Page 77 - Drumul_socialismului_1971_05

Ir iM r ir iit m r m im ir r r tt m H t it in t ffH tffiiiH iiiH tiit it t n iim ir it r m m ifr ,
M P ,
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI-VA!
i

m Vizita în Cuba a delega­ i

ţiei guvernamentale române

@ Mesajul preşedintelui

Salvador Âllende adresat

Congresului Naţional chilian

I & Negocieri în vederea

retrocedării Okinawei

l e Cadran, Atlas I

ANUL XXIII. Nr. 5 091 SIMBATÂ 22 MAI 1971 4 PAGINI - 30 BANI

U R G E N T E INDUSTRIALE
In prezent, in Industria Preşedintele Consiliului de Stat,
minieră se realizează un
amplu program de inves­
tiţii. menit să sporească,
încă din acest an, cu un NICOLAE CEAUŞESCU, l-a primit pe
milion tone, producţia ex­ COIDIIII OPTIME P [m
trasă de cărbune şi cu im­
portante cantităţi de mi­ ministrul relaţiilor externe al Republicii
nereuri neferoase. In acest
scop se execută lucrări
rieani, Vulcan, Lonea, Dîl- INTEMIFICMA PIlllllllCIIll Chile, Clodomiro Almeyda
pentru dezvoltarea capaci­
tăţilor de producţie exis­
tente în cadrul minelor U-
ja, Paroşeni şi Bărbâteni vă a relaţiilor dintre Repu­
din bazinul Văii Jiului, Vineri. 21 mai, preşedin­ merţului exterior, Bujor Al- blica Socialistă România şi
precum şi al minelor Lu- tele Consiliului de Stat al mâşan, ministrul minelor, pe­ Republica Chile, precum şi
trolului şi geologiei, şi Geor-
poaia. Ploştina şi Leurda Intensificarea producţiei în scopul în­ în timp ce la laminate finite pline de­ Republicii Socialiste Româ­ ge Macovescu, prim-adjunet dorinţa comună de a dezvol­
din bazinul Motru. Astfel, deplinirii exemplare a planului pe luna păşirea reprezintă 5 000 tone. nia. Nicolae Ceauşescu, a al ministrului afacerilor ex­ ta şi extinde colaborarea
prin noile investiţii, nu­ în curs şi amplificarea realizărilor înre­ Mersul deosebit de favorabil al pro­ primit pe ministrul relaţiilor multilaterală dintre cele două
mai la minele Dilja şi Pa- gistrate în întrecere constituie în aceste ducţiei siderurgice atestă încă o dată e­ externe al Republicii Chile, terne.
roşeni producţia va spori zile preocuparea de căpetenie a tuturor fectul binefăcător al strădaniilor colecti­ Clodomiro Almeyda, care fa­ Din partea chiliană au fost ţări, în interesul popoarelo!
pînâ la sfirşitul cincinalu­ colectivelor din întreprinderi. Aceasta se ve, al consecvenţei şi competenţei cu care ce o vizită oficiala în ţara prezenţi Julio Homero Lu­ român şi chilian, al colabo­
lui cu circa 800 mii tone materializează faptic prin acţiuni com­ conducerea combinatului şi a centralei noastră. ciano Ruiz de Loi23gn. am­ rării şi păcii mondiale.
din care peste 200 mii tone plexe întreprinse pe linia utilizării cu industriale, organizaţiile de partid din La primire a parlicipul basadorul Republicii Chile In S-a făcut, totodată, un
in acest an randament sporit a capacităţilor produc­ combinat acţionează pentru a asigura Ion Gheorghe Maurer. pre­ Bucureşti, şi Hugo Cubillos, schimb de opinii în legătură
Concomitent, se execută tive, organizarea mai bună a proceselor condiţii optime intensificării activităţii e­ Utilajele moderne eu care şedintele Consiliului de Mi­ ambasador, director general cu unele probleme actuale
lucrări de deschidere şi de muncă, folosirea judicioasă a timpului conomice. Este îmbucurător de constatat este dotatâ Fabrica de pro­ niştri. adjunct în Ministerul Relaţii­ ale vieţii politice internaţio­
lor Externe
pregătire în vederea intră- de lucru şi a forţei de muncă. că asemenea rodnice preocupări se con­ duse lactate din Livezeni Au fost de faţă. de aseme­ Chile. al Republicii nale.
