Page 74 - Drumul_socialismului_1971_05

2 DRUMUL SOCIALISMULUI O Nr. 5 090 $ VINERI 21 MAI 1971
EESB

Conferinţele organizaţiilor pio­ VOM CONSOLIDA PRIN

nierilor să creeze cadrul pro­ FAPTE PRESTIGIUL CiŞTIGAT!

pice de reliefare a iniţiativei In competiţia naţională a numeroase In acest sens, dar rul „colectări de metale

muncii patriotice desfăşurată
vechi", deoarece şi acum mai
Cele 30 de organizaţii ale o­
în 1970, organizaţia judeţea­ unul ni se pare revelator i sînt cantităţi însemnate de
fier vechi neridicate. De alt­
raşului Lupeni, înscrise
în
şi personalităţii copiilor cupat locul II. loc de presti­ concursul dedicat sărbătoririi fel, şi alte organizaţii din
nă a UT.C. Hunedoara a o­
municipiile şi oraşele jude­
partidului „Cea mai bună or­
giu, care-i face cinste, dar şi
obligă. Pentru a afla realiză­
birou
rile acestui an, înscrise in ganizaţie în colectarea meta­ ţului nostru au subliniat în
recenta
lului"
(tot iniţiativă locală)
de
şedinţă
In viaţa organizaţiei .pio­ Aici, comandantul Îşi are an Z. Zaharia: (Poate că n-ar cronica muncii tinere, ne-em au hotârit să realizeze, pînâ problema greutăţilor pe caro
nierilor din întreaga ţară, pri­ rol deosebit. fi lipsit de interes să cerem adresat tovarăşului Nicolae la 8 mai, 50 la sută din pia­ le întîmplnâ dîn partea
măvara şi vara anului ’71 se M. B uşa: Cred că Ionul uteciştilor din clase a Vil-a Jurca, preşedintele Consiliului nul economic Ja acest indica­ I C.M -ului. Dar aceasta nu e
înscriu ca un eveniment deo­ pentru reuşita acestor dezba­ să citească proiectul de Statut tineret muncitoresc de la Co­ tor. Angajamentul a fost în­ singura piedică pe care o în-
sebit. Au loc conferinţele o- teri trebuie sâ-1 dăm noi. al unităţilor şî detaşamente­ mitetul judeţean al U.T C. să depăşit, realîzîndu-se 148 000 tîmpinâm.
râşeneşti, municipale şi jude­ comandanţii. Pionierii trăiesc lor de pionieri pentru ea — Ce loc ocupă acţiunile kg metale vechi faţă de 200
Cooperaţia de consum cre­
ţene ale organizaţiei pionie­ la scara înţelegerii lor aceste sprijinul lor să fie eît mal de muncă patriotică in pla­ tone — planul anual. ează greutăţi organizaţiilor
rilor, prilej de analiză a conferinţe care sînt, în fapt, eficace. nurile organizaţiilor U. T. C. — Ceea ce înseamnă că comunale U.T.C., prin refu­
muncii desfăşurate de Ja con­ un eveniment politic şi soci­ G. Haşa: Subliniam, la în­ din judeţ ? s-au obţinut rezultate bu­ zul de a primi sticlele, bor­
stituirea consiliilor acestei al al ţârii. La şcoala noastră ceput. însemnătatea politică — încă de la începutul a­ ne de la începutul anului pi­ canele şi fierul vechi colec­
largi organizaţii de tineret, activele pioniereşti din clase­ şi socială a conferinţelor or­ nului, biroul Comitetului ju­ vă acum pe întreg judeţul ? tate de organizaţiile U.T.C. de
de generalizare a experien­ le a v n -a au cerut să dis­ ganizaţiei noastre de pionieri. deţean al U.T C. a urmărit — Desigur. Animată de săr­ la sate, deşi între Comitetul
ţei, de îmbunătăţire a conţi­ cute cu activele pioniereşti Aş dori ca tovarăşul Filip să ca planul economic pe anul bătoarea semicentenarului par­ judeţean al U.T C. şi U.J.C.C.
nutului şi creştere a eficien­ din clasele a IlI-a acest eve­ stăruie asupra acestor semni­ 1971 să fie defalcat pe fieca­ tidului, organizaţia judeţeană s-a semnat o minutâ in care
ţei fintregîi activităţi. Confe­ niment în al cărui prag ne ficaţii. accentuînd însemnă­ re organizaţie municipală, o- de tineret s-a angajat ca. pînâ se prevede ca aceste materia­
rinţele vor dezbate şi modifi­ aflăm. La fel s-au gîndit şi tatea lor Intr-o unitate de în- râşeneascâ şt comunală ale le să fie predate cooperaţiei.
