Page 76 - Drumul_socialismului_1971_05
P. 76
4 DRUMUL SOCIALISMULUI » Nr, 5 090 VINERI 21 MAI 1971
Incliciurea vizitei in ţara noastră a preşedin secvenţe internaţionale » secve
VIETNAMUL DE SUD f
tfilui Republicii federale a Germaniei,
CIOCNIRI VIOLENTE INTRE GRUPURI ALE
PATRIOŢILOR Şl EFECTIVELE INAMICE
Gustav Heinemann Unităţi ale forţelor patrioti americana a intervenit i
SAIGON 20 (Agerpres). —
cursul luptelor — a anunţaţi
ce din Vietnamul de sud au un purtător de cuvint al co L A N S A R E A STAJIEI
bombardat instalaţiile mili mandamentului forţelor S.u.A.ţ
tare americane amplasate In Lupte grele între forţele i I NTERPLANETARE
importante investiţii. Con îndreptat spre renumita sta apropierea localităţii Con F.N.E. şi unităţi americano SOVIETICE „MARS-2"
structorii de autocamioane a- ţiune turistică Poiana Braşo Thien. din Delta MekonguJui. saigoneze au fost semnalate :i In conformitate* cu pro
similca/.â în prezent în fabri vului. Cetăţeni şi turişti Agenţiile de presă relatează, totodată, in regiunea U Minh. \ gramul dc studiere a spa
caţie după o licenţă MAN străini aflaţi la odihnă sa de asemenea, că la numai 33 precum şi în valea A Shau. ţ ţiului cosmic şi a plane
un nou tip de autocamion dc lută cu prietenie pe oaspeţi, In ultimele 24 de ore. botn- telor sistemului solar,
Preşedintele Consiliului de .12 tone. Preşedintele Guslav In saloanele restaurantului kilometri de Saigon, în pro U R.S S a procedat miercuri,
Stat al României şi preşedin Heinemann se interesează dc sporturilor, preşedintele Con vincia Hau Nghia, au avut bardierele americane ,,B-52" ) la ora 16,23 GMT, la lan
tele R.F a Germaniei au vi ritmul de asimilare a acestui siliului popular judeţean. loc ciocniri violente între au efectuai noi raiduri în ^ sarea unei stafii interpla
zitat apoi cunoscuta uzină nou autocamion. Constantin Drâgan, şi soţia grupuri ale patrioţilor şi e zona septentrională a Vietna- 1 netare automate Mars-2",
mului de sud — informează *
de autocamioane „Steagul sa au oferit un dejun în o anunţă agenţia TASS. Sco
Roşu" La intrarea în uzină, Produsele realizate la noarea preşedintelui Consi fectivele inamice. Aviaţia agenţia Associated Press. i pul principal al lansării îl
în întîmpinare «nu venit A- ..Steagul Roşu" au putut fi liului de Stat al României, R.P, POLONA. Gdynia are unul din cele mai moderne şan constituie realizarea unei
lcxandru Mârgâritcscu, ad văzute şi cercetate îndeaproa Nicolae Ceauşescu, şi a so tiere navale din lume, Aici pol fi construite şi încercate In serii de experienţe ştiinţi
junct al ministrului indus pe de oaspeţi în însăşi incin ţiei sale. Elena Ceauşescu. a docuri uscate nove cu un tonaj de peste 55 000 tone. Aviaţia americană a bombardat fice privind planeta Martc
triei construcţiilor de maşini. ta uzinei unde erau expuse preşedintelui Republicii Fe In fotografie: Vasul comercial „Manifest Lipcowy" de 55 000 şi spaţiul din apropierea a-
Gheorghe Tncâ, directorul un număr însemnat de cami derale a Germanici, Gustav tone. cesteia. In plus, tn cursul
general a) Centralei indus oane de diferite capacităţi şi Heinemann. şi a soţiei sale. teritoriul nord-vietnamez zborului staţiei între Pă-
triale- de autocamioane şi tipuri constructive A atras Hilda Heinemann. mint şi Marte se vor stu
tractoare, şi membri ai colec atenţia îndeosebi camionul Au luat parte personalită HANOI 20 (Agerpres) — Un sud a zonei demilitarizate," dia şi proprietăţile plasmei
tivului de conducere al în greu cu triplă tracţiune. Pre ţile române şi vest-germane purtător dc cuvînt al Minis au bombardat localitatea \ solare, ale razelor cosmice
treprinderii. In faţa unei şedintele R.F. a Germaniei. care i-au însoţit pe cei doi Lucrările celei de-a 14-a terului Afacerilor Exlcrne al Vinh Son. Bombardamentele, l şi radiaţiei.