Progresele cele mai ev idente din aceste semnează intr-un mare număr de între­ permit realizarea unei game nea. Corneliu Mânescu, mi­ In cursul convorbirii, care Convorbirea s-n desfăşura*
puncte de vedere le consemnează în pri­ prinderi industriale, exploatări miniere, sortimentale complexe desti­ nistrul afacerilor externe, a avut loc cu acest prilej, a într-o atmosferă cordială,
mul rînd siderurgiştii In cele 20 de zile unităţi forestiere. Astfel, minele Lupcni nata consumatorilor. Cornel Burtică, ministrul co­ fost relevată evoluţia poziti­ prietenească.
Amplu ducţiei au cunoscut creşteri substanţiale şi Paroşeni continuă să înregistreze sub­
trecute din această lună, ritmurile pro­
stanţiale depăşiri la extracţia cărbune­
la furnale, oţelârii şi laminoare. La fon­ lui. fapt ce a determinat ca Centrala căr­ ry Dejun oferit de preşedintele Consiliului de Stat,
bunelui Petroşani să ridice la peste 47 000
program tă. spre exemplu, s-3 produs cu 1 000 tone producţia netă de cărbune dată pe­ îndrumătorul pentru
tone mai mult decît în primele două de­
cade ale lunii trecute. în condiţiile în ste plan. Cu toate acestea unele exploa­
care consumul specific de cocs s-a dimi­ tări nu desfăşoară încă o activitate nor­ admiterea în liceele Nicolae Ceauşescu, in onoarea ministrului
de investiţii nuat cu circa 8 kg pe tona de fontă. Da­ mală. Minele Uricani, Aninonsa. Dîlj'a de specialitate
nu realizează randamentele planificate şi
torită- acestui fapt, furnalişlii de Ia Hu­
nedoara şî Călan au amplificat depăşi­ nu utilizează corespunzător forţa de mun­ relaţiilor externe al Republicii Chile
rea de pian Ia peste 10 000 tone fontă, că. Din această cauză, centrala cărbune­ A apărut „îndrumătorul
in industria iar economia de cocs la peste 5 100 tone. lui a rămas în urmă faţă de planul de pentru admiterea în licee­ Preşedintele Consiliului de Dreckman. ambasador, prim pentru relaţiile bune existen­
Cifrele se rotunjesc şi Ia producţia dc extracţie pe două decade cu peste 10 000 le de -specialitate". editat Stat. Nicolae Ceauşescu. a o­ vicepreşedinte al Corporaţiei te între România şi Chile.
tone cărbune brut.
oţel In aceste două decade, oţelârii au Intr-o situaţie dificilă se menţine şi de Ministerul învăţământu­ ferit, vineri la amiază, în o­ pentru Dezvoltarea Economi­ Am urmărit şi urmărim cu
minieră realizat suplimentar 2 850 tone oţel. de­ I. M. Hunedoara. Slaba organizare a pro­ lui in sprijinul tinerilor ab­ noarea ministrului ,-elaţhlor că. fernando Belloni. amba­ interes evoluţia transformări­
generale
solvenţi ai şcolii
păşire prin care plusul de producţie faţă
lor sociale, revoluţionare din
dc plan se ridică acum la mai bine dc ducţiei la minele Teliuc şi Ghelar, de­ care candidează la exame­ externe al Republicii Chile. sador. direcior de cabinet al Chile, activitatea guvernului
de­
Clodomiro Alme.ydu, un
ministrului relaţiilor externe,
fecţiunile survenite la Uzina de prepara­
15 000 tone. De menţionat este faptul că nul de admitere în unită­ jun. Au participat, din par­ Rubcns Cespedes, ministru Unităţii Populare, activitatea
tot în această perioadă a început şi se re Teliuc au făcut ca numai în această ţile de învăţămînt respec­
rii în exploatare a unor desfăşoară cu intensitate refacerea capi­ lună să se acumuleze o restanţă de 1 900 tea română, Ion Gheorghe consilier. vicepreşedinte at preşedintelui sfatului Chile
noi zăcăminte, între care tală a cuptorului nr. 1 de la oţelăria tone fier în minereu marfă şi peste 2 000 tive. precum şi pentru ab­ Maurer, Dumitru Popcscu. Oficiului de Planificare, Ma­ şi ne bucurăm în mod sincer
