Page 78 - Drumul_socialismului_1971_05

m a p e - . ^ t>^»y rv t W B W iw i i f f . i i . ',l sz>ssJdtrrtHrr7W tm w . |g - -
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 091 O SIMBATA 22 MAI 1971
IwJii*4*

Medalion plastic: NORA SZÂ LKÂ Y I

(Tablourile Norei Szalkay sisteme colorislicc. In aceas­ Ip. p ă ş i r e : ă ineiţrutu în eh' j
a
au o notă caracteristică ge­ tă ordine de idei încărcătu­ o undă medilutivă, ]
nerală : absenţa echivocului ra emoţională se degajă nu Pictoriţa abordează in ui- j
estetic. Pictoriţa — fie că-şi atlt prin armonia formelor, timid timp şi portretistica j
înccarcfi puterile in arta cit prin intermediul unor Rezultatele sint promiţătoa- j
nonfigurativă, fie că se în­ ambianţe cromatice. re. Expresivitatea unor ta- j
cadrează in anumite norme Din punct de vedere te­ blouri ca „Bălrinur, „Cio- \
— îşi aşează tablourile sub matic, intilnim la Nora Szal­ banul" denotă disponibilităţi
semnul efectului estetic con­ kay o diversitate notabilă. multiple. In portretele No-
vingător. Valenţele sale se Universul vegetal este, vi­ rei Szalkati întîlnim aceeaşi
reliefează mai ales prin po­ zibil, un subiect fascinant, sugestivitate a culorii prin
tenţa dovedită tn utilizarea ispititor pentru experienţe care se remarcau lucrările
culorilor. Urmărindu-i cu a­ coloristice aparent brăzdate, nonfigurative. Dar valoarea
tenţie evoluţiile cromatice, care demonstrează, însă, că semantică a cromaticii se
ne vom da lesne seama că îndărătul arabescului capri­ conjugă cu acurateţea dese­
in preponderenţa cazurilor cios al limitelor contopite nului Un exemplu edifica­
nu desenul este acela care există posibilitatea descifră­ tor — „Fata eu văluri". E­
asigură echilibrul lucrărilor rii. Avem de-a face, pe de-o xemple s-ar mai putea în­
(exceptind interesantele por­ parte, cu ipostaza florală a şira. Aşteptăm insă o expo­
trete), cl culorile funcţiona­ acestui univers, din care re­ ziţie personală a Norei Szal­
le, asamblate in adevărate zultă o suită de tablouri in­ kay.
titulate ,,Florin. Peisajele sa- AL. COVACI

Poate dănţuleşte
Aportul revistei „Transilvania" Iubire de înalt al zinelor crai.
E legănarea cea lină
rouă de mai
E Iarăşi primăvară...
e şoaptă de zînfi:
propăşirea culturală Grele, De ce pleci ? Mal stai!... TIBERIU FAUR
de rouă cerului căzută-n nori,
azurul însoţeşte rîndunele,
iar orizontul — Nu mai e
şi naţională a ardelenilor şirul de cocori.
Vin din grădini
arome de migdali,
ii dinspre maluri noapte pentru
Revista „Transilvania® s-a porului român, dornic de li­ „Transilvania® este că şl-a
născut dintr-o simţită nevoie bertate şi progres. îndreptat activitatea spre ma­ ţipete spre larg,
de a exista un „monitor ar­ In domeniul valorifică­ sele largi populare. Alături E-un anotimp ce-şi caută
hivă şi un purtător de cu- rii patrimoniului popular, de celelalte publicaţii perio­ imaginea-n vitralii, noi
vînt" al „Astrei", care să re­ adeseori revista „Transil­ dice româneşti ale vremii, ea nelinişti de plutire
ţină pentru urmaşi dezbate­ vania" a fost deschizătoare a fost un organ de luptă po­ al zilelor şirag. Nu mai e noapte pentru noi
rile din cadrul acestei aso­ de drumuri. încă de la apa­ litică. socială şi râspînditoa- 'm «unt în parc chiar dacă luna
ciaţii. Ea a fost concepută In­ riţie. dar şi după aceea, pînâ re de cultură, îmbrâţişînd în grădini de înflorire; trece deasupra noastră.
