Page 8 - Drumul_socialismului_1971_05
P. 8
4 DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 074 « LUNI 3 MAI 1971
bulevarde ale capitalei. în-
U.R.S.S. Tien Sin, în capitalele pro Iul Glii tur li. tn tribuna ofi dreptîndu-se spre Piaţa Bul-
CUVINTAREA TOVARĂŞULUI De dimineaţă, străzile Mos vinciilor şi regiunilor autono Gierek, prim-secretar al G.C. nes, unde a fost amenajată MiMillii
cială au luat loc
Edward
me din ţară.
covei au fost inundate de co al P M.U.P., Jozef Cyrankle- tribuna oficială. Pentru pri
acestei
ma oară
în istoria
wiez. preşedintele Consiliului
loane nesfîrşlte de oameni R. D. Germană de Stat, Piotr Jaroszewicz. ţări, la sărbătorirea zilei de PROGRAMUL. I: 6.00 Dc la 6.00
VIRGIL TROFIN şie. Aici, la tribuna de la capitala R.D.G. a fost deschi preşedintele Consiliului de 1 Mai au luat loc în tribună ştiri; 10.05 Itinerar folcloric m u
îndreptîndu-se spre Piaţa Ro
la 0,30; 9,30 Revista literară ra
Demonstraţia de 1 Maî din
preşedintele tării şi membrii
dio
10,00
de
Miniştri, alţi conducători
Buleiln
de
(reluare);
Mausoleul lui Lenin, se a
guvernului.
flau Leonld Brejnev, secre să cu o paradă militară la partid şi de stat polonezi. In deschiderea demonstra zical; 10,30 Ştltnis 1n slujbe păcii:
Edward Gierek a rostit o
10,40 Selectluni din o p er-ta „A n
tar genera) al C.C. al P.C.U.S., care au participat elevii aca ţiei oamenilor muncii chili
la aută faţă de aceeaşi pe ţionale, egalităţii în drepturi demiilor militare şi unităţi cuvîntare, în care. salutînd eni. a luat cuvîntul preşedin ton P an n ‘‘ ne Alfred Mendelsolm;
Din
11.00 Buletin de ştiri; n,05
rioadă a anului trecut. O im şi neamestecului In treburile Alexei Kosîghin, preşedintele în numele C.C. al P.M.U.P. muzica popoarelor; 11.15 Prezent
(Urmare din pag. J| Consiliului de Miniştri, Niko- motorizate şi de rachete. tele Salvador Allonde, care,
şl viitor In şiimta agricolă: ti,33
portanţă deosebită an recen interne, sprijinului tovărăşesc In fruntea coloanei oame pe oamenii, muncii dîn ora în scurta sa alocuţiune, a evo Ioan Chltescu şl cfn'ecele sale; 12.00
tele măsuri prevăzute de şi avantajului reciproc, con laî Podgornîi. preşedintele nilor muncii au trecut prin şele şi satele poloneze, a în cat semnificaţia deosebită pe CîntA Carlos H enrlnuc; 12.in Re
conducerea partidului şi sta tribuie la întărirea sistemului Prezidiului Sovietului Su făţişat sarcinile construcţiei cital M agdi laiiculcscu: 12,30 In-
Partidul şi guvernul adre prem. alţi conducători de piaţa Marx-Engels reprezen care o are pentru întregul tllnlre cu mclcdJa populară şl in
sează eroicei noastre clase tului nostru privind majora socialist mondial, la creşterea partid şi de stat sovietici, iar tanţi al tinerei generaţii. In socialiste în R P. Polonă. popor chilian primul 1 Mai, terpretul preferat; 13.00 R adiojur
muncitoare, clasa cea mai rea salariilor în perioada prestigiului şi influenţei so în alte tribune — cosmonauţi, coloane masive care au tre R. P. Ungară sărbătorit în condiţiile mari nal; 13,15 Avanprem iera cotidia
na: 13,27 Rebus
14.00
melodii:
înaintată a societăţii, tehni 1971-1975 şi creşterea aloca cialismului în lume. « oameni de cultură şi ştiinţă. cut timp de mai multe ore lor transformări politice, econo „Convoi în noapte4’, poem -canta-
ţiilor de stat pentru copii.