machete, oaspeţilor li se pre Gustav Heinemann. ureînd şefi de state, reprezentanţi ai R.D. Vietnam a dat publici reluate la 18 mai şi asupra < Potrivit agenţiei TASS, sta
zintă o serie de dale în le in cabina unui asemenea au organelor judeţene de stat. tăţii o declaraţie în care altor localităţi din provincia ) fia interplanetară Mars-2”,
gătură cu profilul unităţii Şi tovehicul dc transport, o fă In timpul dejunului, care sesiuni a Seimului R. P. Polone condamnă bobardamentele în Ha Tinh. nu provocat pier- ţ care are o greutate de 4 650
cu cele mai noi realizări ale cut o probă de pornire şi o s-a desfăşurat intr-o atmosfe treprinse de aviaţia america deri de vieţi omeneşti şi bu- l kg. a fost plasată pe o or
constructorilor de autocami prire a motorului. ră cordială, preşedintele Con VARŞOVIA 20 (Agerpres). ţiile şi prevederi suplimenta nă în ultimul timp asupra nun materiale. bită terestră de „parcare"
înainte de a fi înscrisă pe
oane. cu preocupările colec La încheierea vizitei, direc siliului popular judeţean şi In prezenţa lui Edward re şi legea privind structura teritoriului nord-vietnamez. Ministerul Afacerilor Ex- * traiectoria spre Marte.
tivului uzinei, plivind diver torul genera) al centralei, preşedintele Republicii Fede Gierek, prim-secretar al C.C. Colegiului pentru rezolvarea Declaraţia menţionează că Ia terne, se subliniază în decla* \ ..Mars-2" a părăsit această
sificarea fabricaţiei şi îmbu Gheorghe Trică, a înmî- rale a Germaniei au rostit al P.M.U.P., Jozef Cyrankie- cazurilor de contravenţie. 17 mai avioane americane, raţie, cere ca S U.A. să pună orbită intermediară ta ora
nătăţirea calităţii produselor. nat oaspeţilor germani albu toasturi \vicz. preşedintele Consiliului Seimul a satisfăcut cererea printre care şi avioane de ti capăt definitiv tuturor acte- / 17,53 CMT. Dalele leleme-
In principalele secţii de fa me înmănunchind imagini După dejun. preşedintele de Stat al R.P. Polone, Piotr adresată de Wladyslaw Go- pul „B-52‘\ au bombardat lo lor dc încălcare a suverani- trice arată că parametrii
bricaţie prin care se trece — din evoluţia uzinei, precum Consiliului de Stat al Româ Jaroszewicz, preşedintele Con mulka de a fi eliberat din calitatea Huong Lap. Totoda traiectoriei sint apropiaţi
secţia de construcţii de mo şi două machete ale unor ti niei, Nicolae Ceauşescu. şi siliului de Miniştri, şi a al funcţia de membru al Con tă, baterii de artilerie ameri lăţii şi securităţii R.D. Viet- I celor stabiliţi prin calcul,
toare, de punţi şi de asam puri de autocamioane fabri- preşedintele R. F. a Germa tor conducători de stat polo siliului de Stat al R P. Po cane. amplasate în partea de nani. In cursul, zborului, care va
blaj general — muncitorii, cale aici. Totodată, directo niei, Gustav Heinemann, au nezi, joi au început la Var lone. dura peste 6 luni, sint pre
tehnicienii şi inginerii fac o rul general a adresat. în nu răspuns Ia întrebări ale unor şovia lucrările celei de-a M-a După cum transmite agen văzute manevre de corec
călduroasă primire celor doi mele celor 15 000 dc salariaţi, ziarişti vest-germani sesiuni a Seimului R.P. Po ţia PAP, printre invitaţii ca Z A M B IA Sifuafie confuză tare a traiectoriei. Staţia
mulţumiri pentru cinstea cc
lone. Pe ordinea de zi a lu
preşedinţi. Două aspecte sur Ii s-a făcut prin această vi In cursul dupâ-amiezii, crărilor. menţionează agenţia re au participat la dezbateri va ajunge fu apropierea
