Page 73 - Drumul_socialismului_1971_05

W o .
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VA!

Dezvoltarea relaţiilor

economice şi culturale
|
I între R.P. Chineză şi Italia i

Lucrările celei de-a 14-a
I sesiuni a Seimului

R.P. Polone

Corespondentă din

Argentina

Cadran, Atlas

ANUl XXIII. Nr. 5 090 VINERI 21 MAI 1971 4 PAGINI - 30 BANI î

In construcţia de locuinţe încheierea vizitei in ţara noastră

Calitatea execuţiei a preşedintelui Republicii Federale

. -»
a Germaniei, Gustar Heinemann
să primeze pe toate Vizita In municipiul Braşov

Preşedintele Consiliului de Stâlescu. secretarul Consiliu­ Constantin Cirţînă, primarul
Consiliului popular judeţean,
Stat a) Republicii Socialiste
şantierele şi preşedintele Ceauşescu. Schcel. vicecancelar, minis­ municipiului Braşov, şi de
lui de Slot. iar din partea
România. Nicolae
R F a Germanici, dc Waltcr
alţi reprezentanţi ai organe­
Republicii
> Federale a Germaniei. Gus- trul federal al afacerilor ex­ lor locale, numeroşi cetăţeni.
Un grup de tinere, îmbrăca­
lav Heinemann. împreună cu terne. şi dc celelalte persoa­
soţiile, au vizitat joi munici­ ne oficiale din suita preşedin­ te în pitoreşti costume din
piul Braşov Cei doi şefi dc telui R F. a Germaniei. Tara Bîrsei, oferă flori.
Şantierele de locuinţe aparţinînd Trustului de
construcţii Deva au obţinut realizări valoroase attt state au fost însoţiţi din par­ La intrarea în oraşul Bra­
în cincinalul trecut cît şi In acest an In perioada tea română de Emil Bodna- şov. cci doi şefi dc state an
1966-1970, ele au pus la dispoziţia locatarilor 696 n- raş, vicepreşedinte al Consi­ fost salutaţi cordial de Con­ (Continuare In pag. a 4-a)
parlamente peste sarcinile planificate, iar în primele liului de Stal. Constantin stantin Dragau, preşedintele
4 luni ale anului în curs au executat şi predat 915
apartamente. In această perioadă In activitatea şan­ Plecarea din Capitală
tierelor s-au înregistrat cele mai vertiginoase ritmuri
de execuţie Potenţialul tehnico-material şi uman al
şantierelor şi-a găsit o valorificare superioară prin Fabrica de stilpi hidraulici Vulcan. Aspect din hala de asamblare a pompelor. Preşedintele Republicii Fe­ publicii Socialiste România şi sadei R F. a Germaniei, şefi
organizarea raţională a producţiei şi a muncii, fo­ derale a Germanici, Gustnv Republicii Federale a Germa­ ai misiunilor diplomatice, a-
losirea intensivă a maşinilor şi utilajelor, creşterea Heinemann, cu soţia, Hilda nici. Pe frontispiciul pavilio taşuţi militari şi alţi membri
gradului de industrializare şi mecanizare a fluxului Foto : N. GHENA Heinemann, şi a încheiat joi nului central se aflau portre­ ai corpului diplomatic acre­
de construcţii-montaj, promovarea unor metode mo­ vizita oficială pc care a fă­ tele preşedintelui Consiliului ditaţi la Bucureşti.
derne in planificarea, conducerea şi execuţia obiec­ cut-o în ţara noastră. In in- dc Stat, Nicolae Ceauşescu. Preşedintele Consiliului de
tivelor, extinderea formelor de remunerare a mun­ ■^vitnţia preşedintelui Consiliu­ şi preşedintelui Republicii Stat. Nicolae Ceauşescu, îm­
cii în acord global şi altele Absolvenţii clasei a X-a a şcolii generale - lui dc Stat al Republicii So­ Federale a Germanici, Gus- preună cu preşedintele Gus­