cienilor şl inginerilor, che Partidul nostru comunist muncitor» fruntaşi, delegaţii prin faţa tribunelor din cen In întreaga Ungarie, ziua mice şi sociale iniţiate de gu ta <Je Emil Lereseu — versuri de
marea de a munci cu şi mai De asemenea, de mare impor şi poporul român urmăresc ' din străinătate. trul Berlinului, sute de mii de 1 Mai. marea sărbătoare vernul unităţii populare. Nu Lucian R âdan; poemul sim fonic
..Monumentul" de Dum itru
Bo-
tanţă sînt măsurile stabilite
mult elan în vederea înfăp pentru rezolvarea unor pro cu simpatie şi îşi manifestă Luînd cuvintul la mitin de oameni ai muncii au ilus a oamenilor muncii de pre meroasele care alegorice şi phlcl: „Cantalo festiva* de Ş te
tuirii şi depăşirii sarcinilor solidaritatea cu clasa munci gul din Piaţa Roşie. Leonid trat pe pancarte şi prin ca tutindeni, a fost marcată în- pancarte care însoţeau coloana fan Niculescu; 14,30 Te apăr, ie
15.00
Buletin de
laud,
te clni;
planului de stat, pentru creş bleme sociale ale membrilor toare, cu partidele comunis Brejnev i-a felicitat pe cei re alegorice succesele lor în tr-o atmosferă entuziastă. In multicoloră a demonstranţi şu ri; 15.05 Inşlr-tc m ărgariic —
terea productivităţii muncii, cooperatori şi familiilor lor. te şi muncitoreşti, cu toate prezenţi, întregul popor so producţie, evidenţiind anga capitala ţârii ca şi în oraşele lor exprimau sprijinul oame em isiune pentru copil; 15.35 P a
Nu încape îndoială că prin
îmbunătăţirea calităţii pro realizarea şl depăşirea sarci forţele sociale .înaintate din vietic în numele C.C. al jamentele în cinstea apropia Pecs. Debrecin, Miskolc, Sze- nilor muncii pentru politica gini vocale Şi orchestrale din m u-
2ica de estrad ă; 1G.00 R adiojur
duselor, creşterea eficienţei nilor planului de stat în in ţările capitaliste Cu acest P.C.US., al Prezidiului So tului congres al P.S U.G. ged, Kecskemet, Gyor şi al- guvernului popular, pentru o nal; 10,15 Răsună clntec nou pe
întregii activităţi economice, prilej, le adresăm salutul vietului Suprem al U.R S.S. şi biectivele majore ale acesteia: Întinsul patriei — formalii corale
de am atori; 10,30 Muzica uşoatA;
asîgurind astfel înfăptuirea dustrie şi în agricultură se nostru internaţionalist şi u* al guvernului sovietic, cu naţionalizarea sectoarelor che 17.00 T ransm it* antena tineretului;
vor crea condiţii tot mai bu
măreţului program de înflo ne pentru creşterea în conti rări de succese în realizarea prilejul zilei de 1 Mai. Evo- ie din economie şi din siste 17,30 Concert de muzică p o p u la ra ;
mul bancar, urgentarea apli
rire continuă a patriei noas nuare a bunăstării întregului năzuinţelor lor de libertate, cînd succesele repurtate de cării reformei agrare, partici 18.00 Orele scrii; 20,00 Tableta de
sc a ra : 20,03 Tineri Interpret! de
tre socialiste. democraţie şi socialism. oamenii muncii sovietici în 1 M AI m u 2)câ uşo ară: 20.30 Teatru ra
nostru popor, scop fundamen parea maselor la toate actele diofonic; 21,48 Muzica uşo arâ:
îndeplinirea prevederilor tal al politicii Partidului Co Exprimăm sentimentele de economie, ştiinţă, cultură şi definitorii ale regimului ac 22.00 R adiojurnal; 22,30 M eridiane
noului plan cincinal, a mă munist Român. profundă solidaritate cu po creşterea nivelului de trai, tual. De î Mai a apărut pri melodii; 22,55 Moment p o etic’ 23.00
surilor de perfecţionare a ac Pornind de la principiul că poarele recent eliberate, cu vorbitorul a arătat că in pre mul număr al ziarului editat M eridiane melodii (ooniinunre);
24.00 Buletin de ştiri: 0.03-6,00 Es
tivităţii întreprinderilor de lărgirea şi adîncirea demo cele care luptă, cu arma în zent întregul popor sovietic F E S T E HOTARE de Congresul sindicatelor chi trada nocturnâ.
stat şi cooperativelor agrico- craţiei se înscriu ca cerinţe mînâ, împotriva imperialis este decis să îndeplinească liene — Centrala unică a oa
Je, v^ marca un însemnat determinante pentru afirma mului, pentru dobîndtrea şi hotârirîle Congresului al menilor muncii din Chile —
progres pe calea ridicării şi rea superiorităţii noii orîn- consolidarea Independenţei XXIV-lea al P.C.U.S. El a simbol şi totodată act concret
modernizării agriculturii ro duiri, partidul nostru acţio naţionale, pentru progres şi transmis salutul P.C.U.S,, al al drepturilor de care se bu
mâneşti, va spori contribuţia nează cu consecvenţă pentru prosperitate. poporului sovietic, popoarelor In tribuna oficială se aflau tele au avut loc mari de cură azi oamenii muncii în
acesteia la progresul econo perfecţionarea continuă a for Folosim şl acest prilej pen din ţările socialiste, mişcării Wajter Ulbricht, prim-secre- monstraţii ale oamenilor viata politică a tării.