prind plăcut în această mare zită. Preşedintele Heinemann, preşedintele Consiliului dc PAP, figurează raportul ‘gu le de joi ale Seimului s-a nu ))lanelei Marte in noiem
mărat şi Wolfgang Mischnick,
unitate a industriei noastre la rîndul sân. a oferit în dar Stat al Republicii Socialiste vernului cu privire la pro în apropierea frontierei cu Angola brie a c., după ce va fi
constructoare de maşini i rit clubului uzinei o combină România, Nicolae Ceauşescu, iectele dc lege despre con preşedintele fracţiunii parla parcurs o distanţă de 470
mentare a Partidului Liber-
mul rapid al modernizării şi muzicală şi a urat muncito preşedintele Republicii Fe travenţii şi prevederi supli Democrat din Bundestagul LL'SAKA 20 (Agerpres). — clarat ministrul de stat pen- 1 milioane km l.egălurile ra
dezvoltării producţiei şi buna rilor, tehnicienilor şi ingine derale a Germanici, Gustav mentare la lege, codul de vest-german, aflat In vizită Noi incidente s-au înregistrat atru provinciile din nord-vest, l dio şi recepţiona rea datelor
organizare. Tocmai aceşti rilor. tuturor salariaţilor de Heinemann, şi celelalte ofi procedură privind contraven la Varşovia. în Zambia. în apropierea Jonas Mabwe, preei2Înd că } telemetricc se efectuează
doî factori concură la reali la ..Steagul Roşu" sănătate şi cialităţi române şi vest-gei*- frontierei cu Angola, în ace grupuri armate, printre caic ) pe frecvenţa de 02H.4 MGH.
zarea unui indice ridicat al noi succese în activitatea lor. mane care i-au însoţit în vi eaşi regiune in care au avut s a r numâia şi foşti merce-i precizează TASS, adăugind
productivităţii muncii, la ob Dc la fabrica de autoca zita în municipiul Braşov Discursul lui Anwar Sadat la loc duminică incursiuni ale nori katonghezi. ar continuo ! ră aparatajul şi instrumen
ţinerea unor produse de cali mioane, oaspeţii se îndreaptă s-au înapoiat cu un elicopter unor grupuri armate prove să se afle în regiune. Minis- ) tele de la bordul staţiei
tate superioară Un fapt no într-o maşină deschisă spre special la Bucureşti. nind din colonia portugheză, Irul de interne, Lewis Chan- ) funcţionează normal.
gufu, a plecat spre zona ies- >
relatează agenţia
zambianâ
tabil, între atîten altele : la centrul municipiului. Coloana reuniunea Adunării Naţionale egiptene pectivâ pentru a examina si
fiecare şapte minute un au de maşini străbate artere de presă. tuaţia la faţa locului. O N O U Ă A M 1 N A R E
Situaţia este confuză, a de
In cursul zilei de -joi. so
tocamion coboară de pe ban principale ale Braşovului, ţia preşedintelui Republicii CAIRO 20 (Agerpres). — sată dc fostul preşedinte Ga- A LANS ĂR I I S O N D E I
da de montaj De-a lungul de-a lungul cărora au venit Federale a Germaniei, Hilda La Cairo a avut loc joi o mal Abdel Nasser. EI a men INTERPLANETARE
cincinalului recent înche sâ-i salute pe oaspeţi mii şi Heinemann, împreună cu so reuniune a Adunării Naţio ţionat că a cerut procuroru
iat, arată gazdele, uzi mii de cetăţeni. Se aplaudă ţia preşedintelui Consiliului nale egiptene, în cadrul că lui general să expună In fa Audieri în Comisia bancară şi A M E R I C A N E „ M A R I N E R - 9 "
na şi-a dublat producţia călduros, se flutură stegule- de Stat, Elena Ceauşescu, au reia preşedintele Anwar Sa ţa membrilor Adunării Na N.A.S.A. a anunţat o
şi şi-a diversificat considera ţe. Cei doi preşedinţi răspund vizitat Muzeul istoric din dat a rostit un discurs în le ţionale rezultatele investiga financiară a Senatului american nouă amtnare a lansării
