Page 75 - Drumul_socialismului_1971_05

DRUMUL SOCIALISMULUI 9 Nr. 5 090 9 VINERI 21 MAI 1971

Noi reglementări privind cumulul pensiei cu salariul SO LID A R ITA TEA

Recent au apărut noi re­ jaţi în unităţi de producţie, raţiei meşteşugăreşti din une
glementări privind cumulul de prestări de servicii de in­ le localităţi urbane.
pensiei cu salariul pentru a­ teres local 6au ale eooperar De prevederile hotărîrii se OM ENEASCĂ N ED EZM IN ŢITĂ
numite categorii de pensio­ tiei şi în ferme de producţie pot bucura acei pensionari
nari. ale întreprinderilor agricole care au împlinit vîrsta de la
Potrivit onni Decret al Con- de stat şi staţiuni ale între­ care unităţile pot cere pensi­ Primarul comunei Burjuc şeful formaţiei p.c.l. şi al li­ o femeie mărunţică la trup
siliulo! de Stat, toţi pensio­ prinderilor pentru mecaniza­ onarea lor. se îndrepta către locul din nei formaţii dc lucru la ca­ — Coca Vlad.
narii care exercită în prezent rea agriculturii, primesc, pe Noile acte normative con­ marginea satului numit Ţari­ lea ferată, Sebastian Far- — O vedeţi ? — ne-o ara­
o profesie sau meserie pe lîngâ salariu, şi pensia în în­ stituie an sprijin efectiv pen­ caş, Teofil Butaş. Au rămas tă primarul Emil Furdui.
oont propriu, cit şi cei care tregime, pe timpul activităţii tru pensionarii calificaţi în na. — Am văzut — acum el in apropierea pericolului a- Ieri căra apa cu bidonul de
vor solicita şi vor obţine ast­ lor în mediul rural. diferite meserii de a-şi conti­ povesteşte cu calm, după ce lapte de aproape 40 kg gre­
fel de autorizaţii In viitor Hotârlrea prevede că de nua activitatea fie pe cont utate. A cărat într-una pînâ
vor primi pensia în întregime aceleaşi drepturi pot benefi­ propriu, fie ca angajaţi în u- intimplarea a trecut tn a- la stingerea focului. Apoi
minlire — un tren oprit pe
pe perioada respectivă. cia şi pensionarii pentru li­ nitâţi. fără ca pensia să le linie. Din locomotiva .Diesel" Un fapt de către femeie :
In acelaşi timp, printr-o mită de vîrstă angajaţi în fie afectată, contribuind în — Nu te doare umărul de
Hotârîr^ a Consiliului de Mi­ acest fel la dezvoltarea şi îm­ ieşea fum, iar doi oameni, eroism colectiv bidon ?
mecanicul şi ajutorul, sc agi­
niştri s-a stabilit câ cei pen­ unităţile de producţie sau de bunătăţirea serviciilor către tau in disperare... — Da ce... parcă atunci,
sionaţi pentru limită de vlr- prestări de servicii ale in­ populaţie cînd vine... cînd trebuie să
stâ. care lucrează ca anga­ dustriei locale şi ale coope­ (Agerpres) De la acest moment relatat petrecut la
dc primarul Emil Furdui, lo­ pui mina, mai stai să te gin-
cuitorii satului Burjuc aveau deşti ?
Muncitorul de înalta calificare Nicolae Colhon, de la să facă, în numai 50 de mi­ Burjuc Şi femeia a plecat imper­
F.C. Orăştie, execută matriţe şi piese de schimb pentru uti­ nute, dovada cea mai demnă turbabilă mai departe, de
laje de mare complexitate. Pentru hărnicia şi priceperea lui a eroismului colectiv, a pu­ parcă cete intimidate cu o
a fost declarat fruntaş în producţie 8 ani consecutiv. terii organizate de conştiinţa zi in urmă s-ar fi întimplat
Foto : V. ONOIU dc care e in stare colectivul Jutind la înlăturarea lui in­ in urmă cu ani.