miei naţionale. tru a transmite din inimă un comuniste şi muncitoreşti in tar al C.C. al P.SU.G., pre muncii. 18.00 Scena :
melor şi metodelor de orga şedintele Consiliului de Stat, La Budapesta. Piaţa Parâ- 18.30 In Intim plnarca sem icen
Partidul şi guvernul chea nizare şi conducere a între salut fierbinte poporului viet ternaţionale. forţelor demo R. F. a Germaniei tenarului P .C .R , — Re
mă ţărănimea, mecanizatorii, gii societăţi, pentru asigura namez — luptător eroic îm cratice şi de eliberare naţio Willi Stoph, preşedintele zilor. ca şi întregul oraş, a 19.00 Partid. co nşIilnU lioazA
vista economica T V •
specialiştii, toţi lucrătorii de rea participării maselor la potriva agresiunii imperialis nală. oamenilor muncii din Consiliului de Miniştri, şi alţi fost împodobită sărbătoreşte In diferite oraşe ale R. F. a — iMicroanuilogle a olnte-
conducători de partid şi de
cu drapele şi pancarte. La e
pe ogoare să efectueze în con elaborarea şi aplicarea tu mului american —, celorlalte întreaga lume. ra zece, In tribuna centrală Germaniei au avut loc adu eului revoluţionar şl pa-
diţii optime toate lucrările turor măsurilor care privesc popoare din Cambodgîa şi După încheierea mitingului, stat din R.D.G., fruntaşi în nări publice consacrate zilei frloiic romAnosc din p ri
mii
al construcţiei
ani
agricole, pentru obţinerea u mersul înainte al societăţii Laos. care acţionează neîn au avut loc parada sportivă producţie, delegaţii sindicale din mijlocul pieţei au luat de 1 Mai, organizate de Fede socialism ului ;
oamenilor
şî demonstraţia
loc Janos Kadar, prim-secre
din străinătate,
nor recolte cît mai bogate în noastre pe drumul luminos al fricat pentru libertate socia raţia sindicatelor vest-germa- 19.13 Publicitate ;
vederea satisfacerii în con socialismului şl comunismu lă şl naţională, pentru drep muncii. tar al C.C. al P.MS.U., Lo- ne. 19,20 i noi de seri — em isiune
pentru cel mici ;
La adunarea desfăşurată la
diţii cît mai bune a aprovi lui. tul de a-şi hotărî singure des R. S. Cehoslovacia sonezi Pal, preşedintele Con Hanovra, a luat cuvîntul can 19.30 T clrlu rn a lu l de seară;
siliului Prezidenţial al Repu
zionării populaţiei şi a cerin Infâptulndu-şi cu devota tinul fârâ nici un amestec R. P. Chineză celarul federal. Willy Rrnndt. 20.00 S0 de ani tn 60 de evo
cări ;
ţelor economiei, pentru a asi dinafară Din primele ore ale dimi blicii. Jeno Fock, preşedintele EI a făcut apel la „solidari 20,23 Film serial : „Cavalerul
ment obligaţiile faţă de pro
gura dezvoltarea continuă a priul popor, Partidul Comu România socialistă extinde Parcul din Incinta Palatu neţii. spre Piaţa Vaclav din guvernului ungar, şi alţi con tatea politică şi socială" tn Furtună** fVi;
agriculturii noastre socialiste. legături de colaborare mul lui de vară, Parcul muncito capitala Cehoslovaciei' se în ducători de partid şi de stat. 21.13 Steaua fără nume ;
nist Român răspunde, totoda tilaterală cu toate ţările lu A urmat demonstraţia oame vederea „continuării cu suc „Floare tl’n grădină*’ —
Societăţii noastre îi sînt tă, îndatoririi sale Internaţio mii, indiferent de orînduîrea rilor şi alte locuri de odih dreptau muncitori. funcţio nilor muncii. ces a unei politici de recon concur® pentru tineri In
proprii dezvoltarea învăţă naliste, ca detaşament activ lor socială, îşi aduce întrea nă din Peîon au cunoscut nari. studenţi, militari, pur- Sărbătorirea zilei de 1 Maî, ciliere cu popoarele din ţă terpreţi de muzică popu
lară ;
mântului, ştiinţei şi culturii, al mişcării comuniste şl mun sîmbâtâ dimineaţă o anima tînd mii şî mii de drapele, ca şi recentele alegeri gene rile socialiste ale Europei". 22,15 Telejurnalul dc noapte ;
continua înflorire a vieţii citoreşti, al forţelor antiimpe- ga contribuţie la Instaurarea ţie deosebită. Un şuvoi viu de lozinci, flori. La tribuna ofi rale. a demonstrat ataşamen La mitingul care s-a des 22,25 Tclcspnrt.
