Page 71 - Drumul_socialismului_1971_05

DRUMUL SOCIALISMULUI « Nr. 5 089 JOI 20 MAI 1971 3

mmmdl admiterela liceul artea „Geoagiu - Băi" Partea a treia cuprinde

a pro]. Cornel Stoica floră fi fauna regiunii, care
prezintă o mare varietate.
(re-
C şt
dr. I. Both
CU PROGRAM OL EDUCAŢIE FIZICĂ DIN DEVA judeţului), editată de Comi­ sau amestecate cu păduri de
Pe culmile mai incite se
cent apărută
In librăriile
intllnesc conifere compacte,
tetul pentru cultură fi artă
al judeţului Hunedoara, se fag, iar pă măsură ce cul­
mile scad, predomină steja­
O dotă cu apropiata înche­ adică prin două discipline depăşesc cu mai mult de un inscrie in sulta de prezen­ rul fl gorunul. In jurul sta-
iere a anului şcolar în curs. sportive : atletism — băieţi şi an vlrsta corespunzătoare a­ tări monografice ale staţiu­ fiunii fi pe pantele delu­
secţia cu program special de fete — şi fotbal — băieţi, în­ nului T sau clasei a ÎX-a. nilor balneoclimaterice din roase se intllnesc flnaţuri
educaţie fizică de pe lîngâ Li­ cadrate cu personal de spe­ — Relativ la probele prac­ ţara noastră. cu o bogată varietate de
ceul nr. 2 Deva Îşi aniver­ cialitate calificat şl dotate cu tice, vă rugăm să furnizaţi Prezentarea detaliată de specii.
sează primul an de activitate, materialul didactic necesar celor interesaţi cîteva preci­ către autori a cadrului na­ In partea a patra, „Scurt
tural, a urmelor de cultură
relnnsindu-se în al doilea Şi desfăşurării programului de zări şi detalii privind susţi­ materială se îmbină orga­ istoricm, se relevă probleme
următorii, care, sperăm şi Invâţâmînt, avînd Ia dispo­ nerea lor. nic cu date culese fi obser­ deosebit de interesante re­
dorim, o vor consacra ca o ziţie baze sportive în aer li­ — Probele practice sînt vate la faţa locului fi cu feritoare la trecutul Istoric
puternică şi viguroasă pepi­ ber şl săli. grupate în două categorii i unele consideraţii din bi­ al regiunii. Numeroase ur­
nieră a rezervelor de mîine generale obligatorii şi la a­ bliografia studiată. me daco-romane atestă ori-
ale sportului hunedorean de legere. In prima categorie in­
performantă. Interviu tră ! alergare în vilezâ 60
încă de pe acum există m. săritura în lungime cu e-
preocupări pentru asigurarea îan, alergarea de rezistentă
unei puternice baze materia­ cu perspectivă (1 000 m pentru băieţi, 500
le a secţiei şi fondului uman pentru fete) şi desprinderea 0 monografie interesantă
necesar relansării In activita­ de pe sol (detentă). Probe­
tea de viitor cu şi mai mul­ sportivă... le la alegere pentru băieţi
tă forţă. Pentru împlinirea a­ constau dîn alergări pe R0 m,
cestui deziderat se impune o 300 m sau 1 000 m, sărituri G E O A G IU -B A I"
riguroasă selecţie a celor mai în lungime, înălţime, arun­
dotali absolvenţi aî şcolilor — Cîteva precizări privind carea greutăţii (5 k g ); pentru 99
generale în cadrul concursu­ concursul de admitere, vă ru­ fete — alergări pe 80 m, 200
lui de admitere. Considerind găm. In ee constă, cînd are m sau 500 m, sărituri în lun­
că venim în întîmpinarea ab­ loc, cine se poate prezenta? gime. înălţime şl aruncarea
solvenţilor şcolilor generale, — Concursul de admitere greutăţii (4 kg). La secţia de Indntătoarele peisaje, oa­ ginea fi continuitatea popu­
am solicitat tovarăşului pro­ se va desfăşura între 22-30 fotbal. în afara normelor menii fi locurile din împre­ laţiei pe aceste meleaguri. L a Teliuc şi Gheiar
fesor Valentin Oprea, direc­ iunie 1971 şi va consta din generale, la alegere se vor da jurimile localitdfit Geoagiu- Mărturii sigure avem de
torul Liceului nr 2 Deva, cî- probe teoretice şl praclice. probe de preluarea, conduce­ Băi privite in procesul dez­ pe vremea romanilor, clnd
teva detalii privind funcţio­ Cele teoretice sînt identice rea şi pasarea mingii în doi, voltării lor, numeroasele e­ băile Geoagiu erau cunos­
narea secţiei cu program spe­ cu probele de admitere la li­ dificii fi perspectivele dez­ cute sub denumirea de „Soluri” in preocupai, soldate cu ab­
cial de educaţie fizică şi con­ ceele de cultură generală, tras la poariă de la 11 metri voltării sorial-economice. a „Tkermae Girmisara" sau
diţiile de examen pentru nd- desfâşurîndu-se în aceleaşi cu portar fix şi un complex zonelor din jurtil staţiunii „Germtsara cumthermis".