să şi ca o revistă pentru po­ la 1918, publicaţia este stră­ scrisul ei pe românii din toa­ magice corole Privirile noastre se lovesc
por „care să nu lipsească din bătută de ideea că „Naţiuni­ te provinciile, aducîndu-şl in hore s-au rotit... din oglindă în oglindă
nici o comună românească'* le ea şi indivizii au drepturi astfel în mod substanţial con­ Păşind pe-alel, ca să se primenească.
şi care „să fie pentru popor naţionale Ia existenţă şi cul­ tribuţia la pregătirea unităţii vi înălţind iubire, am regăsit Nu mai e noapte pentru noi :
ceea ce a fost Gazeta de tură". Dezvoltînd ideea ca­ culturale a neamului nostru, Iubire de (nalt. Oamenii-şi Iubesc cenuşa veche
Transilvania pentru cei lumi­ racterului popular al culturii, la pregătirea conştiinţei ro­
naţi®. Alflturi de celelalte pu­ coloanele sale sînt străbătu­ mânilor pentru actul Unirii focul rlnde-n cuptor ;
blicaţii editate de G. Bariţiu te de concepţia că „poporu­ din 1918. Revista a constituit Legănare imensitatea se opreşte
— „Gazeta de Transilvania", lui nu trebuie numai să-i dai în acelaşi timp un drum per­ la răscruci, aici,
i038, „Foaie pentru minte, i- cultură, ci să şl înveţi de Ia manent de legătură sufleteas­ în tara tuturor timpurilor.
nirofi şl literatură"’, 1838, „Ob- el, căci în lunga şi amara iui că dintre poporul român şi Coboară către pâminturi, Nu mai e noapte pentru noi
servatorlul", 1878, ori de experienţă el a creat valori ninse de flori Sub bolta nopţilor,
prestigioasele reviste editate care pot sta oricînd alăturea fruntaşii săi pe târîmul lup­ Miresme noi. eînturl, stelele din crengi sclipesc
de alţi cărturari, „Familia", de cele create de clasele de tei culturale şi naţionale, un limpezi comori. la rouă ce rodeşte azi
„Luceafărul" sau „Tribuna'', sus. ba deseori Je şi întrec". mijloc de unire şi de colabo­ peste un cer prieten —
activitatea publicistică a „Transilvania" a dus o lup­ rare h cârturârlmli româneşti. Cald, vîntul doineşte In sunetul piesei din tezaur.
„Transilvaniei" a avut un rol tă continuă pentru o cultură IONEL ROŞIANU NORA SZALKAY „Fota cu văluri®.
important In cultura arde­ în haină naţională, militînd Prof. ION FRAJ1LA trecind peste plai,
leană. pentru întemeierea de şcoli,
„Transilvania® îşi începe pentru teatru şl literatură,
activitatea la Braşov, sub re­ pentru studii şi publicaţii ca­
dacţia părintelui presei ro­ re să se adreseze tn limba PREZINTE EDITORIALE HUNEDORENE
mâneşti transilvănene, G naţională tuturor categoriilor
Bariţiu, la începutul anului de oameni Ea a ţinut perma­
1868. De la 1 Ianuarie nent sus steagul pentru re­
1R81 pînâ la 1 februarie cunoaşterea egalităţii sociale pics© din noul folclor hunedorean, culese de Nl- Datina
1945 revista îşi continuă apa­ si naţionale, promovînd cola­ „ÎNSEMNE noi colae Isac.