cel de huilă de la Live- Martin nr. 2. operaţie prin care capaci­ tone fier în concentrat. Starea precară a solvenţii şcolii generale sau Corneliu Mâncscu. ministrul no Silbcrmann. ministru con­ de rezultatele pe care le ob­
7.eni, de unde vor fi ex­ tatea cuptorului va spori cu 50 tone de producţiei trebuie să constituie un serios ai altor şcoli echivalente, afacerilor externe, precum şi silier, vicepreşedinte al Cor­ ţineţi in transformarea socia­
trase. anual. 1 200 000 tone. oţel pe şarjă. semnal de alarmă pentru noua conduce­ care lucrează în producţie Bujor Almăşan. Ioan Avram. poraţiei pentru Dezvoltarea lă şi democratică a ţării.
In ccnlrul preocupărilor re a întreprinderii şi comitetul de partid, şi care doresc să urmeze Mihoil Florescu. Cornel Bur­ Economică. Juan Ibanes, şe­ Din propria noastră expe­
Ministerului Minelor, Pe­ Realizări similare obţin şi laminatorii. cărora le revine datoria să acţioneze cu învăţămîntul seral şi fără tică. miniştri, George Moco- ful Oficiului Informaţiilor şi rienţă ştim că realizarea unor
trolului şi Geologici stau, La bluminguri. deşi sarcinile zilnice de maximă energic pentru redresarea acti­ frecvenţă. vescu. prim-adjunct al minis­ Radiodifuziunii de pe lingă profunde schimbări sociale
de asemenea, probleme le­ plan sînt superioare lunilor trecute, sc în­ vităţii economice a întreprinderii pentru El cuprinde reţeaua şi trului afacerilor externe. An­ Preşedinţia Republicii Chile. cerc o muncă intensă şi. în
gate dc sporirea producţiei registrează o depăşire de 1 .150 tone blu­ înscăunarea ordinii şi disciplinei în toa­ profilul liceelor de specia­ drei Ştefan, prim-adjunct de In timpul dejunului, a to­ primul rînd, cere unirea efor­
de lignit. De la începutul muri Aceasta a determinai ca la toate te compartimentele producţiei. litate pe judeţe, prezenta­ şef de secţie la Comitetul astat t o v a r ă ş u l Nicolae turilor clasei muncitoare, ţă­
anului, activitatea a fost celelalte laminoare din complex să se a­ rea specialităţilor in care Central al P.C.R. Ceauşescu, care a spus : rănimii, intelectualităţii, uni­
orientată în direcţia reali­ sigure o aprovizionare ritmică şi judicios vor fi şcolarizaţi elevii în rea forţelor populare, demo­
zării unor lucrări care să asortată cu semifabricate. Datorită aces­ (Gonlinuore in pog* o 3-o) viitorul an de studii, con­ Din partea chiliană la de­ Aş dori să exprim satisfac- cratice ; no bucură efi în ac­
permită punerea în exploa­ tui fapt. producţia totală dc laminate în- diţiile de admitere, data ţi­ jun au luat pari.e Julio Ho­ ţ ra conducerii noastre «le tivitatea dumneavoastră din
tare a carierelor Beterega, regislrea2â la zi o depăşire de 2 050 tone, nerii concursului ctc. mero Luciano Ruiz de T^oiza- parlid şi dc stat pentru vizita Chile sc realizează în practi­
Girla şi Tismana din ba­ ga, Hugo Cubillos, Kurt pe caro o faceţi în România. că aceste deziderate.
zinul Rovinarî, exploatări
ce vor furniza economiei Intre România şi Chile e­
naţionale. în 1071. aproape xistă vechi relaţii de priete­
1 400 000 tone lignit, iar la nie. Intr-un anumit sens. fi­
sfirşitul cincinalului circa Programul Universităţii serale ind şi unii şi alţii de origi­
6 750 000 tone anual. Angajare fermă pentru sporirea contribuţiei ne latină, avem multe lucruri
Pe linia aplicării indica­ comune ; mai cu seamă astăzi
ţiilor date dc conducerea sintein animaţi de aceleaşi t-
dc partid şi de stat, cu de marxism-leninism Deva dealuri — de idealurile înfăp­