cările aduse proiectului Sta­ activele claselor a V-a pentru vâţâm.înt fin care îşi desfă­ U.T.C., care. la rîndul lor. In schimb, trebuie să remar­
tutului unităţilor şi detaşa­ cele din clasele a îl-a. După şoară activitatea şi secţii ma­ sâ-1 poată repartiza pe tri­ căm sprijinul substanţial, pe
mentelor de pionieri, precum cum se ştie, In acest an am ghiare. mestre şi organizaţii. S-a Efigii tinereşti în care l-am vrea generalizat,
şl proiectului Regulamentului primit în organizaţia de pio­ D. Filip : E adevărat. A­ reuşit, astfel, ca în fiecare primit din partea întreprin­
consiliilor organizaţiei pio­ nieri şi elevi d^ dasa a Il-a. vem secţii diferite — româ­ organizaţie U.T.C. să existe cronica muncii derii de plante medicinale
nierilor. Modificările din proiectul de nă şi maghiară Dar mani­ un plan economic ale cărui Orăştie cu care colaborăm
Cum se apreciază de către statut trebuie înţelese şi. de festările pe care le organi­ realizări se raportează tri­ patriotice foarte bine. La fel, sîntem
activiştii care lucrează cu aceea, cred că aceste discu­ zăm. toate acţiunile sînt co­ mestrial organizaţiei imediat mulţumiţi de felul în care
pionierii crearea acestor sec­ ţii sînt binevenite. mune, unitare. Dezbaterile superioare. E ilustrarea serio­ organizaţiile noastre de tine­
ţiuni pentru copii, importan­ din secţiunile pentru pio­ zităţii şi consecvenţei cu care ret colaborează cu consiliile
ţa deosebită ce o au în viaţa nieri, din conferinţele în e abordată această problemă populare în acţiunile de în­
de organizaţie. necesitatea pragul cărora ne aflăm vor In ansamblul preocupărilor la 1 Mai, să realizeze 40 la frumuseţare a municipiilor,
oraşelor şi comunelor, în a­
fiecărei organizaţii.
pregătirii temeinice a lucră­
rilor secţiunilor au constituit Masă rotundă fi încă un prilej de Întărire, Pe o alee foarte tînârâ din Deva. Foto : N. GHENA S-ar putea înţelege de aici sută din planul economic al menajarea şi întreţinerea spa­
anului şi am raportat reali­
de sudare a legăturii şi prie­
subiectul unei vii dezbateri la teniei dintre pionierii ro­ că, fără a se lăsa cîmp de zări în valoare de peste ţiilor verzi, în plantarea de
arbori şi arbuşti ornamentali,
masa rotundă, organizată la mâni şl maghiari. desfăşurare iniţiativei tineri­ 600 000 lei la acţiuni finanţa­ de participarea efectivă a ti­
lor. li se indică „de sus" rea­
Consiliul judeţean al Organi­ V. Cerb : Găsesc foarte po­ G. H aşa: Lucrările secţiu­ te (48 la sută din totalul pla­ neretului la construcţia şî a­
lizarea unui plan, iar ei râ-
zaţiei pionierilor din Deva. trivită discuţia la care vă nilor, conferinţele vor fi o mîn nişte simpli executori. nului), 20 milioane lei la ac­ menajarea unor obiective so-
Au participat tovarăşii Gii- referiţi. Poate că n-ar fl râu manifestare de prestigiu a Realitatea e însă alta. In sta­ ţiuni nefinanţate (ceea ce în­ eial-culturale şi sportive, cum
gor Haşa, preşedintele Con­ ca asemenea dezbateri să aibă plonleriei, vor fi un prilej Pentru înlăturarea excesului bilirea planului economic a­ seamnă lucrări fizice, în­ ar fi complexul sportiv de
siliului judeţean al Organi­ loc la fiecare şcoală, cred că deosebit de a pune pe prim nual al judeţului, în împăr­ treţinerea şi curăţirea păşunilor Ia Brad.