bil produsele in funcţie de aclamaţiilor mulţimii. Obiec Scheii Braşovului, al cărui gătură cu unele aspecte ale ţiilor întreprinse in legătură sondei interplanetare ame
necesităţile beneficiarilor in tivul vizitei în oraş îl con fond reprezintă un valoros politicii interne şi externe cu evenimentele recente din WASHINGTON 20 (Ager cane dolarii aflaţi pc pieţele ricana ..Mariner-fl”, pină la i j
terni şi externi i autocamioa stituie remarcabilul monu tezaur al tradiţiilor culturale a Republicii Arabe Unite ţară. De asemenea, a cerut pres). — Comisia bancară şi străine, dar, în acelaşi timp.l 0 dată ce urmează să fie »
nele purtînd marca uzinelor* ment de artă medievală tran româneşti străvechi. Directo — relatează agenţia MEN. Adunării Naţionale să elabo financiară a Senatului a a ca or provoca şi o încetinire / stabilită ulterior, in func- )
braşovene ajung în prezent silvăneană, Riserica Neagră rul Complexului muzeal, prof Vorbind despre situaţia din reze un proiect de constitu udiat mai multe personalităţi a investiţiilor şi. deci, a ac- ^ ţie de rezultatele testelor »
în 16 ţări ale lumii. Pină )a Se dau explicaţii asupra dr. Emil Micu, a prezentat Orientul Apropiat, preşedin ţie. Totodată, şeful statului în legătură cu recenta criză tivitâţii economice Burns o ^ efectuate asupra sistemului Ji
de control al pilotului au- ]
sfîrşîtul actualului cincinal, istoriei monumentului, se în exponatele muzeului ! tipări tele a amintit iniţiativa egip egiptean a subliniat că Uniu monetară internaţională. Pre opinat că pentru îmbunătăţi-^ 1 ornat. Comunicatul preci
pe porţile uzinei vor ieşi a făţişează odoare ale lăcaşu turi, obiecte de artă. docu teană menită să contribuie nea Socialistă Arabă trebuie şedintele Biroului Federal de rea situaţiei dolarului este ’ zează că analizarea datelor ^
la realizarea păcii în regiune
să fie reconstruită de Ia ba2â
nual circa 40 000 de autoca lui. Oaspeţii asistă la un mente care atestă strînselc prin redeschiderea Canalului la vîrf şi a anunţat că. la 23 Rezerve, Arthur Burns, a de necesară combaterea inflaţiei \ obţinute pină in prezent î
mioane, din care, începînd cu scurt concert de orgă. relaţii politice, comerciale şi de Suez, cu condiţia ca tru iulie, se va întruni Congresul clarat că se opune sporirii şi o activizare a economiei. ^ demonst rează necesitatea t
Cauza crizei doini ului, o nfir-i
taxei de scont şi a dobînzi-
1972, o bună parte vor fi ca Spre amiază, cei doi şefi culturale care au existat în pele israeliene să se idragâ poporului, iar, pînâ la aceas lor băncilor americane în ve mat Burns. poate fi găsită » continuării verificării func- ( I
ţionării acestei aparaturi a
mioane înzestrate cu motoare de state şi persoanele oficia tre Transilvania, Moldova şi parţial, în cadrul unui pro tă dată. Adunarea Naţională derea îmbunătăţirii poziţiei în încetinirea activităţii eco- \ cărei dereglare a dus la c- ţ
Diesel. In acest scop, statul le care i-au însoţit în vizita Ţara Românească dc-a lungul gram total de retragere, con îşi va asuma funcţiunile Co internaţionale a dolarului. O noîniei americane şi in „per- i şuarea lansării sondei .,Mn- 4
form rezoluţiei Consiliului de
mitetului Central al Uniunii
nostrn alocă (n fiecare an prin municipiul Braşov s-au veacurilor. ■ ■ Securitate. El a reafirmat po Socialiste Arabe — relevă a asemenea măsură ar atrage sistentul deficit al balanţei / riner-8“ Perioada actuală *