în lume a unui climat de în
spirituale, creşterea conştiin rial iste contemporane. ţelegere şi colaborare între oameni, alcătuit din bărbaţi, cială au luat Joc conducători tul poporului ungar fată de făşurat la Fankfurt pe Main
ţei socialiste a maselor. femei, tineri şi copii, se în ai partidului şi ai statului P.MS.U., hotârîrea sa de a a luat cuvîntul preşedintele
In această zi, de sărbătoa popoare, la realizarea securi cehoslovac, în frunte cu Gus-
Partidul şi guvernul adre re, adresăm din inimă salu tăţii europene, la lichidarea dreptau spre parcuri, pentru ridica pe o nouă treaptă con Federaţiei sindicatelor vest-
tav Husak, prim-secretar al
sează tuturor oamenilor de tul nostru frăţesc şi urări de focarelor de nelinişte şi în a se plimba şi a asista la C C. a lP C. din Cehoslovacia, strucţia socialistă. germane, Heinz Oskar Vetter,
ştiinţă şi cultură chemarea de succese în edificarea noii o- cordare din Orientul Apropi spectacolele în aer liber. Ludvik Svoboda, preşedintele care a declarat că. „In mod
a munci cu şi mai multă pa rînduirl popoarelor din ţări at şl din alte zone ale globu Seara, oraşul a fost inun R. P. Albania solidar, muncitorimea vest-
siune, adueîndu-şi contribuţia le socialiste europene — U- lui, militează activ împotri dat de lumina milioanelor de Republicii Socialiste Ceho In întreaga Albanie, infor germanâ se opune dominaţiei D E V A : Printre colinele verzi
grupurilor economice şi car
la dezvoltarea şi îmbunătăţi nînnea Sovietică, Bulgaria, va politicii cercurilor reac becuri, care decupau în noap slovace. Lubomir Strougal, mează agenţia ATA, ziua de 1 telurilor. El a relevat că lupta (..Patria4*) ; iMnnrlca unui biro
crat („A ria44 ; SIM F.RIA : Ju r
rea continuă a învâţâmîntu- Iugoslavia, Ungaria, Albania, ţionare, imperialiste, pentru te conturul clădirilor din preşedintele guvernului fe nalul unei cam eriste („M ure
lui, la aplicarea în practică Polonia, Republica Democra apărarea păcii în lume. centrul capitalei, precum şi deral. Maj a fost marcată într-un pentru participarea tot mai şul*4) ; H U N ED O A R A ; Elib era
activă a muncitorilor Ia con
pe
cadru festiv. La Tirana,
rea — seriile I-Il („Sldorurgis-
a cuceririlor ştiinţei şi teh tă Germană, Cehoslovacia» Trăiască 1 Mal — Ziua so al principalelor edificii din Adresîndu-se celor pre Bulevardul Martirilor Naţi trolul producţiei devine tot tu P ); Misteriosul X din Cos
nicii mondiale, la dezvolta lidarităţii şi frăţiei interna oraş. In vasta piaţă Tien An zenţi, Gustav Husak a arătat unii, a avut loc o mare ma mai mult un fenomen de ma mos („C o iisin icto ru l"): CA -
rea şi îmbogăţirea tezaurului popoarelor din ţările socia ţionale a celor ce muncesc! Min, a avut loc o mare ser că ţara se pregăteşte pentru nifestaţie a oamenilor mun să pe întregul continent L A N : Măsura riscului („1? Iu
nie'4); T E L IU C : Dragostea tul
cultura) al poporului. liste ale continentului asia Trăiască poporul român, bare populară la cane au lu apropiatul congres al parti cii din capitala albaneză. In La adunarea publică de la Serafim Frolov („ M ln c ru ri:
Tot ceea ce preconizează tic, Republica Populară Chi constructor al socialismului, at parte peste 500 000 de lo dului care va defini sarcinile tribuna centrală au luat loc Mannheim a luat cuvîntul P ET R O Ş A N I; Ambasador al
U .n.S.S. („7 \o lu m b rlc"); Se
partidul şî statul, tot ceea ce neză, Republica Populară şi scumpa noastră patrie — cuitori ai capitalei Au evo dezvoltării societăţii şî îm Enver Hodja, prim-secretar preşedintele Sindicatului sala chestrul de persoană („Rrnu-
făureşte harnicul şi talenta Democrată Coreeană, Repu Republica Socialistă Româ luat grupuri artistice care au bunătăţirea vieţii întregului riaţilor din industria metalur bllca") ; L U P E N I: Pc luciul
tul nostru popor servesc in blica Populară Mongolă şi nia ! prezentat spectacole inspira popor muncitor. al C.C. al Partidului Muncii gică. Otto Brenner, care a de gheţii („Cultural"); Ferestrclo
tim pului („M uncitoresc"); LO-
tereselor sale fundamentale, Republica Democrată Viet Trăiască unitatea ţărilor te din munca şi lupta pen După intonarea Internaţio din Albania Haxhi Lleshi, clarat că „sindicatele resping N E A : Frunza de vită („M ine
bunului trai material şi cul nam, poporului Republicii socialiste, a mişcării comu tru construirea socialismului, nalei, a început demonstra preşedintele Prezidiului Adu categoric acuzaţiile patronatu ru l"); P E T T U IA : Kjng-Knng
evadează
(„M uncitoresc") :
tural al celor ce muncesc. Cuba — primul stat socialist niste şi muncitoreşti, a for din anii luptei de eliberare. ţia oamenilor muncii din nării Populare, Mehmet She- lui potrivit cărora ele sînt V U LC A N ? T ai >1 general şl
In primul trimestru al a de pe continentul american. ţelor democratice şi antiim- In tribune au fost prezenţi Praga. hu, preşedintele Consiliului răspunzătoare dc creşterea Flacăra olim pică („M uncito
cestui an. veniturile băneşti Sîntem convinşi că dezvol perialiste de pretutindeni I conducătorii de partid şî de de Miniştri, alţi conducători preturilor în R.F G. Revendi resc'4) ; B A n B Â T E N î; Z*sl,i t„6
August"); O R A S T IE ; Trln»n ve
de partid şî de stat albanezi.