Intr-o proporţie m al rcstrlnsă, capitolul de p ro ­
riţia la Sibiu sub redacţia, borarea între popoare, con- ză al culegerii e totuşi reprezentativ. Consem năm
după 1891, a lui I. Popeştii, dnmnînd şi dîspretuind tot­ o Inclntâtoaro filă din Legendele Castelului Corvl-
Zaharia Boiu, C. Diaconovici, odată şovinismul. A dus, de neştUor, an u m e cea a „llarbarel Onlaşa", sem nată
dc Dan Constatillnescn, apoi două fragm ente edi­
secretari primari ai „Astrei". asemenea, lupta împotriva ficatoare de rom an, unul aparţiuiml lui Al. Covaci, Obiceiul acela îl ştia de
si apoi a lui Oct. Tâslăuantt, rînduielîlor feudale, promovînd PE VATRĂ VECHE" celălalt lui Ion Macavel. In sflrşlt, schiţele se m ­ la bunicii ei.,.
iar după 1918 sub redacţia înaintarea culturală şi mate­ nate de Mlrcea Neaga şl Vlctorlna Pirlca Între­ ...La vremea cind sturio­
gesc peisajul prozei hunedorene din culegere.
lui Ionn Georgescu, Horia rială a ţărănimii, fiind pen­ Culegerea „însem ne noi pc vatrA veche" ră- nii işi imbăiau coamele în
La îm plinirea celor 60 de ani de Ia Infllnfa/ea
Petra-Petrescu, Al. Dima, Ion tru lărgirea perspectivelor de partidului, condeierii hunedorenl, m em bri ai ce­ mlnc un fragm ent edificator al spiritualităţii h u ­ soare, tinerii plecau in larg,
Breazu si sub conducerea ţi­ dezvoltare a meseriilor şi co­ naclului „FlacAra", şl-au strhts creaţiile Intr-un nedorene, încununează m unca pIlnA dc sirg a r o n ­ îmbrăţişaţi in cearcănele
delelor din oraşul oţelului.
nui comitet de direcţie alcă­ merţului, considerînd pe bună singur m ănunchi, prinos mari) aniversări. AURELIAN SIRBU mării, să adune scoici pen­
lin singur fir roşu ptuA la Incandescenta e t r i ­
tuit din cărturari de seamă dreptate că prosperitatea e- bale călăuzilor fiecare rînd, fiecare pagină a vo­ tru salbele iubitelor Pc
în frunte cu Silviu Dragomir conomicâ o poporului consti­ lumului „Însem ne noi pe vatră veche" — un fir bărcile lor spoite cu catra­
şi Constantin Duicovîciu. tuie şi baza dezvoltării Iul l-zvortl de un d ev a din „vatrA veche" ţ | !năl(!n- nul de la ţiganii hoinari,
Revista publică o serie de culturale du-se năprasnic, vertiginos, picurlnd pretutindeni Irimie Străul înecau fu talazuri plasele,
„însem ne noi".
colecţii importante de- docu­ Sub influenţa mişcării mun­ Semnează iu culegere, tineri şl vlrstnlcl, poc|l ţesute fn umbrele trupu­
mente, cataloage de jn,c- citoreşti, în paginile revistei şl prozatori mal m ult sau m al puţin cuuoscuţt, lui de mires<$lpn ggje-t do­
m uncitori şi Intelectuali, d a r to(I, primc|tl(l fn Ju ­
morii, monografii, biografii, îşi găsesc locul numeroase biliara p rim ăvară, aducfndu-şl obolul patriei şl reau.