atunci cînd bunuri dc mi­ ginera cooperativei agricole. La fel ca ca, toată popu­
Vurra,
preşedintele
Doina
T. A., din Vorţa, pensio­ care ne-a trimis-o câ este în ne întreabă dumnealui. în lioane sînt ameninţate de C. A. I*., Viorel Ardclcanu. laţia satului care a partici­
pat la salvarea trenului s-a
pericol
nar de boală, încadrat în vîrstă de 50 de ani şi dove­ cazul cînd In seara respecti­ contabilul Emil Mura, Petru întors la ocupaţiile sale di­
gradul doi de invaliditate, deşte o vechime în serviciu vă s-a ars numai televizorul Ce s-a intimidat dc fapt Cristian. Vasele cu apa sal­ urne, ca şi cînd nici un pe­
ar vrea să ştie dacă, anga- de 33 de ani, din oare 17 în dv., e greu de crezut câ de­ ‘l în ziua de 18 mai Ia orele vatoare treceau cu repeziciu­ ricol nu le-ar fi ameninţat
jindu-se ca paznic de noapte grupa întîi de muncâ. „Cînd fecţiunea se datorează cu­ Parcul din Ghelar are firmă, dar 15 pe secţiunea de cale fera­ ne <1 in mînă în mînă. Pînă viaţa şi avuţia.
la o întreprindere, mai are mă pot pensiona"? — ne în­ rentului. Numai un specia­ tă dintre halta veche şi hal­ la sosirea pompierilor mili­
dreptul să primească pensia treabă cititorul. La data cînd list vă poate spune exact. n-are... gospodari ta nouă Burjuc ? Un tren de tari, oamenii satului, mobi­ La sfirşit, cînd locomotiva
marfă sc îndrepta dinspre A­
In primul rînd nu aveţi împliniţi 51 de ani vă puteţi C.T., din Hunedoara, ne rad spre Simeria. In compu­ lizaţi de comunişti, <le autori­ detaşată de tren lua drumul
dreptul să vă angajaţi. Sîn- pensiona pentru limită de scrie câ în anul 1950 nu a Ghclarul n-are decît un singur parc. Un părculcţ Ilici, sătenii din Burjuc.
nerea sa se aflau vagoane cu
teţi pensionar fără drept de vîrstă cu vechime completă. beneficiat de concediul legal mai mititei, pe colina unde, la sărbători, se strîng oa­ combustibil lichid. Sc aflau tăţile comunei. împreună cu membri ai formaţiei volunta­
menii in jurul fanfarei şi petrec. Părculcţul de care
muncă. In cazul câ faceţi Tiberius Bîrsăian, din Hon- pe cele 9 luni la care ar fi vorbim se află în imediata vecinătate a tocului dc chiar în apropiere dc loco­ ceferiştii din sat, cu piche­ re p.c.i., ceferişti. pompieri
acest lucru vi se suspendă dol, ne spune câ într-una din avut dreptul. «Acum pot să petrecere. Dar, vai, în ce sfare jalnică a ajuns I Dănci motivă. Ceî doi din cabina rul Emil Mărcutean de la militari şi-au strîns mîinilo
zile dîn televizorul dumnea­ cer acest drept ?" Răspuns:
pensia şi, se anulează deci­ stricate, rondouri de flori năpădite tlc buruieni incit, locomotivei, mecanicul şi a­ districtul L7 Zam, înlătura­ — semn al solidarităţii o­
zia medicală Dacă vă sim­ lui a ieşit fum. Acum e de­ Nu dc unde altădată zîmbeau panseluţelc, acum te Pri­ jutorul. au observat mai in- seră în bună parte focul,
fect. .Din verificările făcute Vasile Cozma, din Musa- meneşti nedezminţite.
ţiţi capabil de muncă, solici­ de mine aparatul mi s-a stri­ riu. ar vrea să ştie dacă mai vesc străine ...buruienile. Aleile, odată pietruite, ara­ lii cum căldura devine tot punîndu-şi în pericol viata.