mitere. pe care le aducem la condiţii. Probele teoretice vor de procedee tehnice. precum fi importanţa cura­ Numele Germisara provine
cunoştinţa celor interesaţi. fi precedate însă de un exa­ Sperăm că peste cîtva timp tivă a acestor izvoare mine­ tocmai de la izvoarele ei senţe in aprovizionarea cumpărătorilor
— Secţia noastră cu pro­ men medical şi de probele vom aplntida in întrecerile rale slnt aspecte deosebit termale.
gram de educaţie fizică func­ practice, ambele fiind elimi­ sportive atleţi şi fotbalişti dc semnificative, prezentate Partea a cincea, ,,ln sta­
ţionează cu două specialităţi, natorii La examenul de ad­ crescuţi la lînăra şcoală de- cu căldură fi atractivltate ţiune fi împrejurimi", se re­ Zi de salariu la Teliuc. Cite Iiuc mânincâ mezeluri cînd după pîine — se explică dum­
mitere se pot prezenta absol­ veanâ. de autori In cele fase părţi feră la edificiile social-cul- nu se pot vedea, şl mai ales se nimereşte. neaei într-un tirziu fără sâ-i
venţii şcolii generale care nu N. STANCIU ale lucrării. lurale fi economice ale sta­ consemna. Intr-o localitate în ★ fi cerut nimeni. Magazinul
Prima parte, „Privire de ţiunii fi împrejurimilor, pre­ zJua de salariu ? S-o luăm La Gheiar, la magazinul a- are program de la 6 la 21.
ansamblu fi aspecte geolo­ cum fi la perspectivele de în ordinea notărilor din car­ limenlnr nr. 4H, a cărui res­ La 18,30 nu mai era în ma­
gice fi hidrologice", cuprin­ dezvoltare In viitor a a­ neţel. ponsabilă e Livia Branga, au gazin nici un gram de pîine
cestei staţiuni.
intermediară.
sau
integrală
Mica.publicitate VIND MOSKVICI 407. Hu- afezarea geografică a loca­ In sfîrftt. partea a fasea, Scena e autentică. La o cu ce se aproviziona, de la Cercetăm comanda magazinu­
de probleme referitoare la
★
pîine şi lapte, la periuţe şi
DEVA : Doar un telefon nedora, Brazilor 3, telefon lităţii Geoagiu-Băi, precum „Izvoarele minerale fi pro­ intrare laterală a maga­ pastă de dinţi. lui pe ziua respectivă. S-au
(„Patria"); Vagabondul — se­ 1 822. fi problemele privitoare la prietăţile terapeutice", arată zinului alimentar nr. 26 (n- E ora 16,15, dar la celo 2 comandat 1 500 kg pîine in­
nile I-II („Arta"); SIMERIA: importanţa deosebit de ma­ tegrală, 700 kg intermediară
Unghiul dc cAdere — seriile ★ alcătuirea geologică a regi­ parţinlnd O.C.L. Alimentara unităţi C.L.F. — nr. 25, res­
l-ll („Mureşul") i HUNEDOA­ VINI) CASA, Deva. Infor­ VINI) C ASA CONVENA­ unii ; roci eruptive, meta- re pe care o au aceste iz­ Hunedoara) cel puţin 50 dc ponsabil Marin Potop, şi la şi 245 kg franzelă. Comand n
RA: Haiducii Iul Şaptecol („Sl- BIL. Petroşani, str. Cirjel, morfice fi sedimentare. In­ voare minerale asupra func­ oameni se calcă reciproc pe chioşcul din centru — nu so e, în linii mari, aceeaşi în
derurglslur); CAl.AN: Feres­ maţii telefon : 11 798. ţiunii tubului digestiv fi fiecare zi. După cite /ne-au
trele timpului („ll Iunie") ; ★ nr. 44. Inf. A Vlaicu, nr. 41. tre. acestea din urmă amin­ bătături şi pe nervi. găseşte mal nîmîc. Ba, In u­