privire la sporirea bazei tuirii societăţii socialiste, ale
de materii prime indigene,
ministerul a iniţiat un pro­ Luni 24 V 1971 ţărănimii cooperatiste la progresul multilateral libertăţii sociale şi indepen­
gram de perspectivă pen­ denţei naţionale, ale colabo­
tru valorificarea unor ză­ anii I. II, III economie: II, III filozofie; rării intre statele lumii, de
căminte mai sărace în con­ I construcţie de partid — predare comună în sala fes­ al economiei noastre socialiste idealurile păcii ; pentru că,
ţinuturi de substanţe utile,
cărora în trecut nu li s-a tivă a Liceului pedagogic Deva pină la urmă. înfăptuirea so­
acordat suficientă impor­ cietăţii pentru care luptăm şi
tanţă. Acest program a si Marţi 25 V 1971 noi şi dumneavoastră presu­
început să fie realizat. Se Adunări generale în C.A.P.
fac cercetări geologice şi anul III istorie ; II estetică şi 1 politică externă — pune pace şi colaborare In­
lucrări miniere la Gura predare comună In sala Cabinetului judeţean de tre popoare.
Băii. Valea Bîaznei. Tarna partid. Noi dorim in mod sincer
Marc. Vctcl. Novăţ-Novî- In adunările generale ale cooperativelor agricole de măsurile luate de conducerea tiguluj lunar minim garantat, guvernului Unităţii Populare
cior, Căpuş-Cionca şi în al­ Programul începe !a orele 18. producţie ce au loc in aceste iile şi care dezbat recomandări­ partidului şi statului pentru introducerea acordului global,
te zone. le făcute de conducerea pariidului ca toate cooperativele să-şi îmbunătăţirea condiţiilor de majorarea pensiilor, la care sfi obţină succese tot mai
viaţă ale ţăranilor coopera­ se adaugă recentele legi şi mari in activitatea sa, in rea-
sporească contribuţia, incepind cu acest an, la 7 la sută din tori. sarcinile ce revin unită­ măsuri, stimulează interesul
valoarea producţiei globale la constituirea fondului Casei de ţii in creşterea producţiei şi ţăranilor cooperatori şi îi mo­
LA ÎNTREŢINEREA CULTURILOR pensii a membrilor cooperatori, precum şi măsurile ce se impun realizarea de venituri supli­ bilizează de a-şi spori con­ (Continuare Trf pagii; g o)
pentru dezvoltarea activităţilor industriale şi a prestaţiilor de mentare, precum şi progra­ tribuţia la creşterea produc­
mul de dezvoltare a activită­ ţiei agricole vegetale şi ani­
servicii, ţăranii cooperatori din judeţul nostru îşi exprimă adînca ţilor industriale şi prestaţiilor male. Măsurile care asigură
mulţumire şi dragostea profundă faţă de parlid şi se angajează
loc
Toate forfele şi mijloacele să fie tă îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă ale ţărănimii, ridicării nive­ dezbateri care au evidenţiat gratuitatea tratamentului in
de servicii — au avut
să răspundă cu fapte grijii permanente pe care partidul o poar­
timpul spitalizării, dreptul de
înalta preţuire pe care ţăranii
a beneficia de tratament în
balneoclimaterice
staţiunile
lului de civilizaţie al satelor, cooperatori o acordă politicii plătit in procent de 70 la su­ Pagina a II-
partidului, profundul lor a­
folosite cu randament maxim taşament faţă de această po­ tă de casa de pensii, ajutor
litică şi hotârîrea de a depu­
în caz de
incapacitate de
Cheltuielile suplimentare vor fi acoperite fără
ne întreaga forţă şi capacita­
muncă, concediu plătit pentra
te de muncă în slujba pro­ sarcină şi Jeluizie, ajutoare Ritmuri
gresului multilateral al agri­
Timpul călduros a favorizat şi favorizează dezvoltarea resul în a executa la timp şi afectarea fondului de retribuţie pentru familiile cu mulţi co­
plantelor dar şi a buruienilor, De aceea se impune ca prăşi- de calitate lucrările de între­ culturii cooperatiste. pii, precum şi alte gratuităţi