taţi comisiei de expertiză cat pentru câ pe firul de poate beneficia sau nu de R tă şi ele a loc de paragină. Printre pietricele au mai sufocantă in cabină, a­ A doua zi, pe şosea trecea ION CIOCLE1
medicală să vă încadreze în curent a fost o tensiune mai zile din concediul legal de crescut buruieni, semn că paşi <Ie om n-au mai tre­ poi cum aceasta începe să sc
gradul III. mare. Pot să pretind ca re­ odihnă pe anul expirat. Da. cut de mult pe acolo. La intrare, In schimb, parcul mnplă de fum Era evident
Luca Poanta, din Crişcior. paraţia televizorului să fie are o .firmă". „Parcul tinerelului". După cum arată... — uzina pe roţi. de 2 Oflu cai
ne relatează în scrisoarea pe plătită de I.RE. Deva?" — N. PANAITESCU putere, luase foc iar posibi­ nla ? Supleţe st să n ăta­
lităţile lor de a interveni te f i r i pilule ;
s-au dovedit extrem de li­ 18,SO Lum ea copiilor. „O po­
veste cu o ridiche*;
mitate. In scurt timp focul 10,10 Tr Agerea Loto;
19,20 I ooi de serj — em isiune
rezervorul
putea ajunge Ia
NOTE DIIITB-O SCOALl A UCffSli Curiozităţi... comerciale de motorină, explozia părea n,00 Telcşcoalâ. Literaturi ro­ 20,00 Reflector;
pentru cel mici;
19,30 T elejurnalul do seară;
mâni — clasa a Xll-n :
iminentă şi incendierea
tre­
Mari reviste literare. Fi­
nului intopenit pe şine sigu­
concepţiilor de­
voluţla
ră. Atunci s-a întimplat să zici — clasa a X'II-a: F- 20,15 Film a n Istlc: „N um ai în ­
gerii au aripi-. P re m ie­
spre structura luminii;
Cind intri la centrul ex­ fiecare promoţie dă, Ia 3-4 se putea ciştiga decit prin treacă pe acolo primarul co­ 18,00 CAmlnul. Din cuprins ; r i pc (arA;
perimental de slat pentru sau chiar 5 ani, doar unul, experienţă Şi, experienţa a munei — primar şî totoda­ Ancheta emisiunii: nvc|i 22,10 Cadran ]mcrna(loo&!;
încercarea şi omologarea so­ două sau trei soiuri. Aces­ convins. Cu ciţiva ani în „Haideţi la noi tă secretarul comitetului co­ un copil Ascultător ? 22,40 T elejurnalul dc noapte ;
soln(h
I 000 dc
pentru
iurilor din Gurasada te în­ tea au dovedit fn decursul urmă soiul Bezostaia ocupa munal de partid. Era zi plină balcoanele ilv. Moda tri- 22, S0 Baschet m asculin: R o m â­
cearcă destul de repede sen­ anilor că se simt bine în u­ 10-15 la sută din suprafaţa câ plecăm de-acasâ“ de campanie Oamenii satu­ colajelor. Olarii dm Pisc. nia — Ungaria — rep ri­
timentul că te afli Intr-un nităţile agricole din judeţ şi destinată griului iar azi ocupă lui erau la muncă pe ogoa­ Şuti ce csie gastrotch- za a II-a. înregistrare de
institut de limbi străine. sînt capabile să dea maxi­ mai bine de 60 la suta. Do­ re. Focul ameninţa averi «le la Katowice.
Poale proporţia să fie pu­ mum de randament. Marea vadă că rînd pe rînd uni­ In ziua de )6 mai. pe uşa magazinului de chimicale din milioane aflate în tren dar
ţin exagerată, dar aceasta majoritate a celor intraţi în tăţile producătoare au că­ Petroşani se putea citi următorul anunţ : ..Inventar. Pro­ ameninţa, în cazul unui in­
nu schimbă esenţa chesti­ procesul îndelung şi minu­ pătat încredere în el. Acum, dusele care be vlnd prin acest magazin pot fi cumpărate dc cendiu dc proporţii, şi ave­
la magazinul metnlo-chlmlc din cartierul Aeroport". In ace­
unii. Oamenii şi plantele ţios de încercări dovedesc in al 5-lea an de studii şi eaşi zi, pe uşa „confratelui" din Aeroport, un alt anunţ te rea C.A.P. din apropiere, a muzica („Republica") ; L U­