din salarii au sporit cu 11,2 tarea multilaterală a ţârilor Sub conducerea Partidului stat, în frunte cu preşedin R. P. Polonă cările salariaţilor vor conti rificare L.P atria"); Incinera
la sută. Prin introducerea socialiste, colaborarea strîn- Comunist Român, a Comite tele Mao Tze-dun. vicepre Preşedintele Consiliului Cen nua atît timp cit patronatul torii) („Flacăra") j C E O A C IU -
tral al Sindicatelor albane
R A I: TnfWnirea; H A Ţ E G : F ra
minimului de clştig garantat sâ dintre ele pe temelia prin tului său Central, înainte spre şedintele Lin Biao. premierul In diverse localităţi din ze, Rita Marko, a salutat, în nu va înţelege sâ ia iniţiati ţii Saroynn („Popular") ■
şi,.mărirea pensiilor, au cres cipiilor marxism-leninismului făurirea societăţii socialiste Ciu E n -fa i. A u participat, de R.P. Polonă s-au desfăşurat va stopării cursei creşterii B R A D : Clanul Sfcm cnllor
al
cut veniturile ţărănimii. Des şi internaţionalismului pro multilateral dezvoltate în pa asemenea, delegaţiile străine. sîmbătâ însufleţite demon numele C.C. al P.M.A., al preţurilor. („Steaua roşie"): IL IA : Circ
fără frontieră
(,.Lu1nlWă,,)’.'*•
Consiliului de Miniştri şî
facerile de mărfuri pentru letar, ale respectării inde tria noastră — Republica So Manifestaţii generale au a straţii ale oamenilor muncii. C C S. pe cei prezenţi, pe toţi
populaţie au crescut ca 10 pendenţei şi suveranităţii na cialistă România I vut loc şi la Şanhai, Nankîn, La Varşovia, în faţa Palatu- Iordania
oamenii muncii albanezi.
A început apoi demonstra Iordania a sărbătorit sîm-
ţia oamenilor muncii din Ti bătă, pentru prima dată în
rana. istoria sa, Ziua solidarităţii
Mitingul şi demonstraţia oamenilor muncii din Capitală Chile internaţionale a celor ce mun Jiul — „U“ Cluj 0-0
cesc, Pe baza unul decret gu
vernamental. ziua de 1 Mai
Poporul chilian a sărbăto a fost declarată sărbătoare o- Evoluînd în faţa spectato
rit ziua de 1 Mai într-o at ficialâ. rilor locali după o lună de zi
mosferă de entuziasm gene Cu acest prilej, regele Hus-
Comunist Român, preşedinte Tineretului Comunist, îşi în marile ei înfăptuiri din cinci tice pe secundă şi o memorie ral. De la primele ore ale di sein a adresat un mesaj de le (o etapă întrerupere şi
le Consiliului de Stat al Re suşesc cunoştinţe pentru apă nalul 1966-1970. Sînt înfăţişa pinâ la 256 000 de cifre zeci mineţii de sîmbătâ, coloane salut membrilor celor R or două meciuri în deplasare) e
(Urmare din pag. 1} publicii Socialiste România, a rarea patriei. Sînt soli ai noi te de asemenea succesele re male nesfîrşite strâbâteau marile ganizaţii sindicale iordaniene. chipa Jiul nu a reuşit sâ
primit şî s-a întreţinut priete lor generaţii, educate în spi marcabile obţinute de oame O mare parte din produse consolideze speranţele supor
neşte la tribună cu acad. ritul dragostei nemărginite nii muncii din industria Ca le cu care muncitorimea bu- terilor săi. care renăscuserâ
reşti din ţara noastră, repre prof. Sava Ganovski, membru faţă de patrie şi popor. pitalei în anul 1970, an în ca cureşteanâ se mîndreşte au prin cele ;i puncte aduse de
zentanţi ai întreprinderilor şi al C.C al PC. Bulgar, pre începe demonstraţia oame re au depăşit planul produc fost obţinute cu ajutorul u la Cluj şi Timişoara. în jo
instituţiilor bucureştene, mun şedintele Biroului Adunării nilor muncii din întreprinde ţiei marfă cu 1,2 miliarde lei, nor utilaje şi maşini realiza cul său de ieri, cu „U" Cluj,
citori fruntaşi în producţie, Populare a R. P. Bulgaria, rile şi instituţiile Capitalei au obţinut beneficii suplimen te prin autoutilare, acţiune echipa din Petroşani şi-a eta
academicieni şi alţi oameni conducătorul delegaţiei parla care, împreună cu întregul tare în valoare de 994 mili care a căpătat o largă extin lat din nou ineficacitatea,
de ştiinţă, artă şi cultură, ge mentare bulgare, care ne vi popor, îşi închină munca neo oane lei, o creştere cu 1,9 la dere în întreprinderile Capi rezultată din incapacitatea
nerali şi ofiţeri superiori, zia zitează ţara. bosită propăşirii şi înfloririi sută a productivităţii muncii. talei. jucătorilor liniei de atac de