ziţia R.A.U. de a nu ceda genţia egipteană de presă. în depozitele băncilor ameri- de plăţi a S.U.A.". El a ple- ţ favorabilă unei lansări in )
nici o palmă de teritoriu şi dat pentru restaurarea echi- \ direcţia planetei. Marte ex- 1 )
piră la 16 iunie, dar chiar
C O M U N IC A T CO M UN de a nu face nici o concesie librului balanţei de plăţi, res lansările posterioare datei ţ
în privinţa drepturilor
po
taurare pe care însă o leagă ^
de 6 iunie au şanse mini-
porului palestinian. Preşedin Dezvoltarea relaţiilor economice şi dc o serie de „acţiuni corn- ^ me de reuşită. l
tele a anunţat că a dat in ^
cu privire la vizita in Republica Socialistă strucţiuni să se răspundă Sta culturale între R.P. Chineză şi Italia plementare" ale aliaţilor S U.A. 1
telor Unite că R.A.U. nu con
sideră redeschiderea canalu
lui o soluţie separată a cri
România a preşedintelui Republicii Federale în discuţie traversarea cana Luînd euvîntul la recepţia el — este semnificativă în is
PEKIN 20 (Agerpres). —
înlre cele două ţâri — a spus
zei, nu acceptă să fie pusă
MOSCOVA. — Niko-
toria Chinei şi Italiei şi este
lului de către trupele egip în cinstea delegaţiei econo în concordanţă nu numai cu laj Podgornii, preşedin
mice guvernamentale italie
a Germaniei, Gustav W. Heinemann tene şi respinge prelungirea ne, condusă de Mano Zagari, aspiraţiile celor două popoare tele Prezidiului Sovie
la infinit a încetării focului,
atît timp cit chiar şi un sol ministrul comerţului exterior, şi cu interesele celor două tului Suprem al I.R S.S.,
dat străin se va afla pe pâ- care se află într-o vizită la ţări. ci şi cu evoluţia situaţiei l-a primit joi )>c Picrrc
Polonă şi R.F. a Germanici rarea unei păci durabile în mînt egiptean. R.A.U cere Pekin, ministrul comerţului internaţionale. Guvernul chi Elliutt Trudeau, primul
(Urmare din pag. 1) reprezintă o contribuţie în lume lichidarea subdezvoltă Statelor Uniie să-şi defineas exterior al R.P. Chineze. Pai nez sprijină consecvent sta ministru al Canadei, a*
semnată pentru întărirea pă rii şi înlăturarea marilor de că poziţia într-o manieră des Sian-kuo, a relevat că, în ul bilirea şi dezvoltarea de re flai într-o vizită oficia
cii şt securităţii in Europa. calaje dintre ţările avansate chisă în faţa întregii lumi. timii ani, schimburile comer laţii cu ţările care au sisteme
Ele şi-au exprimat speran şi cele râmase în urmă. păr Referindu-se la problemele sociale diferite, pe baza prin lă în U.RSS.
Cele două părţi s-au pro ţa că in tratativele care au ţile au afirmat simpatia şi ciale şi culturale dintre R. P. cipiilor respectului mutual al
nunţat pentru excluderea fo loc în prezent in Europa vor sprijinul lor faţă dc eforturile interne. Anwar Sadat a afir Chineză şi Italia s-au dez suveranităţii şi integrităţii te
losirii forţei şi a ameninţării putea fi găsite soluţii deopo tinerelor state pe calea dez mat că, în cursul sâptâmîniî voltat. Stabilirea de relaţii ritoriale, neamestecului în
cu forţa din viaţa internaţio trivă acceptabile tuturor păr voltării lor in multiple do trecute, R.A.IT. a trăit peri diplomatice in noiembrie 1970 treburile interne, egalităţii şi nele chestiuni legate de e
nală, pentru rezolvarea pe ţilor, în interesul păcii şi al menii. colul devierii de la linia tra avantajului reciproc. ventuala aderare a Dane
cale paşnică a tuturor proble securităţii continentului. Cei doi preşedinţi s-au de BELGRAD. — Preşedinte marcei la Piaţa comună.
melor internaţionale. La rîndul său, Mario Za le Vecei Executive Federale.