vorbesc intr-o întreagă fa­ după un an-doi că nu ac­ încercări, în pragul atestă­ informa : „Inventar. Produsele care se vfnd prin acest ma­ staţiunii de maşini agricole. I* E N I : Clanul sicilienilor
milie de limbi, cu dialecte ceptă condiţiile ce li se o­ rii se află soiul românesc gazin se pot cumpăra de la magazinul similar din centrul — Am alergat la clopotul („Cultural"); LONEA: 100 de
oraşului". Cu alte cuvinte, haideţi la noi câ plecăm dc-acasV
şi graiuri diferite. Intr-o feră, nici că s-ar putea a- „Favorit". Producţia sa me­ satului — spune Emil Furdui. carabine („Minerul") ; ANI-
NOASA: Cu dirijabilul spre
limbă se vorbeşte cu griul, dapta. In consecinţă, slnt die se ridică la 3 064 kg. E Bătaia inlr-un anumil fel Polul Nord („Muncitoresc") ;
fn alta cu porumbul, altfel scoşi din competiţie şi a- mai mică deeft a Bezosta- O dată la trei luni, PL'TRILA: Vrăjitorul şi Cerul
cu cartoful, altfel... iei, dar prezintă un avantaj a clopotului era semnal con­ DCVA : Doar un telefon şl Iadul („Muncitoresc") ; VUL­
CAN: Clntccele mirii („Munci­
venţional de marc pericol. II
In institut intră in fieca­ dc loc de neglijat : este mai şi-atunci în dezordine cunoştea salul, dar mai ales („Patria"); Vagabondul — se­ toresc"); UltlCANI: imposto­
re an zeci şi sute de prota­ puţin pretenţios, se dezvoltă riile I-1I („Aria"); SI.MERIA: rii („7 Noiembrie"); BAnBA-
TENIî SlrAlnil („6 AugU9l“) ;
Unghiul d<; cădere — seriile
gonişti, de studenţi. Toţi optim şi pe soluri mal să­ il cunoşteau bine membrii I-II („Mureşul") ; HUNEDOA­ OltAŞTIE: Ursul şi pâpusa
formaţiei voluntare dc pază
provin din familii bine co­ Centrul experim en­ race, de deal. Cine ştie da­ In aceeaşi zl. la ora 11.45 magazinul de IncâH Aminte din RA: Haiducii lui ş.-ipirrai (,,Si- („PlarOra") : GEOAGIU-BAI :
tate, cu prestigiu recunoscut că toate analizele nu vor cartierul Aeroport pusese zăvorul la uşi, deşi programul dc conlra incendiilor. Din acel dcrurglsiuh') ; J’nmtil de CrA- PAs.Hile ; HAŢEG : Pe tuciul
(„Popular");
gliclii
BRAD:
CA-
ciun (..CoiiMnuioriil") ;
moment a început
acţiunea
în societatea noastră : Fun- tal de stat pentru duce in cele din urmă la dimineaţă este pînâ la ora 12.30. Cum ştim că In timpul LAN : Fcrosirole timpului („li Mihal Viteazul — seriile I-II
respectiv magazinul trebuie sa steo In exclusivitate la dis­
dulea, Lovrin, Turda şi din concluzia că „Favorit" va poziţia cumpărătorului, am întrebat-o pe gestionara lulia- colectivă rle salvare a (renu­ Iunie") ; TFI.IUC: Iflhcrnatvis („Steaua roşie"); GURABAR-
multe altele. In institutele încercarea şi omo­ deveni martorul, etalonul. na Moldovan de ce „ciupeşte* astfel dtn timpul cumpără­ lui Satul întreg a sărit în („Minerul") ; PETROŞANI : 7.A : CApitanul Florian („Mi­
nerul") ; ILIA: Ultimul mohi­
de cercetări se creează so­ Dincolo de performanţele torului. râspunsu! ajutor. S-au transformat în Secreiul din Santa Vlworia can („Lumina").
Pairicia şi
(„7 Noiembrie") ;
— Trebuie sâ predăm ambalajul — a venit
iurile, li se determină ca­ producţiei, soiurile concu­ Doar o detfi la trei luni vine maşina de la Deva sA-1 ridice vase dc cărat £pă pină şi bi­
racteristicile, iar acestea sint logarea soiurilor rează prm intermediul pri­ — şi de ce toţi lucrâţorii din magazin trebuie sâ parti­ doanele de lapte. Comunistul
.trimise fn. ţară la astfel de ceperii oamenilor, care. fac cipe la predare ? > - Ion Stana s-a urcat împreu­