GHELAR: Anchetatorul din VINI) CONVFN ABIL SKO­ tim : gresiile, marnele, ar­ mai ales a gastritelor croni­ — Ce-aşteptaţi aici ? nitatea din complex e ceva relatat cumpărătorii, defecţiu­
umbră („Minerul") ; PETRO­ DA 1 000 MB — Coiman Deva. ce. De asemenea, rezultate — Făină de mălai. spanac foarte pălit şi cîţiva nile în aprovizionare sînt
ŞANI: Secretul din Santa Vlt- gilele fi tufurile oalcaroase, bune s-au obţinut şi tu tra­ destul de dese. Poate ne răs­
torla („7 Noiembrie"); Patri­ Florea, comuna Zam, jude­ * roci care aparţin cretacicu- — De ce nu deschide să vă ardei iuţi.
ota şl muzica („Republica"); ţul Hunedoara. VIND .MOSKVICI 408* lui fi cuaternarului. Cit tamentul unor forme de servească ? — Soţul meu e dus de azi pund conducerea O.C.L Ali­
LUPFN1: Clanul sicilienilor diabet. Apele izvorului 2 sînt — Deschide la 12. Acur dimineaţă la depozite la Hu­ mentara şi Fabrica de pîine
(„cultural"): LONEA: 10© de cu patru faruri şi aparat de privefte reţeaua hidrografi­ indicate in tratamentul u­ dîn Hunedoara.
earabinc („Minerul"); Prea radio în perfectă stare. Hu­ că a zonei Geoagiu, ea are ambalează. nedoara dar n-a venit încă.
mtc pentru un rAzboi atlt de ca principal colector riul nor afecţiuni ale căilor bi­ Şi e o căldură de-ţi ples­ Nici ieri nu ne-au trimis ni­ Mai consemnăm din Teliuc
mnrc („7 Noiembrie"); ANI- nedoara. str. Dragoş Vodă, liare, mărind diureza fi mic şi dc aceea a plecat so­ că îngheţata care se vinde la
NOASA: Cu dirijabilul spre SCHIMB URGENT Muref care adună numeroa­ prin aceasta produc o spă­ nesc tîmplele dar oamenii
Polul Nord („Muncitoresc") j LOCUINŢA 3 camere j 20. se ape ce se scurg de pe rabdă cu stoicism. Intrăm în ţul — ne spune vînzătoaren. chioşcul de vizavi de comple­
PAROŞFNI: Cadavrul viu — cu gaz, bucătărie, curte, i pantele Munţilor Metalici. lare a căilor biliare de ni­ magazin Un fotograf se pre­ Ce vor fi pus la fiert de xul meşteşugăresc are o sin­
seriile I-H („Energia"); PE- ic sip urinar. dimineaţă gospodinele din gură calitate. E rece. Şi mai
TRILA: Cerul şi iadul („Mun­ grădină, cu apartament j VIND CASA IN BRAD. Frumuseţile carstice forma­ găteşte să imortalizeze pe pe­
citoresc") ; VULCAN: Ctnteee- central 2-3 camere, etaj ■ te tn rocile calcaroase pe Ceea ce măreşte valoarea liculă chipul cuiva Gheiar dacă interesul C.L.F. notăm că la acelaşi chioşc
le mAfll („Muncitoresc"); U- central, confort sporit, cu care le frvfîîneşti tn jurul acestei cărţi este şi faptul — Cine-Î responsabilul m a­ Hunedoara pentru aprovizio­ am avut ocazia să cunoaştem
RICANI : DiminuU de larnA I-II. Zorescu Minodora, grădină, garaj, dependinţe. că pentru prima dată se narea cu legume de sezon a impertinenţa cu care vînzâ-
(„7 Noiembrie") ; b ARBA- Avram lancu, 27, Deva, j staţiunii, cum sfnt Grota gazinului 7
TENI: 8»râ!nll („6 August"); orele 17-20. Inf Brad, telefon 1 470, du­ Haiducilor sau peştera fi face o descriere mai amplă — Eu. Cea care răspunde Ghelarului e atît de „mani­ toarea — o tînârâ de 16-18
ORAŞTIE: Ursul şi păpuşa cascada din apropierea clu­ a staţiunii Geoagiu-Băi; ma­ nu e alta decît femeia care fest ?". ani — îşi „taxează" cumpărăto­