Ceea ce s-a făcut pe linia cantitativă în construc­ cialiste România. Nicolac tav Heinemann. Pc mari pan­ tnv Heinemann trec în revis­
ţia de locuinţe reprezintă, desigur, un mare ciştig Ceauşescu, şi a soţiei sale, carte se puteau cili. în lim­ tă garda de onoare. Coman­
Analiza calitativă a execuţiei scoate Insă în relief Elena Ceauşescu bile română şi germană, dantul gărzii prezintă rapor­
încă multe neajunsuri, care influenţează negativ atît în faţa deciziei hotărîtoare In această vizită, preşedin­ urările : „Trăiască prietenia tul. Sint intonate imnurile de
activitatea proptiu-'/.isă a şantierelor, cît şi folosirea tele Gustnv Heinemann a fost dintre poporul român şt po­ stat ale celor două ţâri. In
apartamentelor de către locatari însoţit de o delegaţie oficia­ porul Republicii Federale a semn dc salut, se trag 21 sal­
lă alcătuită din : Waltcr Germaniei1* şi „Trăiască pa­ ve de artilerie. Preşedintele
Cu toate avantajele potenţiale pe care le oferă Schoe), vicecancelar şi minis­ cea şi prietenia între po­ Republicii Federale a Germa­
sistemul constructiv din panourile mari din prefa­ Alegerea profesiunii trul federal al afacerilor ex­ poare”. nici salută drapelul de stat
bricate la şantierele din Deva şi Valea Jiului, cali­ terne, Dietrich Spangenberg, La aeroport, cran prezenţi al Republicii Socialiste Româ­
tatea execuţiei prezintă o serie de deficienţe Poli­ secretar dc stal. şeful Oficiu­ Ion Gheorqhe Maurer, pre­ nia şi în faţa militarilor ros­
goanele de prefabricate au livrat pentru montaj pa­ lui Prezidenţial Federal, Con- şedintele Consiliului de Mi­ teşte în limba română : „Bu­
nouri cu segregări şi deplanări, care au condus la La L") iunie, un mare nu­ doua sesiune între 1-10 sep­ caic nu au depăşit vîrstă de rad Alilors. secretar dc stat. niştri. cu soţia, Elena Maurer, nă ziua ostaşi”.
un volum sporit de reparaţii, completări şi rectifi­ măr de elevi vor deveni ab­ tembrie. Totodată, absolvenţii 18 ani, in cazuri speciale, şeful Oficiului Federal de Emil Bodnaraş, Manea Mă- Preşedintele Gustav Heine­
cări, influenţînd astfel negativ costul lucrărilor şi solvenţii clasei a X-a a şeo a 10 clase au şi unele avan­ doar cu aprobarea Ministeru­ Presă, şi alte personalităţi. nescu. Ştefan Pclcrfi, vice­ mann şi soţia, Hilda Heine­
durabilitatea finisajului de la faţade Datorită unor Iii generale Scrisorile sosite taje faţă de cci cu 8 clase lui Invăţâmîntului Cei care Preşedintele Gustnv Heine­ preşedinţi ai Consiliului de mann, îşi iau apoi rămas Imn
neajunsuri organizatorice — lipsa spaţiilor de depo­ in ultima vreme Ia redacţie Pentru primii, concursul- cţc au depăşi D-o,, se pot califica mann. împreună cu preşedin­ Stat. Emil Drăgănescu, vice­ de ]a şefii misiunilor diplo­
zitare. decalajul necorespunzâtor între prefa- solicită frecvent răspunsul )a admitere se organizează se­ muncind direct în producţie, tele Nicolae Ceauşescu sosesc preşedinte al Consiliului de matice acreditaţi -la Bucureşti
bricare şi montaj — se mai livrează pe şantiere pa­ întrebarea : cum se va valo­ parat iar cei reuşiţi la con­ prin cursurile ee se organi­ la Aeroportul internaţional Miniştri. Dumitru Popa, pri­ şi de la persoanele oficiale