centre cum este cel din Gu­ Gurasada calcule mult mai complica­ — Pentru eâ n-are clnc-l încărca si. dacă nu-1 Încărcăm nă cu secretarul comitetului li. 9 30 Buletin de Ştiri; 9.35 Or­
rasada pentru a sc vedea te, mai qmple decit indica­ noi, maşina pleacă şl ne lasă cu magazia plini de ambalaje. comunal «le partid în cabina chestra de mu2 ici populari „Cin-
Va sâ zici. dupA ce rldl câ atit de rar ambalajele, I C B T i ­
drelui" din Sibiu, 10.00 Matineu
cum se comportă „in via­ torul producţiei. Cele mai ni ne mal şi frustrează din timpul pus la dispoziţia noastră locomotivei, încinsă insupor­ teatral; H.US Muzici instrumenta-
ţă". Citeva sute de familii multe cooperative, mai ales prin programul de funcţionare a magazinului CAei. evident tabil şi gata în orice mo­ lâ ; 11,20 Caleidoscop sonor; ll.â:
de acest fel îşi trimit fiii delc care au suprafeţe mari cu o singura IncârcAtoare nu sc poate face şl numărarea şl ment să sară in aer Stana Stiinia la zi; 12.00 Buletin dc
preluarea şi încărcarea ambalajelor şl atunci, vrînct-nevrtnd,
Ştiri; 12.03 Avanpremiera emidia-
în astfel de institute. Vin nunfaţi la comisia centrală de griu, preferă sfi cultive lucrAtoareîe din magazin In loc sâ se ocupe de cumpărători a rămas acolo pînâ cînd fo­ ni; 12.15 La microfon; Pctule
şi din străinătate — din de stat pentru încercarea şi anual două-trei soiuri ase­ trag obloanele Dar de ce o astfel de rezolvare ? cul a fost mistuit. Au rămas PROGRAMUL I : G.00 Dc la 6 Clark. Jean Pâuncscu şi Andreas
U.R.S.S., din Canada, din omologarea soiurilor. De mănătoare, dar cu perioa­ in fruntea acţiunii de salva­ la 3.3(1. 1) 30 Memoria pâmintuhil Holm; 12.40 Arii şl duete din o-
percta „Anton Pann" de Alfrcc
10.00 Uulciin dc ştiri;
românesc:
Statele Unite, din Austria. aici iau drumurile altor zo­ da de vegetaţie diferită. re comuniştii Ionel Nişca, lrt.US MuxicA populari din Dobro- Mendelsohn: 13.00 Radiojurnal ;
13.15 Concert dc pr1n2; 14.00 Bu­
Şcoala din Gurasada ia ne agricole ale ţării. Pentru că altfel ceea ce. âen; lM« Fonoteca pentru copii; letin dc ştiri; 14.03 Solişti şl for­
fiecare „copil" din marile Fiecare ,,absolvent" al tes­ cîştigi iniţial poţi pierde la 11 .un Uulciin dc ştiri; ti. 05 Dm maţii artistice de amatori; 14,,v<
muzica popoarelor; 11 15 Consul-
familii, ii cercetează trăsă­ telor de la Gurasada pri­ recoltare dacă perioada de uiie JunUT.-l; 11.23 Tezaur româ­ Odâ Umbli române; 1S.00 Cline-
turile de caracter, puterea meşte un certificat care ii vegetaţie este identică. nesc. 12.0(1 CînlA Dan Gherasim; ce dc succes de Temlstoclc Popa;
15.20 Melodu populare interpreta­
1-10 Un interpret si roiurile sale:
de adaptare şi dezvoltare, atestă capacitatea, calităţile Trimiţind soiul încercat Fedora Harl'ieri: 12 10 Intilnirc te Io drimbâ şl cimpoi; 15.30 Ha-
rezistenţă la ger, grindină şi este trimis la unităţile fn unităţile productive, cen­ cu melodia populari şl Interpre- dio-şcoali ; 16.00 Radiojurnal ;
13.0(1 Radiojurnal ;
lul preferat:
sau secetă, ce producţie dă producătoare. In întreprin­ trul de încercări nu îndepli­ i 13.lS Avanpremiera cotidiană ; 10.15 Un cimec şi un nuinc drac
— muzici uşoară; 16.3u Cvintetul
la unitatea de suprafaţă. De derile agricole de stat şi în neşte doar o simplă forma­ 11.27 Ciniecul e pretutindeni : cu plan In sol minor op. CO de
fiecare dată intră, întocmai cooperativele agricole are litate de trimitere. De aici H.00 Compozitorul sâptâinlnn: Miholl Andricu; uî.55 Sfatul me­