(„FlncArn"); GlîOAGlU-BAl î pă orele 14,00. bului, constituie adevărate joritatea materialelor pre­ Cofetăria „Crinul" e singu­ rii. Aceştia solicită, dînsa îi
Iubiri tăcute; HAŢEG: Acuza­ ★ zentate şi a fotografiilor pozează, responsabila Elena rul loc unde se poate servi
tul („Popular"): BRAD: BA- puncte de atracţie j^ntru Vaida. priveşte indiferentă, necata-
lc(l buni, bA leii răi („Steaua VIND CASA CU GRADI­ VIND SKODA 1 000 MB turifti. sint originale, aparţinind — Aţi văzut citi oameni o îngheţată. îngheţata. însă dixind să întrerupă mîncalu)
roşie") ; GURABARZA: Căpi­ — 39 000 km, Deva, Progre­ autorilor, care le-au reali­ a „îngheţat" pe undeva prin seminţelor şi conversaţia cu
tanul Florlan („Minerul"); I- NA, str. împăratul Traian A doua parte se referă la aşteaptă sâ-i serviţi cu făină laboratoarele T.A.PL. Hune­ un ins ce s-a postat în faţa
LIA : Ultimul mohican („Lu­ nr. 40 Deva. sului bl. 1, ap. 24, între o­ clima zonei Geoagiu care se zat tn timpul studiilor efec­ de mălai ? doara.
mina"). ★ rele 16-20. încadrează in climatul de tuate in staţiune şi împre­ — Ştiţi, fetele m-au rugat ghişeului.
★
CAUT MENAJERA PRI­ ★ jurimi. să fac o poză de amintire La Am revenit în Teliuc pe la O.C.L. Alimentara Hunedoa­
CEPUTA. încălzire centrală. Vînd 1 000 mp loc de ca­ deal fi podiş cu variaţii de noi azi e 2i de salariu şi de-a- ora 18. La 18,20. la uşa uni­ ra. C. L. F Hunedoara,
Cameră separată. Salariu microclimat local specific ceea se aglomerează. tăţii nr. 68 — pîine. aşteap­ T.A.P.L, Hunedoara ! Dacă
corespunzător. Hunedoara, să in Cluj, Informaţii: tele­ bazinetelor depresionare. Pfot. MIA STAN — De ce n-aţi preambalat tă, printre alţii, o femeie aţi recepţionat, aşteptăm răs­
telefon 2 065. fon 1 170, Brad. făina în pungi ? gravidă şi două cu copii punsul dv. Dar răspunsurile
— Avem un om în minus. : mici în braţe. Vinzătoarea să fie însoţite de măsuri ra­
Un om în minus ? Poate. Olgn Minea e dusă cine ştie dicale, care să ducă la îmbu­
Dar e mai mare minusul în aft pe unde. In sfîrşit. după o nătăţirea servirii, a activită­
domeniu 1 al Interesului. Ma­
17,0© Emisiunea In limba ma­ aşteptare de. să zicem, 20 de ţii comerciale în Teliuc şi
ghiară; gazinul e spălat şi nu arc. la minute apare şi dtnsa. Gheiar.
In Jurul oret 17.50 URGENTE INDUSTRIALE un moment dat, nici un cum­ — Am fost să dau telefon
Transmisiunea directă a părător. Lumea se-nghesuie ION CIOCLEI
ceremoniei pleclYrll pre­
şedintelui Republicii Fe­ clnd ar putea cumpăra făina
derale a Germanici, Gua- fiinţarea a noi cursuri de ca­ la expoziţia organizată In PROGRAMUL I : R.00 De )â 6 preambalatâ din magazinul
uv Helnemann, şl a lificare la locul de muncă, municipiul Deva, nu s-a rea­ la 0,90; 0.30 Odă Umbli române ; autoservire, responsabila po­
doamnei Helnemann, ra­ (Urmare.'clin .pag. 1j lizat pentru comerţ nici o 10.00 Buletin de ştiri; 10,os Muzi- Uzina mecanică material
re, la Invitaţia preşedin­ recrutarea de muncitori şi câ popularft din Banat; 10,30 Clu­ zează. iar subordonatele ei o
telui Consiliului de Stat altele. In acest fel, sîntem bucată din cele 67 prevăzute, bul călătorilor (emisiune pentru admiră.