tul culturilor să se facă la timp şi pe toate suprafeţele. A­ ţinere. Tocmai datorită aces­ In euvîntul lor. participan­
ceastă lucrare trebuie repetată ori de cîte ori este nevoie tui interes ei au terminat de ţii la dezbateri au reliefat că liudorene
şi ca atare nu-i vorba de răgaz în această privinţă. Dc ase­ făcut prima praşilâ mecanică In adunarea membrilor co­ preşedintele unităţii, tovarăşa măsurile luate pentru îmbu­
menea, trebuie intensificat controlul semănăturilor şi cul­ pe întreaga suprafaţă de 107 operativei agricole de pro­ Hortensia Hâlâlaie, a prezen­ nătăţirea organizării şi retri­ (CBfrtmtorr in pog a ) o)
turilor pentru a depista Şi preveni la timp atacul dăunători­ ha cultivată cu porumb. De ducţie din Bâcia — după cc tat expunerea cu privire la buirii muncii, asigurarea clş-
lor şi extinderea unor boli. In aceste zile, in multe coopera­ asemenea, ţăranii cooperatori
tive agricole, a început şi se recoltează finurile cultivate. au prăşit manual mai bine de
Deci se cere un ritm sporit de muncă, folosirea tuturor for­ CO ha cu porumb. Intre cei ca­
ţelor şi mijloacelor la executarea în condiţii agrotehnice co­ re au terminat primii praşila IN MUNICIPIUL DEVA Vasile Dănilă, Andrei Tolh relata tovarăşul Aurel Ma-
din
rinoiu, care se ocupă
şi lacob Dezideriu din for­
respunzătoare a tuturor lucrărilor de întreţinere şt a recol­ la porumb se află Andrei Ar- maţia lui Gheorghe Marcu
tării furajelor. deleanu, Lucreţia Popa. Ro- montează armătura pentru partea consiliului popular
z.alia Dan, Lucreţia Cărbune, In cartierul Cojdu din mu­ ore, împreună cu tovarăşii şi acum mozaicarii Hontog pere(i şi radier. Aceste for­ de coordonarea unor activi­
tăţi pe şantier — au con­
Activitatea ce se desfăşoară La noi — ne spunea tovară­ Sabina Muntean. Minerva nicipiul nostru, intre străzile Aron Colcer, prim-sccretar al Marin, Ştefan Huidu, Nico­ maţii de lucru, conduse de fecţionat prin muncă patrio­
în cooperativa agricolă din şul Ioan Hui, preşedintele Haida şl alţii. De asemenea, Mărăşti, Dorobanţilor şir vii­ comitetului municipal de lae Ştire, din echipa lui maistrul Petru Culda, fac — tică 163 panouri din plasă
satul Bretea Mureşană con­ cooperativei amintite — se au terminat de prăşit cartofii toarea cale a Zarandului, e­ parlid, primarul municipiu­ Teodor Nenişcă, $i Mihai aşa cum apreciază sjyecia- de sîrmă, iar cei de la coo­
stituie în această privinţă un munceşte în acest an cu mul­ şi sfecla furajeră. xistă unul din cele mai mari lui, şi David Goe, secretar Pintilie, toan Ghiţescu, Ma- lişlii. — lucrări de cea mai perativa meşteşugărească
bun exemplu. Consiliul de tă hărnicie. Aş putea spune că O activitate bună se desfă­ şi importante şantiere edili- al comitetului municipal de ria Roşu, din echipa lui Ioan bună calitate. .,Mureşul“ 214 stîlpi din
conducere şi inginerul agro­ niciodată nu am avut o aşa şoară şi pe ogoarele C.A.P, lar-gospodăreşti. Aici se con­ beton pentru împrejmuirea
nom, cu sprijinul organizaţiei de largă participare la mun­ din Gurasada. întreaga su­ struiesc, cu ajutorul salaria­ zonei bazinelor. Salariaţii de
de partid, au întocmit un pro­ că, atîta interes şi preocupa­ prafaţă cultivată cu pâioase ţilor din întreprinderi şi in­ la l.R.E. execută instalaţia
gram concret de lucrări, re­ re din partea tuturor coope­ — ne spunea tov. Ioan Oargă, stituţii, cetăţeni de toate pro­ pentru iluminatul tmblie
partizând sarcini concrete pe ratorilor pentru ca lucrările inginerul şef al unităţii — a fesiile şi xhrstele, bărbaţi, exterior, iar meşteşugarii de