studii, cronici şi alte mate­ materiale de popularizare a partidului. Ii o culegere ce faco cinste cenaclului „ORĂ ALBA* Se întorceau dimineaţa
riale istorice documentare, cu cunoştinţelor ştiinţifice. de şi eleveazA. In acelaşi tim p, certa sa valoare. cu braţele inflorilc de
H unedoara, oraşul flăcărilor veşnic nestinse, cu
scopul completării şi cunoaş­ combatere a superstiţiilor, furnale in care clocoteşte miezul pAmlntulul, o r a ­ scoici şi, in sat nopţile
terii originii, continuităţii şi contribuind la pătrunderea şul cu peisaj desăvirşit al noilor prefaceri, dom ină Cunoscut In lum ea literaturii pentru copil prin următoare cădeau răpuse
num eroase publicaţii — uncie traduse şl In uite
istoriei românilor. Publicarea gîndirii ştiinţifice în masele de departe creaţiile literare cuprinse In culegere. ţări — Irimie Strftuţ aduce cu primul său volum in ochii torţelor de nuntă
în primul rînd a documenle- largi populare. Menţionăm, spre exem plu, „Clntec p entru H une­ de versuri, „Ora albă", un suflu Inedit in poe/ia şi ai stelelor sub care bă-
doara" de V. NiţA ; „Mi-! drag acest oraş / Mereu
lor a facilitat studierea mai Un rol deosebit l-a avut re- incendiat / De dragoste şl steaguri / Ml-s dragi creatorilor huncdorcul. Versurile ascund In Jocul trinii prăjeau poveşti şi
cuvintelor o întreagă gam ă de trăiri, ele insem-
largă a numeroase probleme vis*n şi în domeniul sociolo­ Înalte coşuri / Prin care am Invâţat bA privesc / Şi nlnd pentru autor o subtilă descoperire a poeziei. coi de mare...
din istoria Transilvaniei si In gici. îndemnînd la anchete să m ăsor cerul". Originar din Valea Jiului, poetul se confundă cu
Dintre creaţiile literare ale elevilor dlu şcolile
general a istoriei noastre, în social-economiee, la studii a- municipiului H unedoara, cuprinse In ciclul sem ni­ oameni;, cu locurile. Capitolul „Oraşul Interzis" In seara aceea, l-a minat
felul acesta revista devenind stipra unor aspecte ale vieţii ficativ intitulat „Schim bul de mtlne", te rem arcă este revelator Iii sensul program ului ideologic al datina şi pe el.
Iul Irimie îtră u ţ. „Litpcnll-n orice casă. tu orice
un adevărat magazin de iz­ sociale. O rodnică activitate prin acurateţea şl partinitatea versului poezii cum piatră, porr. / l'Asiioază am intirea durerii dc d e­ A doua zi dimineaţa, va­
voare si articole de istorie a desfăşurat pe linia creării ar fi : „Cum să-|i m ulţum esc, partid ?* de Rodica m ult; / Ci glasul ci In mine, cn sub un arc dc lurile au adus la farm rî-
B ondar; „L ibertatea" de Rodica GăJuşcă; „ZI dc
Dezbaterea unor probleme unei reţele de aşezăminte cul­ m al" de Mihacla Grlgore; „Slăvit să fii* de Ghcor- dom, / Trezeşte gong, ecouri, tic cile ori nscult ! / teva aşchii cât rănile
(„Gong"). Poetul sintetizează trăirile suflclcşt.1 in ­
dc ordin filologic, moi cu turale. alît la sate. cît şi la o- ghe HArătt; „Partidului" dc Elena Jloateş şl altele. tr-o m etaforă categorică : „Alerg invers să sc ap ,/ ...Ca o părerp lingă fată
seamă privind unificarea for­ rnşe. cu scopul dezvoltării In proză, consem năm „F aptă eroică" de Silvia Bun- Cu faţa spre singe, / Chemat înapoi i Cu degetul s-n prăbuşit un pescăruş
duchc şi „Uteclstul* de Daniela Lam bropolus.
melor gramatice ale limbii, culturii în rîndul maselor Pirghia valorică, de echilibru, a culegerii constă dc gheaţă / Al polului / Magnetic, / Din nean t" ... cu aripile grele de doruri­
(„Vis postum "). Lipso orîcAror sentim ente in fa|a
stabilirea şi adaptarea unor largi în primul rînd al ce­ In poezia şl proza celor cu un stagiu inal în d e­ tem elor grav* aduce un plus du duritate versu ri­ le mirelui neîntors,.