al Republicii Socialis­ hotârîti ca pinâ la finele tri­ încă nu s-a însuşit dn tota­ tinerii ascultători); 11,00 Buletin — Ştiţi, la noi oamenii aşa
te R o m A n l t , Nlcolae sesc 10 timplari calificaţi şi de ştiri; 11,05 Ctntâ Gcorge Ena- rulant Simeria
Ccauşescu, şl a soţiei mestrului doi să recuperăm litate procesul de execuţie, che ; 11,15 Din ţările soclaJlste : sînt obişnuiţi, să se-nghesuie
sale, Elena CeRiişescu, există puţine şanse de a-i asi­ toate restantele şi să realizăm mai sînt necesare încă avi­ U,90 Ctntecc; 12.00 Mu2lcâ uşoa­ chiar dacă sfnt 10 la rind.
au făcut o vizită oflrlalA gura într-un viitor apropiat integral sarcinile curente. zări, aprobări... ra; 12,10 Un Jnterpret şl rolurile Noi i-om fi obişnuit să
In Republica Socialistă la nivelul celor trei schim­ sale : Fcdora Bărbieri In rolul ANGAJEAZA DE URGENŢA :
RomAnla; In primele patru luni in­ Recunoaşterea deschisă a Amnerls din opera »,AJda" de se-nghesuie ?
18.30 La volan — emisiune pen­ buri. Este adevărat că ne-au dustria locală de la Deva a culpei de către factorii de Verdl ; 12.30 Intllnlre cu melodia In magazin nu sint in­
tru conducătorii auto; pLeent mulţi, dar (în între­ rămas datoare comerţului cu răspundere pentru neajunsu­ populară şi Interpretul preferat ; stalate vitrine frigorifice — — lăcătuşi
18,50 Timp si anotimp In agri­ prinderea noastră s-a făcut 13.00 Radiojurnal; 19,13 Avanpre­ şi de aceea cetăţenii din Te-
cultură; 20 mese nlonjabjle, 11 mese de rile înregistrate dn activitatea mieră cotidiană; 13,27 Clntccul c — sudori electrici şi autogeni
19,15 Publicitate: prea puţin pe linia califică­ televizor, 40 mese de bucătă­ producţiei de mobilă este de­ pretutindeni; 14,00 Compozitorul
19,20 l©01 de seri — emisiune rii timplarilor la locul de rie, 40 lăzi pentru lemne de sigur un aspect bun, dar nu sâptâmlnli: Henry Purecii; 14.40 — timplari
pentru cel miei; muncă. De asemenea, asisten­ Din cele mal Îndrăgite cintece şi
19.30 Telejurnalul de seară. foc, 4 garnituri de mobilă de suficient pentru îndreptarea Jocuri populare; 15,0© BuleUn «le — dulgheri
Sport; ţa tehnică din partea cadre­ bucătărie şi 67 canapele tip lucrurilor. Mal sînt necesare ştiri: 15.05 Curente şl Idei Mar­ PROHOEXPRES
20.10 Invitaţie la circ. Specta­ lor de specialişti a fost sla­ xismul şl gtndlrea filozofică con­ — forjori
colul Circului mare din «Nora II D“, iar faţă de pre­ şl acţiunile concrete care să temporană ; 15.25 Pagini vocale
Moscova; bă, Iar materia primă în vederile în afara fondului pie­ lichideze cît mal urgent po­ şl orchestrale din muzica de es­ REZULTATELE — tinichigii
21.10 Planeta se grăbeşte — multe cazuri este necorespun- ţei cu mobilă în valoare de tradă; 16.00 Radiojurnal ; 16,13 CONCURSULUI
film documentar de moţi- sibil carenţele care lezează Cintece şl prelucrări corale de SPECIAL DIN
tnj ; zâtoare calitativ, deoarece noi 160 700 lei, din 20C 000 lei activitatea acestei ramuri de Ion Venlea; 16,30 Melodii de Re- — muncitori necalificaţi cu armata sa­
21,43 Baschet masculini Polo­ planificat. Dacă avem dn ve­ mus Teodorescu şl Ion Stavâr ; 19 MAI 1971 : tisfăcută.
