roader, Leontin Ciortan şl Fr. Csaszar, de aero şi pentru ridicarea la noi cote a acestui dome Atelierele centrale Petroşani, constituire a comisiei de or trimoniului forestier, la co
niu de activitate cu profunde implicaţii so
Tothazan Dida. Cornelia ciale, cu influenţe directe asupra stării. d& unde s-au constituit echipe de ganizare a sindicatelor, ei lectarea deşeurilor metalice,
' Vbj ‘ cererea dispecerului Borza, Ana Clonţ, Viprlca rachetomodeliştii de la Sanitarul, Voinţa şi şoc pentru mărirea producţiei cereau : „reorganizarea şcoli la înfrumuseţarea oraşelor şi
.^sistemului -energetic naţio Grigorciuc. Elisaheta Cseg- Casa pionierilor Deva — s-au înscris In pei sănătate a populaţiei, domeniu ce contribuie pentru front şi dotarea tir a lor şi uceniciei, garantarea satelor.
internaţional al
la creşterea
prestigiului
sajul sportiv autohton ca prezenţe dinamice,
nal, grupurile Termocentra led, felcera Valeria Fogoroşi animatoare. României socialiste. nilor cu unelte agricole. In a dreptului de organizare, ridi
lei Mintia eu pulsat în ziua şi surorile Elisabeta Micloş Alături de performanţă, competiţiile de celaşi timp se desfăşura o carea sal.iriilor, strîngerea le Tineretul hunedorean oduce
de 1 Mal la sarcina maximă şi Dcmian Sanda. masă cu caracter permanent — „Cupa Uni- N. STANCIU susţinută activitate de colec găturilor de prietenie cu ti acum, la ceasul profund înăl
tare a fondurilor materiale ŞÎ neretul progresist din toată ţător at semicentenarului par
lumea", la sfîrşîtul anului tidului, întreg prinosul minţii
1970 cifrele referitoare la şi muncii, al entuziasmului
ESTRADELE ENTUZIASMULUI Şl VESELIEI condiţiile create azi tinerei neprecupeţit, semn al mulţu
generaţii sînt grăitoare : 74 138
mirii şi adîncll recunoştinţe.
Hunedorenil, alături de în X-lea al formaţiilor artistice de înalta ţinută artistică a ra la fiecare club au avut loc
tregul nostru popor, au pri de amatori, închinat gloriosu programelor prezentate, ca şi seri ale tineretului.
mit de fiecare dată marile lui semicentenar al P.C.R. — de produsele oferite de unită Entuziasmul şi veselia au PLnTKU SPORIREA RODNI
sărbători eu bogate realizări „Omagiu partidului". S-au ţile T A P.L. Hunedoara. Pe fost prezente pe întreg cu
materiale şl spirituale, cu ve perindat, rînd pe rlnd, pe estradele amenajate evoluau prinsul Judeţului. La Orâştie,
c ile şi bucurie. Simbâtâ, la scena improvizată In aer li artişti amatori sau profesio Haţeg şi Brad, casele de
cea mai însemnată sărbătoa ber, tarafuri, formaţii de dan nişti care şi-au cîştigot un cultură au susţinut bogate CIEI OGOARELOR
re a muncii şi frăţiei munci suri, orchestre de muzică u- bun renume în judeţ şl în programe artistice la locurile
torilor de pretutindeni, oa şoarâ, solişti eparţinînd că afara lui. E destul să amin de agrement „Poieniţa", „Pă
menii de pe meleagurile minelor culturale din Rapoltu tim taraful casei de cultură, durea Silvuţ" şl In parcul
noastre au dovedit încă o da Mare, Şolmuş, Pâueineşti şi formaţiile de dansuri şl tara „Filimon Sirbu". Siderurgiş Pentru a obţine producţii cu porumb Ia C.A.P. Telu,
tă că le sînt binecunoscute Cristur, Regionalei C.F. De^ furile cluburilor „Siderurgis- tii şi cocsarii din oraşul de pe sporite de pe fiecare hectar, Ohaba şi Fintoag.
căile luminoase ale viitoru va, Trustului local de con tul* şl „Constructorul", fan malurile Streiului s-au întîl- în toate cooperativele în care Ţăranii cooperatori din
lui spre care se îndreaptă. strucţii, Termocentralei Min fara din Glielar. Un minunat nit la Câlan-Bâl în compania au mai rămas de semănat u- brigăzile de cîmp ale CA P.