reguli ortografice unitare, lor ţărăneşti. Demnă de re­ lungat In cenaclu. R em arcabilă răm lne vigoarea şi lor, ca dc pildă : „Morţii trec prin oraş, / Fără ..Şi intr-un timp fala s-a
slgurania versurilor aparţinlnd lui Ncculai Chiri-
popularizarea şi râspîndirea marcat este preocuparea la ca, Iv. Martlnovici, Dan Constantlncscu şi Victor sicrie / Şî fără bocet / îm brăcaţi in giulgiul «ca­ trezit numărlnd grăunţii, d c
mei / Celor fără num e / Purtaţi / Pc braţele p ri­
unor producţii literare româ­ rare îndeamnă revista pentru NiţA. Abordind o tem atică variată, Intr-o varietate virilor'4/ („Fără sicrie"). l*c alocuri poetul s u p ra ­ aur ai plajei cu gindul la
neşti şi universale ocupă un sludiul realităţilor diferitelor La biserica din Crişeior, unde s-a înttlnit Horea cu de form e şl stiluri, acest grup dc poeţi şl-a ciş- licitează m etafora, tocărcind-o cit n u an |c obositoa­ vorbele bunicii. „La vre­
ligat încă de m ult tim p notorietate şl preţ. T o c­
mare spaţiu în revistă. Isto­ regiuni transilvănene, a sate­ ortacii Iul, se găseşte un tablou votiv al otîtorului bi­ mai dc aceea, a cita din creaţiile lor ni se parc re s „Vii erttp In refuz de transplantc / Irizări dis­ mea cind sturionii işi im-
tilate din plante / Şl rcnnştc in gest reversibil /
rici, filologi şi literaţi de lor. precum şi organizarea sericii. cneazul Vlad Btlea (cu soţia sa, Vîşa), voievod Inutil. O pleiadă întreagă de poc|i, ce bat la p o r­ Tainic trunchi d intr-un codru posibil" I. buiau coamele fn soare.
seainâ. printre care amintim practică a propagandei cultu- al Zarnndului la sfîrşLtul secolului al XlV-lea şl în­ ţile cousacrăril, vin să dea contur deplin cadrului lmprcsi-, de duritate pc care o lasă lectura m a ­
liric hunedorean.
pe G Bariţju, Al Papiu-Ila- rnl-cconomice, pornind de la ceputul secolului al XV-lea. Din poezia „Bea, călătorule*, o Iul Eugen Evu. jorităţii poeziilor este doar aparentă. Poetul ştlo N. PANAITESCU
să devină liric: „Pierdut in u -o seară de ploi / Ne
rian, August Trebontu Lnu- realităţile concrete ale fiecă­ Acest portret este cel mai vechi portret de voievod am rem arcat o strofă fastuos echilibrată Urle : împletim printre slrm c dc ape / Şl-n clorofila ce
rian, Timotei Ciparlu, Ion rei localităţi. român cunoscut pînâ astăzi în pictura laică româ­ „Bea, călătorule setos, / toate rtnllnlle patriei melc urcă din noi / T ransfigurarea cure spaţiul ap ro a­
sfnt limpezi / ca privirea copilului In zori / clnd
Bogdan, Ov. şi N. Densuşin- După 1930, „Transilvania" nească. bea culorile cerului. Toate / se oferă ca rouă / pe* / („Spre lumină").
Poezia patriotică devine tin crez al poetului („O
nu. G. Coşbuc, I. Slavici, O. devine buletin de tehnică si Artiştii plastici Constantin Voroiu şi Romeliu Co­ frunzelor 'vite din noapte..." vatră «le vise-lumlnă", „Partidul", „Doar tu"). Iar
Goga şi alţii au adus, prin pa­ propagandă culturală, pre- pilaş. membri ai U.AP. Bucureşti, au executat o co­ La Ion Evu, o uşoară tendinţă de Interiorizare tina dintre cele mai reuşite poezii „Va veni" r e ­
ginile „Transilvonlei", contri­ lnînd, prelucrtnd şi valorifi- pie. în mărime naturală. Tabloul va aduce o însem­ lasă totuşi deschisă larg fereastra spre lumină. prezintă o credinţă spre v rn m irilc viitoare : .....Mai
Poezia lui Ion. Radu Igna sc aşterne limpede la
bogaţi In taine rupte. / Nefiinţa vom culege / Şi
buţii importante culturii na­ cînd experienţa cercurilor nată contribuţie la cunoaşterea istoriei artei naţionale marile praguri ale palrici, se învolbură o dată ru v«»m arde, rug de stele... / Urna au r va culege" /.