nia — RomAnla (repriza ara aoeeptat Ja contractare producţie. Un cuvlnt greu de 16.50 Publicitate radio; 17,00 An­ F.xtr. I: 38. I. 27, 7, 33, 23.
a Ii-a). (Meci pentru ca­ tot ce ne-au oferit furnizorii. dere ritmul in care s-a lu­ spus in acest sens îl au atît tena tineretului; 17.30 Concert dc Extr. a II-a: 10. 10, 3S,
lificare tn turneul final crat în luna mai, este greu conducerea I.Î.L. Deva cît şi muzica populara; 10.00 Orele se­ 21. 9. Angajaţii cît şi familiile vor beneficia
al campionatului euro­ Multe din aceste neajunsuri rii; 20.00 Tableta de seară; 20,©5
pean). Transmisiune di­ s-au lichidat şi sînt in curs de presupus că promisiunea Direcţia judeţeană de indus Zece melodii preferate; 20.40 Al­ Extr a III-a: 1», 13, 24, de permise gratuite pe C.F.R. De aseme­
rectă de la Rntowlcei de aplicare noi măsuri de îm­ tovarăşului director Bodea va trie locală. Numai în acest bumul interpreţilor de muzică 21. 7, 42.
22,2© Telejurnalul de noapte; populară: Ion Bogza; 20,55 Şti­ Extr. a IV-a : 7. 36, 3, nea, angajaţii mai beneficiază de abona­
22.30 Din înregistrările ••Cer­ bunătăţire. Este vorba de ter­ putea fi îndeplinită într-un fel termenul de recuperare a inţa la zt: 21.00 Bijuterii muzica­ 37. 32. 11. mente gratuite pe C.F.R.
bului de aur". Recital minarea lucrărilor de extin­ timp atlt de scurt. Aşa de e­ restanţelor la care s-a anga­ le; 21.3© Revista şlagărelor: 22.00 Extr. a V-a: 41, IS, 39,
Radiojurnal; 22,30 Pentru magne­
Serglo Endrlgo, comen­ dere. începerea execuţiei u­ xemplu, la canapelele tip jat întreprinderea va putea fi tofonul dumneavoastră; 22,55 Mo­ 38, 44. 40. 19. 3S.
tat grafic de Clk Dama- Fond dc premU: 4 355 385
dlan. nui tunel de uscare din fon­ „Nora FI D". articol apreciat respectat. ment poeMc: 29.00 Concert de lei.
24,00 Buletin de ştiri ;
noapte:
duri de mică mecanizare, în­ şi solicitat dn mod deosebit A. MOIDOVAN 0,03—©,©0 Estrada nocturnă.
A N U N Ţ
ţie după terminarea facultă­
Cadrele inginereşti trebuie sa şi perfecţio­ tru inginerii din întreprinderi,
(Urmare din pagi 1] ţii. dar nu ca angajat; pen­
cea mai bună formă de per­
fecţionare cred că sînt cursu­ Combinatul siderurgic Hunedoara
lui, prof. mxîiv. dr. Wîflhelm rile postuniversitare şi lu­
Kecs, lector univ. Septimlu crarea de doctorat. Cursurile str. Dr, Pefru G roza nr. 8
Krausz şi asist. unlv. Radu neze continuu pregătirea profesională
Cîrja Bolog — aa luat în dis­ să aibă loc la 2-3 ani o dată. Angajează d^ urgenţă
★
cuţie conceptul de moderni­ Din cuvîntul participanţi­
zare şi perfecţionare, precum răşte dintr-o necesitate na­ ceasla se numeşte moderniza­ pul de uzură al cunoştinţe­ în producţie. O altă formă lor la masa rotundă organi­ ZIDARI ŞA MOTOR!