rişti. De asemenea, tovarăşul patriei socialiste. Hotărîţi să cinstească cu Prin marea piaţă continuă Contact diplomatic în vederea sta a se descurca în fata unui
Sînt prezenţi, de asemenea, Nicolae Ceauşescu s-a întreţi In fruntea coloanelor, sub noi Înfăptuiri semicentenarul sâ treacă reprezentanţi ai al adversar ce ştie sâ păsireze
numeroşi oaspeţi de peste ho nut într-o atmosferă priete faldurile sutelor de drapele, Partidului Comunist Român, tor ramuri economice, prin bilirii relaţiilor diplomatice bine mijlocul terenului (unde
tare. nească cu alţi oaspeţi de pe roşii şi tricolore, sînt purta oamenii muncii din Capitală tre care industriile chimică, contribuţia internaţionalului
In tribuna corpului diplo ste hotare prezenţi la sărbă te portretele marilor dascăli s-au angajat ca, în 1971, să uşoară şi alimentară, indus între Turcia şi R.P. Chineză Anca a fost hotârîtoare) şi se
tria locală, cooperaţia meş
matic iau loc şefi ai misiuni torirea zilei de 1 Mai în Ca ai proletariatului i Marx. En- depăşească planul anual la teşugărească. Sînt prezenţi apără calm. organizat. Nu
lor diplomatice acreditaţi în pitala ţării noastre: Alfredo gels, Lenin, ale căror idei producţia marfă cu 700 mili este mai puţin adevărat râ şi
Republica Socialistă România Abarca, membru al Comisiei sînt înfăptuite în mod crea oane lei, să obţină beneficii arhitecţi, proiectanţi, con ANKARA 2 (Agerpres). — Chineză a avut loc un prim neşansa a frustrat Jiul de ©
structori care, cu braţele şi
şi alţi membri ai corpului di politice şi al Secretariatului tor de către Partidul Comu suplimentare în valoare de mintea lor, au schimbat în Intr-o declaraţie făcută la An contact în vederea stabilirii victorie. Ne referim la cele
plomatic. C.C. al Partidului Comunist nist Român în construirea so 200 milioane lei, sâ livreze făţişarea oraşului, îmbogâţin- kara corespondenţilor presei relaţiilor diplomatice. Pre două „bare" (Libardi — mîn.
suplimentar Ia export impor
începe mitingul. Fanfara Peruvian, Carlos Jorquera To- cialismului în patria noastră. tante cantităţi de produse. du-1 cu noi obiective indus străine, relevă agenţia France mierul turc a precizat că dis 4 şi Naîdin — mjn. 44). care
reprezentativă a forţelor ledo, membru al Comisiei po Pe un panou este înscrisă triale şi social-culturale, cu Presse, primul ministru al cuţiile au avuf loc la Paris nu scuză total. Echipa „U"
litice a CC. al Partidului Co cifra semnificativă — „50", La marea demonstraţie de
noastre armate intonează Im munist din Chile, Hidesato filează colective a numeroase sute de blocuri de locuinţe. Turciei, Nihat Erjm, a confir între ambasadorii celor două Cluj are meritul de a-şî fi
nul de stat al Republicii So Numata, membru al C. C. al încadrată de lauri, urarea uzine şi întreprinderi, care au Ei îşi exprimă hotârîrea de mat că între ţara sa şi R. P. ţâri. apărat co străşnicie şansele,
cialiste România. Partidului Comunist din Ja „Trăiască Partidul Comunist avut cinstea de a se întîlnî la a realiza integral, Ia termen printr-mn joc orientat pe con
Mitingul este deschis de to ponia şi al Comisiei de revi Român" şi istoricele date locul lor de muncă cu condu şi In condiţii calitativ supe traatac, tn care au excelat
împreună cu ceilalţi oameni Vietnamul de sud
varăşul Dumitru Popa, mem zie a C.C. al Partidului Co „1921-1971", care consemnea cătorii de partid şi de stat, cu rioare, sarcinile ce le revin Anca, Barbu. Mocanu. Pentru
bru al Comitetului Executiv munist din Japonia, şi cu ză împlinirea unei jumătăţi tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în actualul cincinal. „U", scorul 0—0 este echita
al C.C. al P.C.R, prim-secre membrii delegaţiei Partidului de veac de la crearea parti să prezinte preocupările lor, bil, meritat; Jiul î! merită ca
tar al Comitetului municipal Comunist din Spania, precum dului. Sînt purtate, cu mîn- să primească indicaţii care au ai muncii au participat la de .răsplată" a slabei sale acti
drie, stema partidului şi ste
Bucureşti al P.C.R, primarul şi cu Kim Byong Ha, minis ma ţării, portretele tovarăşu constituit- un preţios ajutor în monstraţie oameni de ştiinţă, 0 ELICOPTERE AMERICANE DOBORlTE IN vităţi în atac. (N. S.)