nouri crude, la rare nu s-au atins rezistenţele mi­ rifica pentru ei şi pentru so­ cursul de admitere vor for­ zează după necesităţi de u- Olopcni intr-o maşină deschi­ marul general al Capitalei, române. înaltul oaspete salu­
nime prescrise Din aceste motive la manipulare şi cietate avansul de pregătire ma clase separate. Chiar şi nilâţile productive. să, escortată de motociclişti. Constanhn Stâlescu, secreta­ tă cordial pe numeroşii bucu-
transport panourile se degradează parţial, apar mu­ şcolară faţă de absolvenţii durata de şcolarizare varia­ — Cc ne puteţi spune iu Dc-a lungul traseului şi la rul Consiliului de Stat, Cor­ reşteni veniţi (a aeroport Ti­
chii ştirbite, colţuri rupte, fisuri care pot fi pericu­ clasei a VIIî-a. ză. Pentru absolvenţii clasei legătură cu concursul dc ad­ aeroport, numeroşi bucureş- nelii! Mânestu, ministrul afa­ nere fete, In port naţional, o-
loase Nici operaţiunile de etanşare, atît orizontale încercind să răspundem la a X-a reuşiţi la examenul dc mitere îi» şcolile profesiona­ teni au salutat eu deosebiră cerilor externe. împreună cu ferâ buchete de flori.
cit şi verticale, nil se fac în toate cazurile corect, întrebările formulate de vi­ admitere. însuşirea meseriei le ? căldură pe cci doi şefi de soţiile, membri ai Consiliului Preşedintele Consiliului de
rosturile netratate conform prevederilor fiind gene­ itorii absolvenţi ai claselor a se va face pe parcursul u 1 — Pentru a veni în spriji­ stal. manifestîndu-şi astfel dc Stat şi ai guvernului, con­ Stat al Republicii Socialiste
ratoare de condens care slăbeşte rigiditatea construc­ X-a. ne-am adresat profeso­ sau 2 ani (absolvenţii şcoli­ nul candidaţilor şi a se veri­ sentimentele dc stimă şi prie­ ducători ai unor instituţii România şi soţia sa conduc
ţiei. rului Cornel Stoica, inspector lor generale dc 8 ani au o fica mai bine aptitudinile ne­ tenie. satisfacţie pentru re­ centrale, generali şi ofiţeri apoi la avion pe oaspeţi T.a
Deficienţe de ordin calitativ se înregistrează şi la general al Inspectoratului şco durată de şcolarizare in şcu cesare unei profesii sau al­ laţiile dc colaborare existen­ superiori, precum şi numeroşi scara navei aeriene îşi iau
blocurile executate după alte soluţii constructive. Iar judeţean Iile profesionale de 2-2 ani) teia. la meseriile cu profil in­ te între cele două state, aport ziarişti români şi străini. un cordial rămas bun.
Este adevărat că nici materia primă livrată dc fur­ — Prelungirea duratei şco­ Aceasta, deoarece absolvenţii dustrial a fost scoasă proba însemnat la progresul destin­ Erau dc faţă. de asemenea, T.a ora 18.30 avionul ofi­
nizori, în special cărămizile şi fîşiile cil goluri, nil lii generale cu doi ani a ofe­ a 10 clase deţin un avans dc derii şi securităţii pr conti­ ambasadorul României în cial decolează, fiind escortat
corespunde normelor dc calitate Zidurile slrîmbe şi rit unui. număr de npro.uiinn- cunoştinţe faţă de ceilalţi. O nentul nostru şi in întreaga R F. a Germaniei. Constantin pînă Ia frontiera de stat a
denivelate. îmbinările necoi espunzâtoare provin nu­ tiv 1 000 de tineri din jude­ precizare In legătură cu (GNitinuoia^in pog. a 2-aJ lume. Onncea. ambasadorul R. F. a României dc avioane cu reac­