şi modalităţile prin care se turală a celor ce vor să-şi a­ re. După părerea mea, reci­ lor. Pot exista oameni cu u­ — curentă deja la noi — ar zată de ziarul nostru rezul­
pot satisface exigenţele aces­ ducă un aport mai mare în clarea înseamnă tocmai a- zură profesională datorită pe­ fî obţinerea de titluri ştiinţi­ tă că, oricare vor fi forme­ Se asigură :
tui concept. activitatea lor şi sînt conşti­ ceastâ modernizare I)e aici şi rimării cunoştinţelor, cu uzu­ fice. Heferindu-mA la proble­ le folosite pentru perfecţio­ — salarizare conform H. C. M. nr.
Ilie Constantlnescu : Indi­ enţi că numai această reîm­ scopul reciclării (deosebit de ră în specialitate, datorită ma cadrelor didactice din in­ narea oamenilor de ştiinţă, a
ferent de gradul de pregătire prospătare în domeniile lor cel al perfecţionării): nu de necunoaşterii noilor ramuri stitutele tehnice superioare cadrelor de cercetători sau 914/1968
In politehnică, după un timp ştiinţifice poate să le asigure a ne adapta la evoluţie ci de ale ştiinţei, sau depăşiţi de aş face o observaţie ; nu s-a ingineri, trebnie să se plece — cazare pentru nefamilişti
mai lung sau mai scurt, pro­ o pregătire corespunzătoare, a deveni agenţi de evoluţie. cerinţele de specialitate ce­ făcut încă nimic in ceea ce de la ldeea că, prin ele, se
blema reciclării devine o ne­ la nivelul cerinţelor. Radu Cîrja Bolog: Ajun- rute la locul unde-si desfă­ priveşle progătirea In dome­ satisfac un deziderat social — masă contra cost
cesitate Imperioasă, atît pen­ Septimiu K rausz: Să nu şoară activitatea. Sînt şi li­ niul ştiinţei pedagogice. Nu cît şi o cerinţă Internă a Relaţii suplimentare se pot cere prin te­
tru cei ce lucrează direct în privim reciclarea la modul gînd la acest punct, vreau să nele cadre inginereşti depă­ osie indiferent cum se des­ specialistului de orice nivel. lefon nr. 1450 interior 114.
spun că unele cadre didactice
producţie, cit si pentru cei general. Ea nu se ponte fncc şite chiar în momentul termi­ făşoară cursul, seminarul. Fie­ Perioadele şi formele sugera­
din învăţămintul superior. tinere nu au o experienţă a nării institutului. Faptul poa­ care cadru didactic proce­ te pentru reciclare variază cu
Nici nu se ponte concepe un fără o precisă cunoaştere a producţiei ; noţiunile praclice le îi relevat numai în cazul dează după cum crede că mici deosebiri ; majoritatea
fnvăţâmînt tehnic, mai cu datelor procesului t reîmpros­ pe care le posedă sint obţi­ în care se diagnostlcheazâ co­ este mai bine... interlocutorilor opinează pen­
apro­
pătarea cunoştinţelor,
scamă un invâţâmînt tehnic nute intr-o perioadă scurtă rect gradul de uzură al cu­ In ceea ce priveşte cadre­ tru cursurile postuniversita­
dezvoltat, fără ca profesorii, fundarea noilor cunoştinţe, de practică de la sfîrşitul fa­ noştinţelor Individului. Este le inginereşti, cred că la fie­ re (cursuri de interes’ gene­
lărgirea cîmpulul de acţiune
cadrele didactice în general şi dezvoltarea generală n cultăţii. Legătura cu uzina, nevoie deci de o metodică care 3-4 ani, fiecare inginer ral. cursuri speciale organi­ Combinatul siderurgic
să lucreze periodic in pro­ mina etc. ar fi foarte utilă. specifică reciclării. ar trebui să participe la un zate pe Instituţii, centre de
ducţie. să cunoască producţia personalităţii. Trebuie să fa­ Din producţie, cadrul didactic curs postuniversitar. Aceste cercetare sau pe ţară, specia­
cem distincţia între perfec­
Pentru un cadru didactic, tînâr şi-ar putea descoperi, Pe cine se impune urgent cursuri să fie finalizate prîn- lizări în ţară sau străinătate,
perfecţionarea şi legarea în- ţionare Ş* modernizare. Se de pildă, teme inedite dc cer­ să reciclăm ? După o statis­ tr-un proiect susţinut în fa­ perioade de lucru în uzine Galaţi
vâlâmîntului de practică este ştie : progresul poate fi rea­ cetare cu aplicativitate ime­ tică, în special cadrele ingi­ ţa unei comisii. ctc.