zaţiei pionierilor, Elena Drozd. sînt necesare. S-ar putea or­ plan copilul — fără însă ca de umiditate din sol ţirea lui pe organizaţii, sînt naturale pe 600 ha, peste — Rezultate deosebite au
vicepreşedintă a Consiliului ganiza chiar între comandan­ acesta să fie scăpat de valorificate iniţiativele şi su­ 400 000 mp amenajări de zone fost înregistrate in anul care
şi spaţii verzi, peste 25 000
judeţean al Organizaţiei pi­ tul de detaşament şl grupuri sub supravegherea dascălu­ Cooperativa agricolă din Dineu Mare deţine o ma­ gestiile marii mase a tineri­ arbuşti ornamentali plantat! a trecut pe fantierele de
onierilor, Viorica Cerb, pre­ de pionieri din detaşamentul lui. Dimpotrivă. Această co­ re suprafaţă de teren pe care an de an producţia cul­ lor, hotârîrile lor, acesta pu- şi alte lucrări ce însumează muncă jmtriotică. Vor fi re­
şedinta Consiliului municipal respectiv. Acestea l-ar putea ordonare să fie cît mai apro­ turilor agricole a fost afectată din cauza excesului de tînd fi astfel îmbunătăţit, pu­ peste 4 500 000 ore muncă pa­ luate fi in acest an ?
Deva al Organizaţiei pionie­ ajuta pe copil să înţeleagă, piată. umiditate. In vederea asigurării unor condiţii cît mai ţind primi corective dictate triotică). — împreună cu Inspectora­
rilor, Maria Buşa, comandan- să-şi dea seama de noul In­ A. Palamaru: Dacă nu vom bune de dezvoltare a plantelor, s-au întreprins am­ de experienţa şi dorinţele u- — Ce organizaţii s-au evi­ tul şcolar judeţean, prin con­
ta unităţii de pionieri de la tervenit în statut. Simpla ci­ pregăti acest eveniment, da­ ple acţiuni de îmbunătăţiri funciare la care au parti­ teciştilor, pe întreg parcursul denţiat tn aceste acţiuni ? sultarea consiliilor populare,
Şcoala generală nr. 1 Brad, tire a acestuia nu e recoman­ că nu vom fi înarmaţi noi cu realizării Iul. Un semn al e­ am întocmit un program de
prof. Zoe Zaharia, secretara dată. cele necesare unei asemenea cipat sute de cooperatori. fervescenţei, al entuziasmului — Rezultate deosebite au organizare a unor şantiere
organizaţiei de partid de la G. Haşa : Este chiar în In­ manifestări din viaţa copi­ La curăţirea şi desfundarea canalului principal de tineresc 11 constituie şi de­ înregistrat organizaţiile UT.C. unde să lucreze, pc perioada
Şcoala generală din Cristur, tenţia conducerii superioare a ilor, nu vom putea culege colectare a apelor, lucrare efectuată pc o distanţă păşirile substanţiale ale pla­ Brad, Orăştie, Petroşani, Hu­ vacanţei de vară. elevii din
nedoara, Baia de Criş. Sîntâ-
Aglaia Palamaru, preşedinta organizaţiei de pionieri ca a­ roadele dorite. mai mare de un km. un aport substanţial l-au adus nului hotârit tot de către ti­ mâria-Orlea. scoli şi studenţii, precum şi
unităţii de pionieri de la Li­ cest statut să fie emanaţia G. Haşa : Aici Intervin ar­ toţi locuitorii satului, dintre care amintim pe Aurel — In repartizarea planului unii tineri din întreprinderi.