In coloane nesfirşite, pur- tia, cooperativei meşteşugă prilej de întîlnlre cu arta cunoscutei orchestre „Selena" nclo suprafeţe cu porumb sau Geoagiu — ne-a relatat tova
ttnd pe braţe său in care ale reşti „Solidaritatea" şi Clu populară autentică l-au oferit şi soliştii ei. Seara, In localul unde stadiul de vegetaţie al răşul loan Bueluman, secre
gorice machetele splendide bului sindicatelor din Deva. membrii ansamblului „Haţe- cantinei uzinei „Victoria", ti culturilor reclamă interven tarul comitetului comunal dc
ale viselor transformate în Aplauze spontane au răsplă gan a\ nerii au trăit clipele plăcute ţia urgentă a omului pentru partid -— au sărbătorit ziua
realitate, ei s-au simţit mai tit evoluţia lor. Fără în In Valea Jiului, cunoscute ale unei seri distractive or combaterea buruienilor şi a de 1 Mai prin muncă. In n-
aproape ca oricind legaţi In doială, plinătatea sărbătorii le simfonii şubpâmîntene ale ganizate de către comitetul sigurarea unor condiţii cît ccastă zi s-a terminat de
tr-un singur trup de liantul au oferit-o şi cele 15 unităţi muncii s-au transformat „la orăşenesc al U.T.C, Ceferiştii mai bune de dezvoltare plan prăşit manual întreaga supra
nee6ta trainic — izvor de ale T.A.PL. Deva (Bufetul ziuă" într-o inegalabilă at sîmerieni, cioplitorii în mar telor, s-a lucrat intens şi în faţă cultivată cu sfeclă de
bucurie şi bunăstare — care „Cetate", Crama dacilor, Resr mosferă sărbătorească, de ve mură au fost oaspeţii pădu zilele de I şi 2 Mai. zahăr — 50 de ha. (Jn aport
este munca. taurantul „Mureşul" etc.) ca selie şl voie bună, prin care ricii Bâlăcuta, unde acorduri Un puternic factor stîmulo- substanţial la finalizarea a
Entuziasmul şi exuberanţa re au transportat la locul pe minerii au dovedit că ştiu la le fanfarei, orchestrei de mu tor în participarea la muncă cestei acţiuni l-au adus Sil
aşezate pe culmile înfrunzite trecerii cantităţi însemnate fel de bjne să petreacă în zică uşoară a clubului sindi şi stiâdanîa pe care o depun via Zerbea. Maria Mârienn,
cu lumina celor mai pene din cele mai alese preparate mijlocul familiilor lor aşa catului ia u însoţit pînă ţăranii cooperatori pentru Saveta Muntean, losif Cris
trante ginduri s-au relevat culinare şi băuturi. cum ştiu să scoată la supra seara. Serbări cîmpeneşti au «a smulge pămînlului roade tian. Elena Carien, Elena
atît în timpul demonstraţiei, Pădurea Chizld a fost din faţă aurul negru. In fiecare fost organizate şi în localităţi cît mai bogate II constituie Murg şi alţi cooperatori.
cît şi după aceea. în locurile nou martorul veseliei side- localitate din salba Văii au le Teliuc, Ghelar, Ilîa, Vaţa recentele măsuri luote de Merită a fi evidenţiată par
de agrement amenajate în nirgiştilor şi constructorilor avut Joc petreceri cîmpeneşti. de Jos, Dobra şi Geoagiu. La partid şi de stat pentru îm ticiparea masivă In muncă
fiecare localitate Devenii din cetatea de foc a Hunedoa La Petrila şl Lonca parcurile toate, lucrătorii din comerţ bunătăţirea condiţiilor de pentru executarea lucrărilor
şi-au dat în ti I ni re la Pădurea rei, veniţi să cinstească un s-au dovedit neîneâpâtoare. au fost prezenţi cu diverse viaţă ale membrilor coopera în legumicultura şi viticultu
Bejan. Aici, artiştii amatori pahar de vin Ja marea săr Ele au răsunat pînâ tîrzîu de produse şi cu o deservire tivelor agricole de produc ră. La grădina de legume, 70
le-au adus în dar nestemate bătoare a muncii. Ambianţa acordurile fanfarelor, ale ta promptă. ţie, precum şi acordarea u de cooperatori, printre care
ale cînlecului şi dansului lo plăcută, iarba verde, aerul rafurilor, de glasurile solişti După cele două zile în care nor scutiri şi reduceri de im amintim pe Elena Ardc.nn,