sau
nereşti se împart în : cei ce
lizat prin continuitate
o problemă esenţială. în rea­ prin mutaţie. De exemplu, lu- diată. Williclm K ers; După păre­ Subliniind rolul ce revine A N G A J E A Z Ă
lizarea unui învAtâmînf efi­ Wilhelm K*cs: In proble­ desfăşoară o activitate de rea si experienţa mea, pen­ învâlâmîntului tehnic superi­ pînă Ia data de 25 mai a.c. muncitori
cient. de înaltă ţinută ştiin­ înd motorul unui automobil ma perfecţionării cadrelor di­ rutină, adică sarcinile lor se tru cadrele inginereşti ar fi or în calitatea sa de princi­
şi plasindu-1 din fată în spa­
bine
încadrează într-o sferă
ţifică $1 moi ales pentru un te înseamnă că am Îmbună­ dactice din institutele tehni­ delimitată şi nu se abat prea utile cursurile postuniversi­ pală pîrghie a modernizării, necalificaţi, absolvenţi ai şcolii generale
cadru didactic tînâr. Aş putea ce, aş propune o legătură mai m u lt: şi cei ce desfăşoară tare deoarece ele pot consti­ cei ce şi-au spus cuvîntul cu de 7—8 ani, cu stagiul militar satisfăcut
spune că un cercetător tînâr tăţit unele caracteristici ale strînsă cu practica, prin te­ aşa-numite .activităţi critice" tui o formă foarte bună de această ocazie au pus în evi­
este. de cele mni multe ori. maşinii, deci un progres prin mele de cercetare aplicativă, — cu sardnl largi, multiple, informare şi perfecţionare. denţă însemnătatea unei ac­ pentru calificare în meseriile :
un tînăr care aspiră să devină continuitate Asta ar fi per­ printr-o strînsă colaborare cu cu un cknp larg, vast de ac­ Dar aceasta numai în cazul in ţiuni unitare care să asigure
cercetător. fecţionarea. deoarece datele întreprinderile de profil. In care tematica cursurilor va fi — COCSAR
problemei erau deja cunoscu­ paranteză fie spus. la ora ac­ tivitate (în probleme de con­ optimizarea aspectelor de or­
Wilhclm Kecs: întotdeau­ ducere. de pildă) Aceştia din axată pe problemele şi di­ ganizare, de conţinut şi meto­ — FINÎSATOU LAMINATE
na cei ce au activat in do­ te (Din acest punct de vede­ tuală. întreprinderile manifes­ urmă au nevoie imperios de recţiile principale ale activi­ dologie.
re, perfecţionarea
pregătirii
meniu! invăţămintului nu cadrelor de salariaţi se ba­ tă încă în acest sens o oare­ reciclarea cunoştinţelor. Re- tăţii cursanţilor. Ele s-ar pu­ Numai printr-o atentă a­
simţii necesitatea de a-şi re­ zează şi trebuie să se reali­ care rigiditate; există rezer­ clclaron presupune o enormă tea organiza din 2 în 2 ani. bordare a acestei stringente In timpul şcolarizării se asigură cazare
împrospăta cunoştinţele, dea zeze plin studiu individual) ve în ceea ce priveşte cola­ doză de.. dezvăţ- desfâşurîndu-se pe bază de probleme privind perfecţiona­ gratuită.
avea posibilitatea de însuşire borarea institut-înlreprindere Ilie Constantinescu: Cred seminarii. lucrări practice de rea şi modernizarea pregăti­
a mijloacelor moderne de tra­ Dar — continuînd exemplul Septimiu Krausz: Prima că viitorul cadru universitar laborator ş a rii profesionale a salariaţi­ Informaţii suplimentare la serviciul în-
tare a problemelor. în scopul — apariţia automobilului cu măsură cu care ar trebui să Radu Cîrja Bolog ; Pentru lor se vor obţine rezultate văţămînt, telefon 1 83 00, interior 231.
lărgirii şl adîncirii cunoştin­ pernă de aer reprezintă un începem ar fi selecţionarea vă trebui să beneficieze de un cadru didactic cred că ar optime.
ţelor. Deci. reciclarea izvo­ progres prin mutaţi* şi a- subiecţilor în funcţie de ti­ un stagiu de 2 ptnâ la 3 ani fi util un stagiu în produc- C, DROZD