ţionale, au scos în evidenţă culturale ale despărţămlntelnr şi va însemna o importantă contribuţie a culturii hu- flăcările furnalelor *1 vino in Intlm pinarea noului volumul lui Irimie Străuj, „Ora albă", reprezintă, Posta literară
A părut In cinstea aniversării sem icentenarului
originalitatea şl bogăţia cul­ „Astrei" şi ale difcriteloi insti­ nedorene la tezaurul plasticii româneşti. zilei ca un *zvor din mtinţll tineri. Aproape iden­ partidului, sub egida Uniunii scriitorilor din ft.S.lt.,
tic s-ar putea vorbi şl despre Ion Pascal Vlad,
turii noastre, spiritul creator tuţii ale acestora, pe care o Vlctorlna Ptrlca, George Martin sau Sotirls Vta- fără îndoială, un început poetic «le bun augur p en ­
si mai ales marile însuşiri de generalizează. A. ION BOZEŞAN 1109. tru (Atentatul poet al m eleagurilor hune«lorcnc.
luptă şi de muncă ale po­ Marele merit al revistei Ca un suplim ent liric, m enţionăm şl cele cltcva C. D.
Dezideriu Moldovan, Sin-
tioana Strftuţ, Stelian Şte­
fan Nicolae — Hunedoara,
Dumitru Peneş, losîf Socol.
Pe cărarea din pădure era beznă. El cunoştea fieca­ Peste mai puţin de zece minute ieşi. Avea o expre­ formez organizaţiile de partid de la întreprinderea
re centimetru şi altădată se oprea să inspire adînc sau sie chinuită, de om pus să respire înlt-o atmosferă dumitale şi a soţiei. loan Struţ — Deva îoncl
Ignat — Teliuc, Doridor
să asculte cu o seoretâ şi unică voluptate acele reci pestilentă. Sc du>e cu paşii lui mari pînâ In celălalt — Eu nu-s în partid.
de zgomote mărunte şi tainice care umplu o pădure capăt al coridorului şi împinse cu piciorul o uşă fără Fusese o constatare placidă, cate înseamnă de fapt — Că lan, Danii Ivanciuc —
tâoutâ. Acum însă îl urmărea imaginea Dariei, ima­ clanţă pe care seria W.c. Râmase in prag şi colţuri­ „n-ai deeît, puţin îmi pasă". Zam, Ilarion Verdeş — Vul­
ginea cu totul inedită a Dariei. Oare Mana şi Sabin le gurii î se lăsară în jos Scuipă într-o pane şi por­ — Nu trebuie să fii în partid ca să ţi se desfacă can. Ion Popa Stănileşfi —
Pâtrnşeu descoperiseră această nouă ipostază a fiicei ni spre ieşire. Afară se opri, lâsîndu-şi capul pe spa­ contractul de muncă. Nu eşti bătut în cuie în postul Orâştic, Petru Ilobiacov —
lor? Sau continuau şi ei — ca şi el pînâ acum cîteva te. Inspiră de cîteva ori la rînd, adine, cu senzaţia re- dumitale şi paznici se găsesc destui Sper că ne-am Haţeg. Redacţia vă mulţu­
clipe — s-o considere încă o fetiţă. Şi cînd te gîndeşti Înţeles, da ? meşte pentru frumoasele
că ca sc afla de fapt aproape de celălalt moment: cu- wrwm — înţeles. poezii ce le-aţi dedicat se­
rînd-curînd va încăpea în sfero dc atracţie a vreunui De data aceasta desluşii în acest singur cuvînt mor­ micentenarului partidului,
lembel fără nici un dumnezeu, dar cu coamă, care îi măit o undă de supunere scrîşnitâ. pentru gîndurîle şi senti­
vh face ţăndări toate iluziile, dînd buzna printre ele — Şi cu closetul acela ce-nveti de gînd ? Aşteptaţi mentele înălţătoare închi­
cu labele lui jegoase, încălţate în sandale z-ise roma­ S-Â Î N T O R S să vă umple holera, ciuma, ce-aşteptaţi ? nate celui care de 50 de ani
ne. Dc va fi înarmat şi cu o chitară, va fi foarte pro­ — Nu-i treaba mea. mormăi omul. Şi nici n dum­ este tn fruntea luplri.