Pornind dc la idcca că în clarat satisfăcuţi de rezulta gari a apreciat ca fiind un
Părţile au subliniat impor lumea <lc astăzi pacea este tele vizitei şi şi-au exprimat eveniment de mare însemnă Mit ia Ribicici, a primit pe TUNIS. — Ministrul tu
tanţa pe care o acordă secu indivizibilă, părţile şi-au ma convingerea că discuţiile a- încheierea lucrărilor plenarei tate faptul că o delegaţie e- ministrul afacerilor externe nisian «Ie externe, Moham-
rităţii şi cooperării in Euro nifestat îngrijorarea în legă micalc şi sincere care au a conomîcă guvernamentală din al Guvernului Revoluţionar med Masmoudi, s-a înapoia'
pa. Ia care să-şi aducă ne tură cu perpetuarea in dife vut loc cu acest prilej au C. C. al P. S. I. U. P. Italia se află în vizită în R.P. Provizoriu al Republicii miercuri seara la Tunis du
mijlocit contribuţia toate sta rite părţi ale lumii a unor contribuit Ia adîncirea rela Chineză. Considerăm schim Vietnamului de Sud. Ncu* pă turneul întreprins in
tele interesate, indiferent dc focare dc tensiune şi război, ţiilor dintre cele două ţâri. burile comerciale ca puncte yen Thi Binli. caro se află RF. a Germanici, Austria
mărimea şi sistemul lor so- care periclitează pacea şi precum şi la înţelegerea şi structură, pentru apărarea in de legătură între cele două intr-o vizită oficială de şi Spania. La sosire, el a
cial-cconomic. Ele au hotărit securitatea. colaborarea internaţională ROMA 20 — Coresponden tereselor fundamentale ale ţări. care se află la o distan prietenie in Iugoslavia. In precizat că, in cursul discu
să continue contactele reci Preşedintele Republicii Fe tul Agerpres, Nicolae Puicea, maselor muncitoare, a demo ţă aşa de mare şi au struc (iilor purtate cu oficinlilă-
proce. precum şi cu celelalte Cele două părţi şi-au ex derale a Germanici, Gustav transmite : La Roma au luat craţiei de atacurile forţelor turi politice şi economice di timpul convorbirii au fust ţ 1 le slatelor vizitate, au fost
state interesate, pentru pre primat dorinţa de a se pune tV. Heinemann, şi soţia sa au sfîrşit lucrările plenarei Co conservatoare şi neofasciste. ferite, ca o contribuţie Ia pa abordate unele aspecte ale examinate stadiul de dez
mitetului Central al Partidu
gătirea unei conferinţe dc capăt cit mai curind posibil lui Socialist Italian al Uniu cea $i înţelegerea între po colaborări i bilaterale. pre voltare o relaţiilor bilatera
securitate şi să sprijine ac tuturor acţiunilor bazate pc invitat pc preşedintele Con Intr-un document, adoptat poarele lumii, pe baza ne cum şi probieme internaţio le, precum şi situaţia din
ţiunile dc natură să serveas forţă şi ca problemele exis siliului de Stat a! Republicii nii Proletare (P.S.I.U.P) Dez- în unanimitate, se menţionea amestecului în treburile in nale. îndeosebi situaţia din Orientul Apropiat şi din
că acestui ţel. tente în lume să fie soluţio Socialiste România. împreu bâtînd raportul prezentat dc ză că în Italia este pe calc Asia de sud-est şi războiul zona mediteraneană.
nate numai pe căi paşnice, Tullio Vecchictli, secretarul terne şi respectului reciproc, din Indoehina.