ca studenţii Inlr-un an uni­ loc, de fapt, o altă serie de se nasc relaţii ce se întind Hcnry Purceii; 14.40 lltnerar fol­ dicului; i7,oo Buletin dc ştiri ;
cloric muzica). 15.00 liulciln dc
17.05 Album de muzlcfl popularii;
versitar, 30-40 soiuri din teste care cuprinde atit so­ pe ani de zile. In care cen­ Slin ; 15.05 Revista economici : 17 30 Biblioteci de poezie româ­
fiecare specie. Anul acesta iurile primite cit şi pe pro­ trul arc rol de avertizare, 15.‘Ju Pagini vocale Şl orchestrale nească; 17.50 Melodii Interpreta­
au intrat numai pentru ducători. Soiul nou intră de îndrumare. Nu toate so­ clin muzica de estradA; 1 <l.or» Ra­ te de Nino dl Murcia; 1U.00 Pu­
diojurnal; 10.15 Muzici dc pro-
blicitate radio; 10.20 Orfcu — mi­
griul de toamnă 40 de So­ aici într-o competiţie cu al­ iurile au dat de In început mcnadil; lii.Ud Din melodiile lui ci enciclopedie muzicalA ; îo.on
iuri, la care se mai adaugă tele mai vechi, deja verifi­ productivitatea ce le reco­ Marius Mihaii; 10.5(1 Publicitate Uuletin de ştiri; 13.03 Estrada
melodiilor; 19.30 Emisiune cultu­
radio: 17 00 Pentru patrie; 17,30
alte zeci de soiuri de po­ cate întrecerea începe ast­ mandau şi aceasta pentru Concert de muzicâ populari ; rală. Poezie italiană ; 19.50 Noap­
rumb. cartof, mazăre şi tri­ fel în cotidiţii inegale, soiul că nu s-a înţeles peste lot IR.00 Orele seni; 20.00 Tableta de te bunâ. copil; 20.00 Seară de o-
foi. Cînd vin la Gurasada nou fiind handicapat de ex­ că planta n-are numai n- scarA; 20.05 Zece melodii prefera­ perâ; 22.30 Dezbateri culturale :
fiecare soi are o personali­ perienţa dovedită a celui bligaţii, ci înainte de toate te ; 20,40 Cîntccc populare inter­ 23.00 Buletin de Ştiri; 23.05 Pa­
pretate de Ccorge Folescu: 20.55
de
tru Anthcme de încoronare
tate cu trăsături distincte, mai bfifrîn. Aşa s-a întim- pretenţii, anume să i se a­ ■Stiinia la zi; 21.00 Bijuterii mu­ Georg Friedrlch Haendct (Orches­
cu modalităţi de comjrorta- plat ani de-a rîndul cînd sigure condiţiile prescrise. zicale; 21.30 Revista şlagărelor : tra dc camcrâ Bohtislav Martmu.
re, pe care le-a ciştigat a­ Bezostaia a intrat în con­ 'I'reptat însă oamenii au în­ 2'i.oo Radiojurnal; 22.30 Concert dirijată dc Theodor Guschlbauer) :
clc scară; 22,5S Moment poeuc ;
23.43 Concertul op. 9 In (a minor
colo unde a fost creat. Din curenţă cu mai bâlrinul ţeles limbajul plantei şi lu­ 23,00 concert dc sciiri — conti­ pentru vioara şi orchestra de
Ponka. Bătrînul dăduse o crurile au intrat pe făga­ nuare 24.00 Buletin dc ştiri: 0.03- Pascal Bentolu (Ştefan Gheov-
atttea „personalităţi" trebuie C,0o Eslrada nocturnă. Khlu); Diptic pentru orchestră de
producţie medic pe 4 ani şul normal.
PROCRAMUL II . «.no-0.10 Pro­
găsite acelea care acceptă de 2 546 kg la hectar. încă In şcoala tăcerii de la gram muzical dc dimineaţă ; R.io coarde 61 flaut de Adrian Raliu.
Dialoguri dc coarde şi flaut dc
condiţiile sau care se adap­ nu sc cunoştea puterea nou­ Gurasada au loc cursuri cu Tot Înainte; 8.25 Mari Interpreţi: Dumitru Bughicl: Simfonia de
Uimi Lipatti: 9.00 Ciniecul sâpi.V
George Draga: 0 55—ion Buletin
tează cel mai bine la con­ lui sol. Centrul din Gurasa­ largi rezonanţe fn activita­ mimi; 9.10 Curs dc limba spanio­ dc ştiri.
da îl prezentase unităţilor
diţiile pe care le oferă în­ tea cooperativelor agricole
cu o producţie medic pe 3
treprinderile agricole de ani de 3 143 kg. Recoman­ din judeţ, în viaţa noastră
stat sau cooperativele agri­ darea insă nu însemna deo­ a tuturor.