babil sâ-i facă zob şi principiile pe care reuşise sft se neavoastră... muncii ş! idealurilor popo
bizuie pînâ acum şl de care era alît de mîndrâ. Căci — 13a e şi a dumitale. şi n mea O s-o vezi şi «asta nilul nostru.
principiile tinerilor de azi. atunci cînd existau, erau 0 R 1 0 N eît de curlnd. Nonpte bună Ionel Receanu — Brad
înduioşător de fragile încercă să se convingă că Da­ — Noroc. Din ultimul plic am reţi­
ria nu era o gîscâ oarecare, gata să-şi piardă capul în Şi. în definitiv, n-avea dreptate pitecantropul ăs­ nut .Stegarul"
faţa primului urangutan îmbrăcat In pantaloni tra­ ta ? Ce Ireabă avea el să se amestece în sufletul lor Inge Pilly — ele­
pez. Nu, Snlr-odevăr, pe Daria te puteai bizui, n-avea şi în viaţa lor rudimentară şi în promiscuitatea lor ? vă, Câlan. Candidă poc
nici un motiv pînâ acum să se îndoiască de asta. Nu Fragment din romanul „Zilele" De ce nu îşi putea vedea liniştit de treaba lui, aşa zîa „Mi-e gîndul toi la
cumva toată această viziune sumbră era un efect al cum îşi vedea doctorul laneu care nu mişca un deget fapte mari" — din care ci­
vîrstei lui ? F,1 era doar cel cu adevărat bMrîn, bă- fără minimum două sute ciubuc. Doctorul laneu aven tăm două strofe izbutite :
trîn chiar faţă de Lin, darmite faţă de generaţia Da­ un Opel Record şi se voiaja în străinătate pe cînd el „Să-ţi mulţumesc Partid aş
riei. şi mai avea pretenţia să-i judece pe ei. Cu ce trăgea ca un cal cîte paisprezece ore pe zi şi avea du­ vrea/D ar nu-s miner, nici
drept să-i judece? Cu dreptul celui care se simţea în­ confortnntâ că aerul pur îi curăţă nările. It alicea, plâ- lapul plin de cravate, iar cămara tixitâ de sticle de li­ oţelar / Nici inginer, nici
că tînâr ? Dar asta n-avea nici o valoare, căci dacă el mlnii infestaţi. In acelaşi timp vă/.u sus un astru su­ chior. coniac, şampanie, gin cu cote n-avea ce să fo­ cărturar/Şi tot gîndesc
nu-şi recunoştea vîrsta. dacă realmente se simţea mai perb, strălucitor, care îi declanşa iar toate nostalgiile că. nu Io-ar putea bea nici dacă ar trăi două vieţi — cum aş putea / Să-ţi pun o
tînâr decît era, nu însemna că, totuşi, cei cu adevărat .S-a întors Orion — gîndt — şi asta înseamnă o nouă cadouri dc la pacienţii cate şlinu că nu primeşte bani diademâ-n stea / Cu mina
tineri nu-1 socoteau un bâtrîn faţă de ei. Nu-i putea toamnă". şi că îi scoate afară din cabinet pe cei care îndrăznesc m ea/M i-e gîndul tot la
fi el tată Dariei ? Toate acesiea nu erau deeît adevă­ — Bună seara Iar nţi fost pe In noi.. să-i ofere Ce dracu să facă ru zecile de cravate ? fapte mari, / Dor pîn-să-n-
ruri foarte dureroase în faţa cărora n-avea rost să Nu-1 auzise cînd sc apropiase Ginerele băttînei. o N-avea dreptate pitecantropul ? De ce nu-şi vedea de fâptuiese ceva / Mai am
mai ducă politica struţului. Pleca şi Daria din preaj­ siluetă enormă în întuneric, acoperind cu umerii toa­ rele opt ore ale lui ? Şi pină la urmă risca şi un cuţit atît de-a învăţa I / Mai mult.