Ambele părţi au constatat cu respectarea dreptului po nă cu soţia sa, să facă o vi genera] al P.S.I.U.P., asupra de a fi creată o „grupare a a spus ministrul italian. FI
ru satisfacţie rezultatele rea poarelor de a-şi hotărî singu zită în R F a Germanici. In situaţiei politice actuale din forţelor de stînga, care are a apreciat, de asemene, că C1UDAD DE MEXICO. —
lizate pină acum pentru des re destinele. vitaţia a fost acceptată cu Italia, plenara a relevat ne ca punct central unitatea în stabilirea de relaţii diploma ULAN BATOR — Guver Preşedintele Luis Echcver-
tindere in Europa şi şi-au ex tice între Italia şi R P. Chi nele R.P. Mongole şi Iranu ria a primit un grup de re
primat convingerea că sem Apreciind importanţa pe plăcere, data vizitei urmînd cesitatea desfăşurării unor tre P C I şi P.S.I.U.P,, extîn- neză va impulsiona schifnbu- lui au căzut dc acord să prezentanţi ai Confederaţiei
narea tratatelor dintre IJ K S.S. care ar avea-o pentru pro a fi stabilită pe cale diplo- acţiuni mai ferme pentru re zîndu-se pină la forţele ca rile economice şi în alte do stabilească relaţii diploma
şi R.F. a Germanici şi R.P. gresul umanităţii şi instau matică. forme economice şi sociale dc tolice de stingă*. menii dintre cele două ţâri. tice la nivel dc ambasadori, muncitorilor mexicani cu
‘informează ziarul mongol care a discutat situaţia fo
„Uncn”. losirii braţelor de muncă şi
posibilităţile de dezvoltare
HELSINKI. — Ministrul a diferitelor sectoare ale e
In urmă cu un an fostul Iului deţinut de preşedintele afacerilor externe al Italiei. conomiei. Unul din liderii
preşedinte argentinian. Juan Lanusse. Cu toate că sâptâ- Atdo Moro, a sosii la Hel sindicali. Silverio Alvarado.
Peron. aflat în prezent in mîna trecută a fost descope sinki intr-o vizită oficială. a declarat că a adus la cu
exil la Madrid, declara sâp- Argentina: rită o grupare conspirativă El va avea întrevederi cu noştinţa şefului stalului c
lâmînalu'lui spaniol „Triun- in rîndurile unor sectoare membri ai guvernului fin xistenţa unui număr mult
fo“ : „Mă voi întoarce In Ar militare, controlul poate fi landez asupra unor proble m;ii mare de şomeri decîl
gentina la momentul oportun, considerat totuşi ferm asupra me actuale ale situaţiei in cifrele oficiale care indică
dacă acest -lucru va servi ţâ acele contacte, îndeosebi cu nusse. Se ştia dinainte că Peron. a fost admisă posibili formal de reîntoarcere a lui armatei, iar in sfera civilă ternaţionale. precum şi în un procent de numai 1,4 la
rii". Afirmaţia, repetată de reprezentantul special al lui C.G.T va cere formal reve tatea unei aşa-numite „legi a Peron, cu condiţia oa acesta continuarea reprizelor de di legătură cu relaţiile ilaîo- sută din totalul forţei de
altfel deseori, capătă acum o Peron în Argentina, Jorge nirea lui Peron şi o partici uitării", in virtutea căreia ar să renunţe la conducerea miş alog alimentează speranţe şi finlandeze. muncă.
anumită semnificaţie deoarece Daniel Paladino. s-a desprins pare a sindicatelor la nive dispare diversele bariere ju cării. Cu alte cuvinte, justi- evită neplăceri. Un punct e-
generalul Alejandro Lanusse, ca o concluzie viabilitatea u lurile de decizie ale guvernului. ţialismul ar putea fi integrat sent'tal al tacticii folosite de BRUXELLES. — In capi TRIPOLI — Libia şi Re
intr-un gest politic ce în ur nui acord cu şeful -justiţia!ist. ridice create acum 16 ani ca plenar în viaţa politică, în actualii guvernanţi se referă tala Belgiei n sosit într-o publica Chile au hotărit sk
mă cu cile va luni părea im De atunci datează o declara La ,-euniune. Lanusse a rna- măsură preventivă contra în- schimb şeful său suprem să la prelungirea „lunii de mie vizită oficială ministrul a stabilească relaţii diplomati
posibil. a invitat pe liderul ţie a hu Paladino. nu prea se resemneze la condiţia de re" cu liderii moderaţi ai facerilor externe al Dane ce şi consulare — anunţă
pumnist să participe In con băgată in seamă în acel mo simbol. Exigenţa e explica Confederaţiei generale a marcei, Poul Hartling. In un comunicat nl M i o iste ru
sultări in vederea „revenirii ment, anunţînd că „Peron se bilă : un sondaj dc opinie, muncii, pentru a contracara lui libian al Afacerilor Ex
la normalizarea democratică". va întoarce cu consimţâmin- Corespondenţă publicat recent de revista ar- astfel tendinţele radicale din cadrul întrevederilor cc le terne Comunicatul, reluat
Iniţiativa guvernului argenti tul autorităţilor'1. După Înlă gentinianâ „Panorama”, ara sinul centralei de la Cordoba. va avea cu oficialităţile bel de Agenţia France Prcsse.