vîrsio candidaţilor: la admite­
mai din execuţie ţul nostru cunoştinţe aproape re se pot prezenta numai ici I Aeroportul era împodobit Germaniei la Bucureşti, Frjeh ţie ale forţelor noastre ar­
Lucrările de, terasaniente şi săpăturile de fundaţii echivalente cu cele ale elevi­ cu drapelele de stat ale Re­ Slratling, membri ai amba­ mate.
sînt privite cu uşurinţă, scâpîndu-se din vedere că de lor din liceele de cultură ge­
executarea lor corectă depinde buna comportare a nerală şi, în plus, aceştia nu
construcţiilor în timp Săpăturile se execută uneori fost beneficiarii unei profe­ La Termocentrala Mintia COMUNICAT COMUN
fără sprijinirea malurilor, iar betoanele de fundaţie sionalizări. Ce posibilităţi li
sc toarnă cu Intîrziere, inregistrîndu-se astfel sur­ se deschid acestora în r eda­
pări. Ca urmare a nerespectării tehnologiei de exe rea alegerii unui drum in Grupul nr. 4 in avans fată de grafic
cuţie se întîrzie punerea în operă a betonului, ceea viaţă ? cu privire la vizita în Republica Socialistă
ce face să apară segregări, goluri etc. La turnarea — Absolvenţii clasei a X-a In procesul do execuţie şantierului „ Encrgomonlaj" j
grinzilor şi fîşiilor din beton monolit nu se lasă go­ din şcolile generale vor avea a grupului nr. 4 de 2in depune eforturi deosebite !
lurile prevăzute în proiecte, fapt ce provoacă spar­ posibilitatea să opteze spre megawaţi, de la Termo­ pentru devansarea tuturor i România a preşedintelui Republicii Federale
geri ulterioare, degradarea elementelor de rezisten­ şcolile profesionale, sistemul centrala Mintia, s-au înre­ lucrărilor în vederea co- J
ţă prin tăierea armăturilor. De asemenea, nu se a- uceniciei la locul de muncă, gistrat faţă de prevederile nectării grupului nr. 4 la }
cordâ importanţa cuvenită execuţiei betoanelor de spre producţie sau spre lice­ graficului Ia zi importan­ sistemul energetic naţional J a Germaniei, Gustav W. Heinemann
elevaţie la socluri, care se realizează deformat şi de­ ele teoretice. te depăşiri. Cu 10 zile îna­ înainte de termenul plani­
nivelat — Pentru cei ce doresc să inte de termenul stabilit ficat La ora actuală au La invitaţia preşedintelui Stadcn, director ministerial, industrialc, precum şi cola­
Tencuielile, care au rol protector şi estetic, în ma­ urmare invăţămitilul profe­ s-a încheiat montajul ci­ Consiliului dc Stat al Re­ şeful Departamentului Poli­ borarea pc terţe pieţe.
joritatea cazurilor nu se execută la nivelul exigen­ sional sa ii ucenicia la locul lindrilor de înaltă şi me­ început operaţiunile de ro­ publicii Socialiste România, tic din Ministerul Federal Ol
ţelor De multe ori suprafaţa tencuită nu este plană, de mitncă cc probleme sc ri­ daj meconîc şi sînt pregă­ Nicolac Ceauşescu, şi a so­ Afacerilor Externe, Rcnatc Apreciind progresele reali­
avlnd intersecţii după linii şerpuile, fără muchii, cu dică ? die presiune, au fost puse tite lucrările pentru cir­ ţiei sale, preşedintele Repu­ Finkc-Osiandcr, consilier dc zate in ultimii ani în cola­
reparaţii neîngrijite în Jurul obiectelor sanitare şi n- — Cei cc optează pentru a- sub tensiune staţiile dc culaţia uleiului de la tur­ blicii Federale a Germanici, legaţie, şeful rcfcrcnlurii pen­ borarea Ichnico-ştiinţifică şi