ceul pedagogic Deva, Ionn gîndirii libere a copilului, ta, tactul, sfaturile dascălu­ Gâulea, Fekete Pavel, Ion Noina şi alţii, nerii utecişti Avem exemple anual pe organizaţii s-a avut Se vor amenaja, astfel, baze
Filip, comandantul unităţii sâ-i dea acestuia drept de lui — toate cu scopul de a in vedere specificul lor sau de agrement pe lacul Colro-
de pionieri de la Liceul nr. 2 acces la decizie. Tovarăşa da posibilitate copilului să se au fost stabilite norme iden­ Simeria, la Câlan-Streî. Min­
din Deva. Cerb preciza foarte bine că manifeste. ^ tice ? tia, Pădurea Bejon, se va
G. Haşa : Crearea — în a­ această dezbatere să nu fie Z. Zaharia: Copiii să sim­ t — împărţit pe obiective continua construirea stadio­
cest cadru organizatoric de formală. Statutul trebuie În­ tă că au în spate ajutorul de Noi autobuze ALEGEREA PROFESIUNII mai importante, planul eco­ nului de la Brad. se vor a­
menaja baze sportive Ia De­
alegeri — a secţiunilor pen­ ţeles. ca pionierii să vină cu părinte al comandantului. nomic anual urmează să se va, în zona ştrandului. la
tru pionieri va permite co­ propuneri. V. C erb: Cînd în adunări­ realizeze preponderent la co­ liceul industrial de construc­
piilor să-şi exprime opiniile A. Palamaru : Dacă noi le de unitate sînt aleşi dele­ I pentru transportul | lectări de metale vechi In ţii. la liceul nr. 2, în zona
în legătură cu activitatea pe vom cunoaşte bine proiectul gaţii pentru conferinţe, aces­ nostru) şi, bineînţeles, în ra­ cadrul organizaţiilor U. T C. Dacia, se vor construi sală de
care o desfăşoară, cu Statu­ de statut şi-l vom prezenta te alegeri să fie făcute cu | în comun j port cu numărul de locuri din metalurgie, construcţii, sport si piscina din oraşul
vacante. Condiţia este ca să
tul unităţii şi detaşamentelor fomte atractiv copilului, la matură chibzuinţă, pentru că nu depăşească vîrsta de 17 minerit, la plante medicina­ Câlan. ştrandul din cartierul
de pionieri, va realiza un nivelul vîrstei lui, ne vom a­ el vor fi reprezentanţii şcolii, In preocupările eotldie- • ani, împliniţi pînâ la 31 de­ le. amenajări şi întreţineri Aeroport Petroşani. bazinul
bogat schimb de experienţă. propia de el. sînt sigură că oraşului, municipiului la ne ale Direcţiei judeţene ! de limbă ş! literatură româ­ cembrie a.c. de baze sportive, colectări de dc înot pentru copii din C»u-
sticle, borcane şi deşeuri de
K necesar, însă, ca acest ine­ acesta îl va înţelege. Noi. dezbaterile de la nivelurile su­ de gospodărie comunală şi : nă dintre obiectele de con­ % — In ce constau examenele hîrtie în şcoli şi instituţii, la rabarza. Se va lucra, dc ase­
dit din viaţa organizaţiei învăţătorii. încercăm An cei perioare. In zilele premergă­ locativâ un loc important j curs (în afară de şcolile pro­ de diferenţă ? plantări de plopi. întreţinut menea, la construcţii dc lo­
noastre sâ-1 pregătim în aşa 4 ani toate corzile sensibile toare evenimentelor, aceşti ocupă Îmbunătăţirea dotă- ; fesionale sanitare şl comer­ — Aceste examene se dau şi reparaţii drumuri, curăţiri cuinţe la Hunedoara, la pepi­
fc) ca el să se imprime trai­ ale copilului. Şi, dacă ştim copii să poarte la şcoală niş­ rii tehnice a întreprinde- ■ ciale), în favoarea examină­ pe secţii. Astfel, la secţia de păşuni, colectări de deşe­ niera Rein-Haţeg, la recolta­
nic în inimile şi în cugctcie să-l sensibilizăm, el va şti, la te ecusoane care câ-î facă cu­ rilor din subordine desti- ; rii la o disciplină legată de reală se solicită a doua lim­ uri textile etc. la organizaţi­ rea cerealelor !a întreprinde­
pionierilor, să constituie cu rîndul său, să ne ajute. Co­ noscuţi, colegii lor să se mîn- natâ creării unor condiţii ; profilul meseriei viitoare. De bă modernă (anii I şi II), ma­ ile U.T.C. de la sate. E vor­ rile agricole de stat din tfa-
adevărat un eveniment în piii sînt la vlrsta cînd vor dreascâ cu ei, să ştie că sînt mai bune transportului în : pildă, candidaţii la meseriile tematică, algebră (anul 11). ba bineînţeles de o prepon­ ţcg. Simeria. ‘Câlan si la gr«â-
viaţa organizaţiei. să te servească, cînd vor să reprezentanţii lor. După con­ comun. .Pe lingă alte mă- j cu profil mecanic sau electric fizică (anul II), istorie (anii derenţă. dar nu de „specia­ dina de legume a C.A.P Si­
Z, Zaharia : Evenimentul iasă din anonimat. Mă gîn- ferinţe, să se întîlneascâ cu suri care s-au luat in a- j vor susţine probe de mate­ I şi II), iar la secţia umnnâ lizări". meria
e cu a-lU mai semnificativ cu desc !a ecoul ce-1 va avea a­ colegii lor, să le arate cum ceastă direcţie — ne-a spus ; matică şi fizică, cei cu profil — a doua limbă modernă te­ — Există, cu toate rezulta­ — Reprezintă realizările dc
cit are loc în anul semicen­ cea modificare din proiectul au dus cuvîntul pionieresc tovarăşul Nicolae Muntoiu, : chimic, probe de matematică nii I şi II), limba latină te­ tele bune, fî indicatori de pină acum garanţia împlini­
tenarului partidului. Reuşita de statut care coboară vîr- în forurile superioare. directorul direcţiei amin- ? şi chimie etc. nii I şi II), geografia econo­ plan nerealizaţi precum fi or­ rii planului anual, a menţi­
lui depinde însă de noi. Va sta de intrare în organizaţia G. Haşa : Conferinţele con­ tite — unităţile de trans- I Programele pentru lucrările mică şi politică a lumii te­ ganizaţii UT.C. care s-au nerii prestigiului cîştigat ?