ma lui... De ce pleca .şi"? Cine mai plecase? Nu mai tă perspectiva înspre pădure. Vorbise posomorit, par­ în spate prin bezna ostn. fâoînd pe samarincnnul şi apoi, cu braţe ta ri/P o t
că plictisit şi resemnat că îl vedea iar acoJo. Inccrcînd să salveze o babă nenorocită şi senilă, pe mulţumi armatei m ari/D e
plecase nimeni, voise doar să spună că nici nu venise — Iar Asta mi-e meseria Bfttrin.a c mai bine Văd jumătate moartă de inaniţir... proletari /*. Perseveraţi.
nimeni în pt'cajma lui. Era cam pustiu prin jur. li că n-o mai băieţi şi asta e spre binele vostru căci alt­ Lin îl aştepta gata îmbrăcată de vizită Avea o ro­ Sîntcţi pe drumul cel bun
avea oarecum pe Vlad şi pe Maia. Totuşi si ei îşi erau fel ajungeţi să înfundaţi puşcăria. In schimb aud că chie de seară, puternic decoltată, din moar violet. Ma­ Paul Somăcescu — Lu-
suficienţi unul altuia. îşi aparţineau exclusiv şi. cu nu-i mai daţi de inîncare... tei se opri în vestibul privind-o cum stătea în uşa peni. Ne-a făcut plăcere
tontă afecţiunea pc care i-<> arătau, nu se putea îm­ — Astea-s vorbe de-ale ei. Nu vă uitaţi la lot ce ie­ dormitorului. Era frumoasă şi iar i se revărsă în suflet lectura poeziilor dv. Vom
piedica uneori fie a se simţi un intrus, un tolerat. „A- se din gura ei. nren căldură cate îl cuprindea întotdeauna rînd ea încerca să publicăm cîteva
parlamcimil ăla ca un hangar...'’' Paria aşa spusese — Nu-s vorbe, pentru că înll sdevâr a slăbit mult era departe. Se simţi din nou obosit. Atîrnă tensio-
Daria Pustiu ca un hangar... Coborî o pantă scurtă şi în numerele cc urmează.
de cînd am vă/m-o ultima dată. melrtil în cuierul pom de alături şi. fără sa-şi la o­ Luca Mîlu. Silvan Andro-
abruptă cate ieşea in mariiineR pădurii. La picioarele — K slabă câ-i bătrînâ. chii de In ea. îşi irecu palma peste faţă. ca şi cînd ar
ei se desluşeau masele înlunccate a patru barăci de — Ic slabă (u-i nemîneulă. nu mă îmbăta dumneata fi vrut să sca]>e de o.pinză <le pfăinnjen : nic, Leonat Crăciun — Hu­
scânduri. Tnlrâ în prima şt pătrunse într-un coridor pe mine cu vorbe. Am vorbit cu directorul Casei de — lari’ mă — spuse — va trebui sâ maî nşlcpţi nedoara, Emil Crcţu —
îngust, luminat de un bec chior şi în care plutea <> bălrîiti Şi a spus că o sâ-i facă formele de mirare. puţin. Trebuie să fac şi eu un duş Mă simţ jegos şi Brad. Deocamdată, nu.
duhoare aspră dc privată nci igrijiiă. Dc o parte şi de IVMe cîteva zile i sc fa< e un loc liber şi atunci scă­ nemernic alături de tine.
alta un şir de uşi Pâră să mai bată, o deschise pc cea paţi dc ca. Pînâ atunci însă să nu mai nud că v-aţi a- Red.
dc a doua şi intră. • ins de ea sau că aţi lăsat-o nemineatâ că am să in­ RADU CIOBANU