paratajelor fixate în perete In genera! nu se res­ ~ coastă cale nu posibilitatea dc 6 kV şi dc 0.4 kV desti­ bină, urmind ca pînă la Gustav W. Heinemann, îm­ tru Europa dc Est din Minis­ culturală, părţile au expri­
pectă detaliile privind izolaţiile termice şi hidrofuge a se califica în peste 190 nate alimentării motoare I iulie să sc monteze sis­ preună cii soţia sa, a făcut terul Federal al Afacerilor mat, de asemenea, dorinţa de
la terase, socluri, cele pentru racordurile la coşuri, de meserii, avind asigurate la lor electrice de acţionare temul de reglaj, iar în con- | o vizită oficială in România Externe. a dezvolta schimburile în a-
ventilaţii, guri de scurgere şi altele Ba mai mult In absolvire locurile de muncă a agregatelor rotative ale (inuarc să se treacă la o- j între 17 şi 20 mai 1971. Au participai, dc aseme­ ccstc domenii. Iii legătură cu
unele cazuri hidroizolaţlile se execută pe o şapă de în meseria pentru care s-au grupului. Dc ascmcncn, xccutarca spălării mocani- j Preşedintele Republicii Fe­ nea. Constantin Onncea, am­ aceasta urmează să aibă loc
egalizare umedă, cu plăcile de termoizolnţie imbi- pregătit. Concursul dc admi­ s-au efectuat în avans pro­ cc şi acide, suflarea con­ derale a Germaniei a fost în­ basadorul Republicii Socia­ în curînd convorbiri intre
tere (cursuri de zi) şi pentru bele hidraulice ale caza­ liste România la Hnnn, şi E- reprezentanţii lor. In acest
ucenicie la locul de muncă nului şi alte 'lucrări im­ ductelor şi efectuarea pro­ soţit de Walter Scheel, vice­ rich Strat ling, ambasadorul conlexţ, ele au preconizat în­
(Continuare in pag. Ci X*°) se va desfăşura între 6-14 iu­ portante belor tehnologice com­ cancelar şi ministrul federal Republicii Federale a Ger­ fiinţarea, pe bază de recipro­
al afacerilor externe, precum
lie. iar pentru locurile neo- Colectivul de muncă al plexe. şi de alte persoane oficiale. maniei la nucurcşli. citate, a unor biblioteci in
cupale se va organiza o a cele două ţări.
In timpul şederii sale in Convorbirile s-au desfăşu­
România, preşedintele Heine­ rat intr-n atmosferă de cor­ Apreciind importanţa con­
mann şi persoanele care l-au dialitate şi înţelegere reci­ tactelor directe pentru o mai
însoţit au vizitat unităţi eco­ procă. Ele au prilejuit un bună cunoaştere şi înţelegere
reciprocă, cele două părţi au
nomice şi aşezăminte cultu­ larg schimb dc vederi asu­ exprimat voinţa lor dc a pro­
Pe canalele de irigaţii să circule apa, nu indiferenta! şi nraşov. lor relaţiilor bilaterale, pre­ dinlre membri ai guvernelor
Suceava
rale din Hueurcşti,
pra stadiului şi perspective­
mova in continuare întilnirile
In cursul vizitei, preşedin­
cum şi asupra unor proble­
şi alţi reprezentanţi ai celor
telui federal i-a fost rezerva­
comun.
tă pretutindeni n primire cor­ me internaţionale dc interes două state, contactele pe linia
dială. Cele două părţi au consta­ organizaţiilor obşteşti.
Preşedintele Consiliului de tat cu satisfacţie că, după Ele au subliniat importanţa
Se ştie bine că una din trebarea la care am căutat prins ier» în clleva ferme le- In privinţa randamentului posibilitatea ca şi noaplen. Slat, Nicolae Ceauşescu, şi stabilirea in anul 1967 a re­ pc rare o acordă schimburi­