cole de producţie din jude­ camdată mare lucru ; tre­ Cu vaporaşul pe lacul Cinciş. Întreprinderea de
ţul nostru. A$a se face că buia convingere, ceea ce nu CORNEL ARMEANU
Foto : fOAN LEHOC2KI
industrie locală Deva
angajează de urgenţă:
TIMPLARI CALIFICAŢI
MUNCITORI NECALIFICAŢI — în vederea ca-
Jificârjj lor - în meseria de tîmplari - la cursul
Intrată in uzanţa cotidia- varăşul loan Niculescu, prim- servicii —, ori a consiliilor conduceri de autobaze de Hunedoara —, ci de a crea şi trebuie tratată ca atare. de calificare de scurta durata, care va începe la
ă a întreprinderilor şi in- vicepreşedinte a! Comitetului populare comunale, orăşe­ tnansporluri qulo care în loc neîncredere In posibilitatea Apare, în acest context, cu data de 15 iunie Î971.
tuţiilor audienţa este una executiv al Consiliului popu­ neşti sau municipale. „De sâ caute modalităţi de rezol­ de înţelegere a unor dolean­ totul discordant modul cum ANGAJĂRILE Şl ÎNSCRIERILE se vor face pînâ
Io modalităţile de luare de lar municipal Deva. Dovada ee aţi venit la judeţ?" — vare trimit oamenii la con­ ţe justificate, ceea ce-i face Comitetul executiv al Consi­ la data de 1 iunie 1971.
•ntact direct cu oamenii justeţei acestor opinii ni s-a )->am întrebai pe Cornel ducerea întreprinderii de pe oameni sâ nu se mai a­ liului popular al oraşului O-
•uncii, cu problemele care făcut in audienţa de marţi, 1H Lupşa din Lăsau. „La C.A.P, transporturi auto. tocmai la dreseze unor asemenea or­ ră.ştie a tratat cazul tovară­ INFORMAJII se primesc zilnic la sediul între­
ecesitâ o rezolvare urgentă. mai. De asţâ dată prezenţa preşedintele mi-a spus câ nu Deva care chipurile ar fi în gane şi în drumul lor spre şei luliana Szabo care i s-a prinderii, biroul personal, telefon 11 460.
Kpresie a largului demoern- primului vicepreşedinte a se poate rezolva problema măsură sâ dispună asupra rezolvare sâ se adreseze ce­ adresat în repetate rînduri
«•m al societăţii noastre, a- creat acel cadru al compe­ mea şi câ nici nu mai slâ de soluţiei. „în subunităţile lor superioare „Nu-i întim- în cele din urmă fâcînd a­
^aslâ modalitate şi-a dovedit tenţei necesar rezolvării pe vorbă cu mine". Şi omul a noastre — spunea tovarăşul plâtor faptul că din numărul pel la organele judeţene. Nici
, nenumărate rînduri efi- loc a problemelor. De-a lun­ trebuit sâ plece de la lucru, losif Bulea. directorul I T.A total de audienţe pe care măcar după ce i s-au dat in­
enţa atunci cînd a fost bi- gul a patru ore, deşi erau sâ bată drumul pînâ la De­ Deva — unele conduceri se le-am avut doar 7 au fost în dicaţii, comitetul executiv al
e organizată, cînd a fost programate doar două (poale va cînd, de fapt, preşedinte­ pripesc şi, fie că dau răspun­ acest an de competenţa con­ consiliului popular orăşe­
i ivită cu răspunderea cuve- câ în uzanţă timpul afectat le cooperativei agricole de suri evazive, că nu sint pri­ ducerii întreprinderii — con­ nesc n-a câsit de cuviinţă sâ O.C.L. alimentara
ilâ. Practica a demonstrat câ audienţei ar trebui sâ fie producţie trebuia sâ-1 ascul­ miţi oamenii, fie câ nu se tinuă tovarăşul Hulea. In a­ rezolve problema pe bună
lunci cînd problemele ridi- stabilit in funcţie de solici­ te. să-l înţeleagă şi cu răb­ manifestă înţelegerea cuve­ cest fel. In loc ca neajunsu­ dreptate ridicată, ceea ce a
ile in audienţă se soluţio- tări şi nu limitat), au fost dare sâ cnule o soluţie, iar nită faţă de nevoile lor". In rile sâ se rezolve operativ, făcut ca tovarăşa Szabo sâ
eazâ operativ cîştigâ atît chemaţi diferiţi lucrători ai dacă n-o gâscşle sâ între­ asemenea cazuri este explica­ se perpetuează pînâ ce. In -bată din nou drumul pînâ la