calnic, care s-nu bucurat de curat, împrejurimile îneîntâ- lor dc muzică populară. Puţul cei ce muncesc au sărbătorit pozite pe veniturile realizate Maria Rorncen, Maria Cărâ-
aprecieri elogioase în con toare au atras un mare nu 5 Sud, tradiţionalul popas de tradiţionala zi a muncii, nu de gospodăriile ţ.ărâneşti. guţ, loan Rusu, Romulus Bu-
fruntarea cu cele mai bune măr de Iubitori dc natură sărbătoare al minerilor din putem încheia fără să amin In unităţile agricole coope n'ceanu, au plantat un hec
formaţii din ţară, confrunta Şi nu greşim dacă spunem că Lupeni oferea o imagine po tim că, din clipele acestea Sub flamuri de partid blru Boare. ratiste din raza comunelor tar cu varză şi au prăşit
Rin de Mori, Zam,
Lăpugiu
manual 4 ha cu varză tim
re generală de Concursul al atracţia Je-a fost sporită şi licromă de culori şi entuziasm frumoase, a ţîşnit în mod de Jos, Dobra şi altele, undo purie. In vie au lucrat la
O imagina Identică se întîl- spontan, firesc un gînd lu datorită condiţiilor de sol arat, săpat şi tăieri peste 20
nea la Urlcani — Sterminos. minos închinat apropiatului şi climă nu s-o putut încheia de cooperatori, din rîndurile
La „Tullpan" şl la Anlnoa- jubileu al partidului nostru, înainte de sfîrşitul lunii a cărora se evidenţiază Ana
sa. Casa de cultură a sindica pe care întreg poporul se prilie însâmînţatul porumbu Crişan, Ana Curuţ şi Ana
telor din Petroşani cu ta pregăteşte să-l sărbătorească lui, în primele două zile ale Oancea.
Ja ft Mai.
raful, soliştii şl fanfara au I, LASCII lunii mai forţele şi mijloace^ O activitate rodnică s-a
oferit, de asemenea, frumoa M. BODEA Cunoscuţi de toată ţa ra, defilează in costumele lor le au fost concentrate la desfăşurat şi pe ogoarele
realizarea lucrării respective
se programe artistice. Iar sea M. NF.GOIŢA pitoreşti coriştii din Dobra. C A P dîn Toteşli. Ţăranii
pe toate suprafeţele planifi cooperatori din brigăzile Cîr-
cate. O veste bun.ă ni s-a a ne.şti, Păclişa şl Reeo au pli
nunţat din Rîu de Mori. Pri vit 60 de ha semănături de
marul comunei, tovarăşul toamnă. Din cele 390 ha cul
Mircea Ursii. ne-a informat tivate cu grîu şi orz s-au pli
că la C.A.P. din Ostrov şi vit pînâ acum mai bine de
Clopotiva s-an insăinmţnt ul 300 ho. Alte zeci de coopera
timele hectare cu porumb în tori au efectuat sâpalul ţn
ziua de I Mal. jar la C A P. livada cu pomi care ocupă o
Rîu de Mori, unde mai sînt suprafaţă de 80 de ha. Lu
de semănat mai puţin de 40 crările dc întreţinere a cul
de hectare, acţiunea va fi turilor se bucură de atenlia
terminată în următoarele zile. cuvenită şi la C.A.P, Rapoltu
O atmosferă intensă de Marc, Cristur. Sîntnndrei,
lucru s-a întîlnit şi pe ogoa Deva, Roinos, Vuîdei, Boz.,
rele C.AP, din Zam şi Săl- Bâeio şi allele.
civa, unde mecanizatorii losif Hărnicia şi priceperea cu
Goleac Ştefan Opriş. Gheor c«.ue se munceşte pe ogoare
ghe Moţ şi loan Ci işnn au constituie expresia holnrîrii
reuşit sa insâininţez.e peste ţărănimii cooperatiste, a me
30 dc ha cu porumb ricin canizatorilor, a tuturor lucră
du se posibilitatea ra în cel torilor din agricultură de a
mult două zile să se termine i.ispnnde prin fapte noilor
complet această acţiune pe măsuri luate dc conducerea
întreaga suprafaţă. Primarul partidului vi stalului nostru
comunei Lăpugîu de Jos, to in vederea ridicării nivelului
varăşul Cornel Crîsnn, ne-n dc viată nl ţărănimii, dc a
comunicat că mecanizatorii depune luate eforturile şi
losif Simoc. Innoş Trosnoi, strădania lor pentru n în
Rnmnlus Herci, Ton Mnţegan. făptui îr, mori exemplar pre
O lâciorească, încinsă în faţa tribunei dîn Petroşani. Cili nrîndijşescu şi alţii au vederile programului elabo
Foto : I. MUSTAŢA preg.ătit importante suprafe rat de Congresul al X-Jea al
ţe şi nu însămînlat 30 de ha partidului.
%