trebui să facem din lucrâi i- pionierilor la 7 ani siliilor orăşeneşti, municipa­ port au fost dotate tn a- ! scrise şi orale au fost publica­ nul II) şi Istorie (anii I şi prezentat sub posibilităţi. — Sîntem hotârîţi ca. prin-
le secţiunilor pentru pionieri E. Drozd : Consider că. le şi judeţene ale organizaţiei cest an cu 12 autobuze noi, ! te în „Gazeta învâţâmintului" II). Examenele acestea de di­ Care e motivul ? tr-o mobilizare totală a tutu­
— care ştim că se vor desfă­ bine pregătite, lucrările sec­ pionierilor vor beneficia, a­ parcul total ajungînd la din 19 şl respectiv 26 martie ferenţă se susţin între 5-10 — Intr-adevăr, la acţiuni ror tinerilor şi organizaţiilor,
şura cu o zi înaintea confe­ ţiunilor pentru .pionieri vor şadar. din acest an şl de dez­ aproape 250 de autovehi- j -3 971, precum şi în broşura septembrie avînd un caracter finanţate organizaţiile orăşe­ să ne ridicăm la înălţimea
rezultatelor obţinute anul tre­
rinţelor orăşeneşti. munici­ evidenţia încă o dală ceea ce baterile copiilor. Acesta e cule. In acest scop unită- j „îndrumător pentru admite­ de concurs. Locurile se ocupă neşti din Câlan, Simcria şi cut şi. dacă vom reuşi, vi­
pale judeţene — pe de o gîndlesc aceşti copii, le vor un eveniment deosebit care. ţBe noastre vor fi dotate j rea în şcolile profesionale", e- în funcţie de mediile obţi­ din municipiul Deva nu şi-au
parte, adevărate sărbători, pe întări mai mult dragostea aşa cum a reieşit din discu­ în 1971, în total, cu 34 de i ditatâ de curînd de către Mi­ realizat planul Dacă I C M.-uI zăm ocuparea unui loc mai
nisterul Invâţâmîntului.
de altă parte, un mijloc de e- faţă de organizaţia lor, le ţiile de la masa rotondă, va autobuze care vor fi repar- j — Am dori precizări pri­ nute. nu ar fi invocat lipsa de ma­ bun.