nian a surprins multă lume. turarea lui Levingston, ex tă că Peron întruneşte prefe care respinge orice colabora giene vor fi abordate prin precizează că cele două ţâri
dar mai ales i-a entuziasmat plorarea unui acord naţional nevrat cu multă abilitate, as- tenţiilor de t'eintoarcere ale rinţele a 52 la sută din ar re cu guvernul. cipalele aspecte ale situaţiei au hotărit să facă schimb
oe numeroşii adepţi ai lui — „fără discriminări", după tultînd cu atenţie şi apoi de- exilatului. Numai că uitarea gentinieni pentru ocuparea Aşadar, promisa „deschide internaţionale, precum şi u- de ambasadori.
l ’cron. cum sc promite, a devenit o finindu-se in următorii ter trecutului, ca în istoriile de preşedinţiei, ceea ce contra re politică" din Argentina a-
Gestul hn l.unussc nu pare chestiune ^ concretă. Diverşi meni faţă de peronisin r „Da amor calculat., ar fi condiţio vine evident planurilor ofi vanscază cu încetul, dar în-
de loc să se f: nâscul dinlr-un lideri politici au început să că prin peronism se înţelege nată de anumite angajamen ciale. tr-o ambianţă complexă şi
impuls momentan, ci mai de- defileze prin incinta palatu o forţă democratică, de in te. După versiunea cea mai Aprobînd dialogul cu gu minată de o permanentă ten PEKIN. — Ciu En-Iai, premierul Consiliului de Stat,
g robii este fructul unei ela lui prezidenţial. însă cînd i-a spiraţie naţională şi socială, vehiculată in momentul de vernul. Peron a ţinut să sub siune socială, care poate în şi Go IMo-jo. preşedintele Academici chineze de Şti
borări atente in înaltele sfere venit rîndul lui Paladino a- atunci are toate uşile deschi faţă la Buenos Aires, pasul linieze că acest lucru „nu orice moment să anuleze di inţe, vicepreşedinte ol Comitetului permanent al A
ale urmuici. încă din timpul ccstri s-n scuzat, spunînd că se El n avertizat însă cate acesbi nr fi legat de o înţe înseamnă încă nici un anga
guvernării lui Robcrto Leving- mai Intri trebuie să se con goric că „nu trebuie să sc legere prin caic guvernul ar jament", rămînînd ca decizia alogul iniţiat şi să impună dunării Reprezentanţilor Populari din întreaga Chină,
ston. Ofiţeri superiori dc la sulte cu Peron Tot in acele confunde revendicările socia acorda ample garanţii de in finală să fie luată ulterior. probabil alţi termeni de dis au avut o întrevedere cu profesorii americani Arthur
stalul major au avui atunci zile. conducerea Confederaţiei le ale peionismului cu mani stituţional izare a peronismu- Deocamdată totul pare să in cuţie. W. Galston şi Ethan R Signer, cu care au avut o
contacte cu liderii coaliţiei generale .1 muncii, controla festările teroriste" şi că ,.no tui şi de participare a lui dice tendinţa de a prelungi VASILE OROS convorbire prietenească — informează agenţia Chino
politice alcătuite în principal tă de liderii peronîşti. era va exista dialog cu violenţa". fără restricţii Ia viitoarele faza tatonărilor pentru a ve corespondentul Agerpres Io Nouă.
din pcronişli şi radicali. Din primită de preşedintele La In ce priveşte revenirea lui alegeri sau chiar permisul rifica gradul real al contro- Rio de Joneiro
Redacţia ţi administraţia ziarului 1 Deva, atr. Dr. Petru Groza, or. 95. Telefoane or. 1231? ţi 1 15 88. Tiparul 1 întreprinderea poligrafică Deva