■nul cît şi instituţia căreia consiliului popular cărora be organele superioare, sâ bil dc ce salariaţii trec pes­ cele din urmă. oamenii vin Deva. Hunedoara
rtâţeanul i se adresează cu îe-a fost încredinţată rezolva­ ceară indicaţii. A fost, desi­ te conducătorul direct, ajun- la LnOreprindere, noi trans- Se pune în mod firesc în­
tai multă încredere. Presli- rea unor probleme, după care gur, mai simplu să spună gînd la întreprindere. „Nu a ­ formîndu-ne în nişte inter­ trebarea : de ce se mai ţi­
lul întreprinderii sporeşte aceştia au informat, tot în „nu se poate. nn-i legal" şi cest lucru deranjează. ci mediari în drumul spre re­ ne audienţa dacă neajunsu­
U atît mai mult cu cît nu- audienţă, asupra modului de să considere problema rezol­ faptul câ nu este bine să lu­ zolvare. Şi, pentru câ audien­ rile se perpetuează ? Simpla
cnţn este ţinută de per- soluţionare. vată cînd, de fapt. omul tot ăm măsuri peste capul con­ ţa este o obligaţie de servi­ notare, luare de cunoştinţă . sngajeaza:
nne a căror competenţă Mai este încă un aspect fără rezultat a plecat. Cazul ducerilor subunităţilor. câ ciu, împotriva superficiali­ nu încălzeşte pe nimeni, iar
.■rmite rezolvarea pe loc a care duce inevitabil la pur­ nu e unic. Asemenea pro­ sc perpetuează unele nea­ tăţii îndeplinirii ei au fost organului respectiv ii face
robleinclor. cu cît sg ma- tarea oamenilor de la un or­ bleme care ţin de competen­ junsuri iar oamenii sînt luate măsuri severe care sâ-i un deserviciu. în accepţiunea REVIZORI DE GESTIUNE. Condiţii de încă-
ifeslă mai multă soli­ gan la altul, pentru ca in fi­ ţa consiliilor de conducere purtaţi pe drumuri. Sînteni determine pe unii conducă­ largului democratism al so­ citare: conf. anexei IV la H.C.M. 328/1967, I
tudine, evident, în liinile- nal soluţionarea sâ fie acolo ale unor cooperative agrico­ nevoiţi sâ trimitem omul la tori de autobaze sâ le pri­ cietăţii noastre audienţa es­
legii. „Cînd se ivesc câ­ unde au început peregrinări­ le de producţie rum sînt ce­ subunitate şi sâ facem cu­ vească cu toată răspunderea te un prilej in plus de con­ ŞEFI DE MAGAZINE, Condiţii de încadrare :
nii. oamenii ştiu sâ ţe- le. Nu o dată v -a constalat că le de In Pui. Hâie.şti, l.âpu- noscut conducem ei modul funcţiei". tact nemijlocit cu oamenii,
ragă câ problema pe care o in majoritatea covirşiinare a giu. Iha. Veţcl şi altele a­ de soluţionare, ca şi cind Intr-adevăr audienţa nu cu problemele lor, este lo­ - sludti medii sau şcoala generala
dicâ nu-şi poale găsi rezol­ cazurilor problemele ce se jung la nivelul organelor ju­ singură n-nr fi putut-o găsi este un act de caritate pe cul unde acestea trebuie să — 2-5 ani stagiu în activitatea comerciala.
ii re în lumina legii. Singu­ ridică în audienţe la orca­ deţene tocmai pentru că au în limilele legii". care-! face conducătorul în­ se rezolve operativ, cu simţ
ri condiţie este cu acest lu­ nele judeţene, ca dc altfel şi fost superficial tratate şi nu Eschiva de răspundere es­ treprinderii sau instituţiei, ci de răspundere. în lumina le­ Informaţii la sediul O.C.L. alimentara Hune­
gii şi cu înţelegerea, am spu­
ni sâ le fie explicat cu în unele scrisori adresate lor. s-a căutat eu suficientă răs­ te evidentă pentru oricine. o obligaţie de serviciu, am ne omenească, pc caic o im­ doara, telefon 21 36, sau biroul personal.
ibdnre. acolo în audienţă, sâ fie ori dc competenţa u­ pundere soluţionarea lor. Ea are darul nu dc a întări spune o obligaţie socială, o plică fiecare caz în parte.
» nu să fie purtaţi pe dru- nor întreprinderi şi instituţii In aceasiâ ordine de idei prestigiul conducerii — In formă de concretizare a de­
iuri", îşi exprimă opinia to­ — dacă nu chiar sectoare sau se cuvin amintite şi unele oaz.uJ discutat aQ Autobazei mocraţiei noastre socialiste DRAGOŞ CALIN