formaţii de lucru şi coopera­ să fie făcute la timp şi în fost plivită, iar suprafaţa de femei şi tineri., un număr de Intensă activitate gospodărească la cooperativa Mureşul" in­
tori şî fac totul pentru ca ci­ bune condiţiuni. Acesta este 110 ha loturi semincere, pen­ trei bazine şi anume ; un ba­
reşi program să fie respectat efectul concret al măsurilor tru a asigura puritatea cultu­ zin olimpic, un bazin de stalaţia pentru ihtminat in­
■întocmai. Larga mobilizare şi luate de partid şi de stat ca­ rilor. a fost secăritâ de două inot pentru copii şi un bazin terior la grupul sanitar şi.
participare la muncă a ţăra­ re au stimulat preocuparea şi ori. S-au prăşit mecanic şi pentru adulţi. Tot aici sc mai vestiare. O activitate deose­
nilor cooperatori — stimulată interesul ţărănimii cooperatis­ manual 40 ha porumb. 10 ha construiesc: un vestiar şi partid. Dîtişii ne relatau că Pireu, execută placarea pe­ Un ajutor deosebit in e- bită au depus-o elevii, din
puternic de noile măsuri luate te pentru ca pămîntul să fie sfeclă furajeră. 21 ha cartofi, un grup sanitar, o cabină cu pe acest şantier se desfăşoa­ reţilor pe verticală. Se ame­ xccutarea acestor importan­ anii. 1, II şi 111 ai şcolii,
dc partid şi de stat în scopul lucrat bine şi la timp, să ne precum şi 2 ha varză de vară. 5 baterii de duşuri, un chioşc, ră zilnic o activitate rodni­ najează laluzul din jurul te obiective — prin con­
alimentar şi. pentru răcori­
îmbunătăţirii condiţiilor de dea rod bogat şi să răsplătim Mecanizatorii Romi Bolea şî toare ; se amenajează un te­ că. Incepind din ziua dc 19 bazinului şi scările de ac­ strucţia cărom sc va satis­ profesionale de construcţii,
viaţă ale oamenilor muncii de în acest fel grija partidului şi Miron Costea. care lucrează ren pentru plajă cu nisi)). mai sînt prezcn{.i la muncă ces. La bazinul pentru co­ face o cerinţa mai des ex­ care au săpat şi turnat fun­
la sate — face ca realizările statului pentru îmbunătăţirea la întreţinerea culturilor, do­ teren de joacă pentru copii, cel pu[in 100 cetăţeni care pii s-a terminat betonarca primată Şi îndreptăţită a lo­ daţia la vestiare şi au mon­
să fie tot mai frumoase traiului vieţii noastre. vedesc multă hărnicie şi răs­ precum şi terenuri de sport execută cele mai diverse lu­ radierului şi a pereţilor şi cuitorilor municipiului — îl tat bordura, pe o lungime
de la o zi la alta şi lu­ In această privinţă este re­ pundere în muncă Din rîn- (volei, tenis). crări Intensa activitate ce acum se toarnă jgheabul pen­ dau întreprinderile şi insti­ de S6 ml la terenurile dc
crările să se execute la velator faptul că mecanizato­ dul cooperatorilor se eviden- In ce stadiu de. execuţie se se dcsjăşoară pe şantier se tru spălat din jurul aces­ tuţiile, salariaţii acestora,
un nivel calitativ corespunză­ rii Nicolae Pelrusâ şi Visalon află lucrurile de pe acest concretizează in executarea tuia La bazinul pentru a­ incepind de la muncitor şi
Pompei, care sînt direct inte­ unui marc volum dc mun­ dulţi. s-a turnai betonul pină la director. A?a dc c-
tor şi la timp, asigurind obţi­ şantier ? 1,-am vizitat în mai
resaţi în creşterea producţiei că. La bazinul olimpic s-a pentru egalizarea radieru­ xemplu, salariaţii şantieru­
nerea în mod cert a unor pro­ la hectar — arăta tovarăşul (Continuare in pag. o 3-a) multe rinduri şi la diferite terminat placarea radierului lui şi acum jierar-betoniştii lui energoconslrucţia — ne IR g S H B M fP ia
ducţii sporite la hectar. Ioan Hui — îşi dau tot inte­