duenre a copiilor. Ele să-i în­ vor sădi sentimentul de res­ reliefa personalitatea copii­ tizate la Petroşani (181, j vind tranziţia spre liceele şini, la Deva s-ar fi putut I. LASCU
demne pe copii să participe ponsabilitate socială Activi­ lor, le va da posibilitatea de Hunedoara (7), Deva (6). \ teoretice. C, DROZD realiza planul şi la indicato­
activ la dezbateri, să-şi afir­ tăţile pe care le vor organi­ a-şi exprima deschis opiniile, iar la Câlan, Orăştie şi I
me personalitatea, sâ-i înari­ za vor avea şi un suport so­ le va deschide drum larg Brad cltc unul. Printr-o i — Opţiunea elevilor absol­
peze Dar pentru ca aceste cial. de colectivitate. E o pre­ spre iniţiativă şi decizie. De exploatare raţională, cctă- j venţi a 10 clase de la şcoala
generală la liceul teoretic —
dezbateri să fie fructuoase, gătire a lor de a face pasul reuşita lor însă răspundem cursuri de zi sau serale —
copiii trebuie să cunoască de la organizaţia de pionieri noi, cci investiţi cu încrede­ ţenilor judeţului le vor fi j este liberă cu condiţia promo­ Ansamblul artistic studenţesc
din timp proiectul Statutului la cea de U.T.C. Participarea rea de fl coordona activita­ asigurate condiţii mai bune ; vării examenelor de diferen­
unităţilor şi detaşamentelor activă a uteciştilor la aceste tea pionierească. de transport", ţă prevăzute în „Regulamen­
de pionieri, ca pe marginea conferinţe va orienta alege­ tul liceelor de cultură gene­
lui să-şi poată spune păre­ rea unor activităţi cu un Masă rotundă consemnată D. C. j rală" (aflat la secretariatele
rea. să vină cu propuneri. conţinut de idei bogat de LUCIA LICIU tuturor şcolilor din judeţul UN ÎNCEPUI DE DRUM PROMIŢĂTOR
Intre spectacolele de toate semnul anemiei şi a zvicnit ani o orchestră din care mai
M CONSTRUCŢIA făfurat ca un larg evantai pc inconstant printr-o orchestră fac parte loan Bodea (chita­
genurile artistice ce s-au des-
ră armonie), losif Lazăr (or­
de muzică uşoară.
scenele judeţului, prilejuite de
S-a ivit insă momentul a­
renez (jazz baud) şt soliştii
glorioasa aniversare a semi­ niversării semicentenarului fi gă claviton) şi Gheorghe Fe-
DE LOCUITE centenarului partidului, a apă­ efervescenţa artistică ce a dc muzică uşoară Adela Stan,
Lucian Moga, Lucian Covaci,
rut un ansamblu artistic nou.
cuprins ţara întreagă a avut
ecou firesc fi în rîndul stu-
Mircea Ţogoe şi Ciprian Ba-
Este vorba de ansamblul ar­
tistic studenţesc aparţinind denţimii Văii Jiului. log.
Institutului de mine din Pe­ Deci, startul a fost dat. Cu Un grup de recitatori o­
troşani, unanim apreciat pen­ sprijinul conducerii Institutu­ mogen, cu o frumoasă miş­
(Urmor« din pog. 1| tru talentul protagoniştilor fu lui de mine, Consiliul A. S. a care scenică şi montare a tex­
urma evoluţiei sale în cileva reuşit să înjghebeze in scurt tului poate interpreta subiec­
localităţi din Valea Jiului, timp un ansamblu muzical- te majore, cum de altfel s-a
Hunedoara, Brad, Gurabarza coregrafic compus din peste văzut in recitalul dc versuri
bate cu apă, ceea ce conduce. în final, la apariţia în 60 dc studenţi şi pregătirile
izolaţie a unor pungi dc aer prin evaporarea apei fi Deva. omagiale „Vîrsta de aur".
şi la desprinderea hidroizolaţ.iei de pc suport, Mon- Se vor întreba unii : de cc au început sub îndrumarea Ce se va intimpla in conti­
unor instructori
cunoscuţi:
larca pardoselilor de parchet sc face dc multe oii subliniem acest ansamblu ar­ actorul Florin Plaur, de la nuare cu acest „meteor" ar­
pc suport proaspăt, neprotejat, caro prin călcare a­ tistic şi nu altele, cunoscwi- Teatrul de stat „Valea Jiu­ tistic ? Se ştie că activitatea
junge la denivelări pronunţate, iar curăţirea parche­ du-se faptul că judeţul Hune­ lui" din Petroşani, dirijorul studenţească este ciclică —
studiu, sesiune, vacanţă — dc
tului cu maşina de rnşchctat nu sc face cu atenţia doara dispune la ora actuală $tefan Răduţ, de la Teatrul
cuvenită, obţinîndu-se în acest fel suprafeţe denive­ de cileva formaţii prestigioa­ de estradă din Deva, şi unde şi pericolul sau ocazi­
late şi inestetice Intre pardoselile de parchet şi mo­ se, cu faimă dincolo de gra­ maestrul coregraf Vasile Che- ile de dezmembrare a colec­
tivului artistic. Deci, numai
zaic există denivelări în dreptul uşilor, iar în multe niţele judeţului fi chiar ale.