cerinţele de bază .pentru ob­ un răspuns prin o'Aldul -între- gumicole. agregatelor de irigaţie, am mai ales in aceste condiţii, preşedintele Republicii Fe­ laţiilor diplomatice, raportu­ lor pe linie de tineret şi au
ţinerea unor .p:>oducţii spo­ reţinut faptul că există unele să se irige culturile —'.n.n.),' derale n Germaniei. Gustav rile dintre Republica Socia­ exprimat dorinţa dc a dez­
rite la hectar o constituie iri­ MOTOPOMPELE FUNCŢIONEAZĂ „goluri" Dacă aspersorul ar zilnic s-ar asigura apa nece­ W. Heinemann, au avut con­ listă România şi Republica volta aceste schimburi şi in
garea culturilor, îndeosebi a fi pus în funcţiune mai de sară la plante pe o suprafaţă vorbiri, Ia care au participat: Federală a Germaniei s-au viilor.
legumelor, care sînt plante ZI ŞI NOAPTE dimineaţă, nu ca ieri, cînd mai mare cu cel puţin un Din partea Republicii So­ dezvoltat favorabil, nvînd. Dl* asemenea, părţile vor
mari consumatoare de apă. La grădina de legume e Groza lucrează cu ele — a început udatul abia doar hectar, ceea ce nu ar_.fi decit cialiste România : Ion Ghcor- tofodată, o inrîurirc pozitivă încuraja dezvoltarea in con­
Avantajele aplicării udărilor cooperativei agricole din De­ n.n ) se asigură apa necesa­ în folosul cooperativei agri­ glie Maurer. preşedintele Con­ pentru procesul dc destinde­ tinuare a turismului şi vor
sint incontestabile, prin iri­ va om întilmit un exemplu ră la plantatul răsadurilor după ora 8 (nu este exclusă cole. siliului dc Miniştri, Emil re in Europa şi de norma­ sprijini acţiuni de cooperare
gare nivelul recoltelor puţind demn de urmat în privinţa şi Ja culturile de legume Aici Hodnaraş. vicepreşedinte al lizare a relaţiilor inlrd* sta­ in arest domeniu.
fi dublat sau chiar IripJat fa­ organizării activităţii la u- acţiunile de irigat au începui DIN PATRU ASPERSOARE, TREI NU Consiliului dc Stat, Constan­ tele europene. Cele două părţi au făcut
ţă de condiţi'le obişnuite de daiul culturilor. Brigadiera în urmă cu peste două sâp- ERAU PE „FAZA“ tin Slătcscu, secretarul Con­ Părţile au evidenţia! creş­ un schimb larg şi util de ve­
producţie. Elena Gros şi molopompistul tâmîni. Există, aşadar, cer­ siliului dc Stal, Corneliu Mă­ terea in ultimii ani a volu­ deri asupra problemelor in­
In perioada actuală, după Toan Fabian ne-au asigurat titudinea că prin aplicarea Fiecare din fermele legu­ dia o defecţiune la pompă şi nescu, ministrul afacerilor mului schimburilor comercia­ ternaţionale actuale şi îndeo­
ce o vreme îndelungată s-a că aici motopompele funcţio­ permanentă a udărilor, cul­ micole ale C A P. Simeria şi dus a fost — n.n.). Mai a­ externe, Cornel nurtică, mi­ le, intensificarea cooperării sebi asupra acelora care pri­
făcut simţită lipsa precipita- nează zi şi noapte, fără între­ turile de legume au create Sînlandrei nu cîte două as- mintim că pe unele suprafe­ nistrul comerţului exterior, economice şi tchniro-şliinţifi- vesc pacea şi securitatea Eu­
ţiilorv mai mult ca oricînd rupere Ou ajutorul asperso­ condiţii optime de creştere Şi personre. Pînă ieri. cele dc ţe culturile sînt sufocate nu Vasilc Gliga, adjunct al mi­ ce dinfic cele două ţări şi au ropei.
afacerilor externe.
nistrului