artă şi cultură, care în aceas
general al Capitalei. trul securităţii sociale a Re lui Nicolae Ceauşescu, ale îndeplinirea şi depăşirea sar ZONA A LUOI
publicii Populare Democrate tă zi festivă au reînnoit ho ALTE REZULTATE :
Apoi ia cuvîntul tovarăşul membrilor Comitetului Execu cinilor de plan. târîrea lor unanimă de a con SAIGON 2 (Agerpres). — ţiile de presă informează câ
Virgil Trofîn, membru al Co Coreene, care se află la o tiv al C.C. al P.C.R. Răsună Trec muncitorii de la „23 tribui la înflorirea şi prospe Artileria detaşamentelor Gu forţele patriotice au atacat cu DIVIZIA NAŢIONALA A
dihnă In ţara noastră.
mitetului Executiv, al Prezi urările : „Trăiască Partidul Co August", „Griviţa Roşie" şi ritatea patriei noastre socia vernului Revoluţionar Provi ‘unuri şi mortiere baza ame
Ca de obicei, Ia marea de din alte unităţi ale industriei Petrolul — Farul l-l ; Po
diului Permanent al C.C. al monstraţie primii îşi fac a munist Român, conducătorul liste. zoriu al Republicii Vietnamu ricană de la Nha Trang. In litehnica Iaşi — Steaua 2-0 ;
P.C.R, preşedintele Uniunii pariţia în piaţă pionierii, flu- încercat al poporului nostru constructoare de maşini, ra Ca în fiecare an, coloanele lui de Sud a doborît alte do provinciile Long Khanh, Binh U.T.A. — St. roşu 3-1 ; Dina-
Generale a Sindicatelor. turînd cu voioşie steagul par pe drumul socialismului !“, mură cheie a economiei na festive ale oamenilor muncii uă elicoptere americane în Dinii şi Quang Tri, forţele mo — F.C. Argeş 1-0 ; Jiul —
ţionale. Care alegorice, fru
Cuvintarea este subliniată tidului, tricolorul ţării şi dra „Trăiască cea de-a 50-a ani mos împodobite, prezintă ma au fost urmate de tradiţionala zona A Luoi Comandamentul patriotice au atacat obiecti „U" Cluj 0-0 ; Univ. Craîo-
în repetate rlndurî cu aplau pelul organizaţiei lor. Din versare a Partidului Comu chete si produse ale acestor paradă a sportivilor In co trupelor americane a recunos ve si dispozitive militare a- va — Rapid 1-0 ; Progresul
ze. Mulţimea ovaţionează pen mijlocul celor mici se des nist Român !". „Trăiască şi întreprinderi, cunoscute şi a- loanele de sportivi, grupuri cut că, în ultimele şase zile, mcricano-saigoneze şi au ini — S.c, Bacău 3-1 ; C.F.R. Cluj
tru partid, pentru tovarăşul prind, ca nişte stoluri, gru înflorească scumpa noastră preciatc, datorită nivelului compacte dc muncitori, elevi trupele americane au pierdut ţiat o serie de acţiuni de hăr — C.F.R. Timişoara 3-1.
în regiunea Văii Shau şase
Nicolae Ceauşescu. puri de copii. Ei urcă la tri patrie. Republica Socialistă lor tehnic şi performantelor şi studenţi înfăţişează ale elicoptere. Din Saigon, agen ţuire a trupelor regimului de
Mitingul ia sfîrşît într-o at buna oficială, oferă flori con România l*. Mulţimea. într-un calitative, atit pe piaţa inter goric preocupările tineretului, la Saigon. DIVIZIA NAŢIONALA B
mosferă de însufleţit entu ducătorilor partidului şi sta singur glas, scandează înde nă cît şi pe piaţa a numeroa contribuţia lor la construcţia
ziasm. tului, care Ii îmbrăţişează cu lung „P.C.R. — Ceauşescu se ţâri străine. Sînt prezenţi desfăşurată a socialismului. SERIA A Il-a
In ritmul
avîntaiului
marş
începe marea demonstraţie dragoste. cxprimîndu-şi dragostea, res la demonstraţie şi munci „Hei, rup un detaşament Cambodgîa Gloria Bistriţa — C.S.M.