vereşan, de la Casa judeţea­
Ultimul trimestru ol anului şcolar se apropie de slirşit. Perioadă utilă pentru
încăperi de baie pantele spre sifonul de pardoseală mediilor... rotunjirea tării ? Răspunsul este sim­ nă a creaţiei populare. printr-o preocupare perma­
nentă, prin permanentul im­
nu sînt executate corespunzător. Oră de curs la Liceul din Vulcan. Foto : Ş. NEMECEK plu : timp îndelungat, aici, la Rezultatul ? Pe toate scene­ bold spre viaţa artistică tin
Desigur, şirul exemplelor de acest gen ar putea Institutul dc mine Petroşani, le unde s-au produs, specta­
continua. Considerăm că atît conducerea trustului cît viaţa artistică a stat sub torii au fost incintaţi de na­ acest sens sarcini mari ii re­
vin directorului clubului stu­
şi a şantierelor cunosc mai în aprofunzime neajun­ turaleţea apariţiilor şi de ta­ denţesc, Horia Pop) începutul
surile privind calitatea execuţiei la construcţiile d? lentul interpretativ al stu­ acesta de drum artistic va
locuinţe şi. ca atare, nu vor întirzia să ia de urgenţă denţilor. continua. Necesitatea conti­
măsuri eficace Axul întregului ansamblu nuităţii apare cu atit mai
— Dîn analizele făcute )a nivelul trustului s-a 11 formează muzica şi dansu­
nu peste
stringentă cu cit
constatat că avem încă multe lucruri de făcut pe li­ D e v a I n a n u l 1 6 6 0 rile populare. Sub conduce­ multă vreme va începe Fes­
nia calităţii întregului flux de execuţie, ne spune to­ rea dirijorului tarafului, tivalul artistic studenţesc un­
varăşul ing. Alexandru Lugojan, directorul Trustu­ Gheorghe Popa, directorul de prezenţa centrului univer­
lui dc construcţii Deva. Am recepţionat de curînd ' şcolii populare de artă, se sitar Petroşani se cuvine a
blocul 20 din cartierul Dacia din Deva şi am rămas Intre căjâlorii marcanţi, de rîul Mureş sînt dealuri, burbia de jos. de pe malul Călătorul turc consemnează, grupează in primul rlnd so­ sc impune cu mai multă
profund indignat de calitatea lucrărilor. Şi asta cu care au trecut prin Deva în dar din partea aceasta nu Mureşului, este frumos şi in­ de asemenea, că această sare liştii vocali, in număr de no­ pregnanţă.
ntît mai mult cu cît acelaşi colectiv dc muncă a exe­ secolul al XVll-len. ne este există nici un pericol. Ceta­ teligent orînduitâ, atrâgînd este foarte gustoasă şi că e uă. din care sc remarcă Au- Despre această continuita­
cutat un bloc asemănător caic, la recepţie, a luat ca­ semnalată şi vizita vestitului tea are forma unui pentagon, atenţia prin frumuseţile ei ; cunoscută sub numele de sa­ gustin Manciu, Lucian Moga, te, nu posibilă, ci necesară,
lificativul foarte bine Din acest exemplu se poate călător turc Felia Celebi. şi deasupra zidurilor cetăţii prin cele eîtevo biserici, cu re ardeleană. Eugenia Panţa, Petre Cîrstea, ne-a vorbit Vasile Cheiere-
deduce că. în ceea ce pri veşte calitatea, rolul hotârîtor In drum spre Oradea, el şi a bnstioanelor strălucesc cele o mie de case arătoase La sfîrşitul notelor sale, pentru repertoriul şi ineditul şan de la Casa judeţeană a
îl au oamenii In acest scop am întocmit un plan dc trecea în anul 1660 pe aici, tunurile. Călătorul turc o a- ce îi dovedesc bunăstarea Evlia Celebi ne spune că a interpretării. creaţiei populare care s-a o-
măsuri care să conducă la creşterea calificării foitei lâsîndu-ne aprecieri deosebit vizitat şl cetatea şi că a fost Dansatorii evoluează tn cupat de instruirea forma­
dc muncă, cointeresarea muncitorilor pentru lucrări de interesante şi preţioase, primit cu mare amabilitate, două ipostaze: o suită dc ţiei de dansuri. „Ceea ce m-a