reliefat dorinţa dc a promo­
este necesar ca sistemele de rului şi al unei molopompc dcz.voltare, fără a neglija in­ la Simeria ou stat inactive numai de lipsa apei ci sînt Cornel Vladu, director in va iii continuare cooperarea Ele au reafirmat convinge­
irigaţii. în special la grădi­ apa este introdusă în cana­ Tovarăşul Păun Răvaş, pre­ înăbuşite pur şi simplu din Ministerul Afacerilor Externe. economică şi (elmico-şliinţiri- rea că. ip relaţiile dintre ţoa­
nile dc legume, să funcţione­ lii! principal, de unde cu a­ să nici intervenţia cu praşilc, şedintele C AP., acuza lipsa cauza buruienilor din care de Din partea Republicii Fe­ că pc baze reciproc avanta­ le statele, respectarea princi­
ze ireproşabil. Acest Jucru sc jutorul altor două motopom- cind este nevoie, pentru com­ unor tipuri mai noi de je abia se mai disting ! derale a Germaniei : Waltcr joase. piilor independentei şi suve­
impune cu deosebită acuitate pe (Bălan Pascu şi Traian baterea buruienilor. turi. dar realitatea este că le­ Evitarea efectelor negative Scheel, vicecancelar şi minis­ Ambele părţi nu subliniat ranităţii naţionale, egalităţii
dacă avem în vedere că rezer­ gumele simt acut nevoia de pe care le are seceta asupra trul federal al afacerilor ex­ interesul reciproc şi dorinţa in drepturi, neamestecului în
treburile interne şi avantaju­
vele ile apă din sol sînt mi­ UN HECTAR UDAT IN PLUS apă, în timp ce se caută recoltei impune ca în fiecare terne, Dietrich Spangenberg, dc a încuraja creşterea in lui reciproc reprezintă pre­
nime datorită, pe de o parte, „forma cca mai potrivită de cooperativă agricolă să fie secretar dc sfat. şeful Oficiu­ 'continuare, cît mai echilibra­ misa esenţială pentru in­
cantităţilor reduse de zăpadă NU CONTEAZĂ ? udare". luate măsuri energice şi efi­ lui Prezidenţial Federal, Con- tă, a importurilor şi expor­ staurarea unei atmosfere de
din timpul iernii, iar i>e de La fel de îngrijorătoare es­ cace pentru ca toate asper- rod Ahlcrs, secretar de stat, turilor. In acest sens. părţile incredere şi cooperare in lu­
alta. temperaturilor ridicate Pe inginerul loan Frâţilâ. locutorul, s-au irigat 10 ha te situaţia de la C A.P. Sint- şeful Oficiului Federal pen­ au convenit ca la înlilnirca me.
caic au favorizat pierdei'on şeful fermei legumicole dc ocupate cu varză, guiioare şi nndrei Un aspersor nici a- soarele şi molo|>ompe)e să fie tru Presă şi Informaţii al din toamna acestui an a Co­
utilizate eu randament ma­
umidităţii prin eva|>orare. la C A P. Rapoltu Mare, l-am cartofi Se putea face mai rum nu a fost adus de la re­ xim, zi şi noapte, la udarea guvernului federal, Fritz Cas- misiei mixte dc cooperare să
Cum se acţionează insă pen­ găsit ocupindu-se efectiv de mult, dar un aspersur sc fo­ pari. director ministerial, ad­ sc analizeze posibilităţile con­
tru a contracara efectele ne­ funcţionarea «isperaoarelor loseşte pentru udat la plan­ parat (a fost dus la SM.A. legumelor şi a celorlalte cul­ junct al şefului Oficiului Pre­ crete pentru lărgirea coope­ IContinuore. ht pag. a. 4-o)
gative ale secclei ? Iată ln- Pină acum, ne spunea lnter- tatul roşiilor. Simeria pentru a i 6e reme- turi de cîn\p. zidenţial Federal, Bcrn von rării economice şi lehnico-