dc buni calitate. De asemenea, avem în vedere spo­ atit privitoare la cetate cit şi prilej de reflecţii asupra ospi­ dansuri moţeşti şi un dans surprins la acest ansamblu a
rirea asistenţei tehnice pe şantiere, doimea puncte­ la oraşul Deva. talităţii celor din partea lo­ momirlănesc — o notă bună fost ambiţia, voinţa de a sc
lor de lucru eu o bază tehnică materială care să fa- E vorba de cetatea Deva de Din însemnările călăto ului turc Evlia Celeb cului. pentru predilecţia spre au­ depăşi scenic. Este cred cali­
( iliteze ridicarea laturilor calitative ale execuţiei. acum mai bine de trei sule La sosirea lui şi a însoţi­ tenticul local — judeţean. tatea principală a ansamblu­
Un rol deosebit în fazele de pregătire, execuţie de ani, cu aşezarea de Ia poa­ torilor săi în cetate, au fost Dintre dansatori, nc-au plă­ lui Dacă se va continua a-
şi predare îl au comisiile de recepţie şi beneficiarii lele ei, importantă prin acti­ trase toate cele cincizeci de cut pentru un plus de dezin­ ceasfa muncă printr-o perfec­
lucrărilor. Se impune cn la recepţie comisiile a câ­ vitatea sa ca port fluvial, ce scanuuiâ cu cetatea Van din Are cinci sute de prăvălii, de tunuri ale cetăţii, iar coman­ voltură Maria Rodeam, So(i- ţionare a artiştilor-studenţi.
tor componenţă a fost stabilită prin decizii să mani­ cunoştea iii acea epocă o oa­ Turcia După părerea lui, in diferite feluri, dar şi foarte dantul cetăţii a dat un ospăţ, ca Roman, Maria Pleşa. Sa­ ansamblul tn putea urca spre
feste mai multă exigenţă, să nu tărăgăneze înlăturarea recare înflorire. Transilvania nu mai exist;' multe cîrciumi. Acesta este urmat dc o petrecere în cin­ bin Popescu. Ir. m Hoţiei şi cota calitativă cerută de via­
unor deficienţe Beneficiarii de investiţii, prin apa­ Celebi găseşte că cetatea o nstfej de cetate înaltă şi un mare oraş-port, deoarece stea lor Toate acestea au Adrian Rovinaru ta artistică studenţească din
puternică,
creată parcă de
rul ul propriu dc diriguiţi, să acţioneze cu fermitate de pe malul rîului Mureş, forte supranaturale şi iui zi­ anual vin mii de corăbii din umplut de bucurie inimile Partea de muzică uşoară tara noastră"
pentru respectarea proiectelor, a lermenelor dc cx''- construită pe o stincu prâpâs- Belgradul de pe Dunăre, din tuturor, iar cititorul de azi revine orchestrei „Diamante­ Rămine deci să urmărim a­
ruţic şi a calităţii lucrărilor Dirieiiiţii de şan'icr tre­ tioasâ ce se ridica pînâ la dită de om Sirmium. Sendro şi Ruda şi va constata, nu fără mulţu­ le negre". al cărei stagiu ar­ cest început făeut sub rodia
buie să fio factori de preîniimpinn>e a deficienţelor cei-, este o cetate puternică, Continuînd cu relatările. cumpără de In populaţia a- mire. că românul a ştiut în­ tistic de n ani se reflectă in prielnică a acestei primăveri
de execuţie, nu de sesizare a lor atuiiei cînd nu se care iui sc poale ataca din Celebi ne descrie şi oraşul ccslci ectâti cîlcva mii de totdeauna să primească cu rnrcet it udinra interpretării şi Ar fi păcat să sc viardă nu­
mai poate acţiona eficient. nici o parLc. şi cucerirea ei Deva. Toate casele sînt îm­ miji de pinjrâ de sare şi o sufletul deschis şi dărnicie încercările pentru o armoni­ cleul de tabni apărut in via­
A. MICLEA nn este posibilă, mimai dacă podobite cu acoperişuri în transportă în jos. la Lipovn. oaspetele ce i-a cerul găz­ zare a ansamblului Dirijorul ta studenţească a Văii Jiu­
ar fi asedialâ. înfometată sau diferite culori, iar ferestrele iar de acolo pe rîul Tisa o duire. studentul Gheorghe Dobrin lui.
luată prin capitulare. Dincolo lor dau înspre Mureş. Şi su­ duc pe Dunăre. IOSIF JIVAN (chitară solo), conduce de 5 C. DEVEANU