a oamenilor muncii. Timp de In piaţă, purtătorii crava pectul, încrederea deplină fa torii de la „Timpuri Noi", au de tineri, îmbrăcaţi în salo Reşiţa 3-0 ; Politehnica Ti
patru ore au trecut prin faţa telor roşii formează iniţialele ţă de partid şi faţă de con torii unor noi tipuri de mo pete. aduc în faţa tribunelor mişoara — Minerul Ba
tribunelor peste 250 000 de ce Partidului Comunist Român, ducătorul său, tovarăşul toare termice destinate dife atmosfera de entuziasm şi O AL TREILEA REFUZ IN „MISIUNEA" DE ia Mare 2-1 ; Olimpia O
tăţeni ai Capitalei care şi-au ale Republicii Socialiste Nicolae Ceauşescu. fiu devotat ritelor sectoare ale economiei hărnicie a brigadierilor de pe A ÎNCROPI O „NOUA ECHIPA” radea — U.M. Timişoa
exprimat entuziast sentimen România, data festivă „1 al poporului român, patriot naţionale, cei de la „Vulcan", şantierele de muncă volunta PNOM PENH 2 (Agerpres). ra 1-0; Metalurgistul Ca-
tele lor de dragoste şi ataşa Mai" şi cifra jubiliară „50“. înflăcărat, luptător neobosit realizatori ai unor cazane de ră. Ei poartă pancarte pe care După generalii Lon Noi şi ministraţiei Agenţiile de pre gir — Vagonul Arad 1-0 ;
ment faţă de partid, faţă de Pionierii intonează cîntece ca pentru propăşirea patriei, marc capacitate şi randament sînt înscrise numele unor Sirilc Matak, Choup Hei), «- să relatează din Pnom Penh Electroputere Craîova __
Comitetul său Central, In re exprimă recunoştinţa fier pentru victoria cauzei socia pentru unităţile energetice a mari şantiere ale României, dept mai puţin cunoscut al câ această misiune a fost C.S.M. Sibiu 2- 1 ; G.F.R. A
frunte cu tovarăşul Nicolae binte pe care o nutresc faţă lismului şi păcii în lume. le ţârii. pe care lucrează mii şi mii regimului, a refuzat, la rtn- transmisă lui In Tam, coman rad — Grişcl Oradea 0-0 ;
Ceauşescu. La acest 1 Mai, de patrie, de partid, pentru De la tribuna oficială, to Colectivele industriei elec de tineri, continuatori ai fru dul său, „misiunea** dc a în dantul primei regiuni milita
sărbătorit sub semnul semi erija permanentă ce le-o varăşul Nicolae Ceauşescu. tronice şi electrotehnice bu moasei tradiţii de muncă a cropi o „nouă echipă" a ad re a regimului. Gaz metan Mediaş — Olimpia
centenarului partidului, oame poartă. ceilalţi conducători de partid cureştene, printre care cei de brigadierilor primilor ani ai Satu Mare 2-0 : Corvinul Hu
nedoara —
Minerul
Anina
nii muncii din Capitală au In piaţă îşi fac apoi apa Si de stat salută cu căldură la Fabrica de clemente pen construcţiei socialiste. Alt 2-0.
prezentat, ca o admirabilă riţia grupuri compacte ale pe demonstranţi, răspund tru automatizare, Fabrica de grup alegoric de sportivi evo
frescă, realizările ultimilor gărzilor patriotice înarmate, prieteneşte ovaţiilor. aparate electronice de măsură, că prin mişcări ritmice mun Situaţia din Ceylon DIVIZIA NAŢIONALA G
cinei ani. primele succese ale în rindurile cărora păşesc In piaţă sosesc masiv co Uzina de cinescoape* „Electro ca în fabrici şi pe ogoare.
noului cincinal, cu mîndrin u ferm, cadenţat, mii de băr loanele oamenilor muncii. nica”, veritabile creatoare de In coloanele sportivilor ca Minerul Ghelar — Arieşul
nui popor stâpin pe soarta sa, baţi şi femei, animaţi de a Prin graiul cifrelor înscrise tehnică modernă, raportează re alegorice, trofee purtate se normalizează continuu C. Torzii 3-0 ; Minerul Telioc
care se bucură liber de roa pe panouri şi grafice sînt în despre succesele obţinute. de sportivi oglindesc victori — Aurul Brad 2-0 ; Mureşul
dele propriilor sale strădanii. celaşi patriotism arzător în făţişate cîteva din principa Printre succesele de seamă a ile obţinute de ei în întrece COLOMBO 2 (Agerpres). — rata interdicţiilor de circula Deva — Metalul Aîud 5-1 ;
Ei au iransmis de aici, din construirea vieţii noi, în a- lele realizări ale cincinalului le industriei electronice bu rile olimpice, mondiale sau Situaţia din Ceylon, unde ele ţie, impuse după declanşarea Metalul G. Mică — Indepen
Capitala patriei noastre so părarca marilor cuceriri re de curînd încheiat. cureştene, care deţine 90 la continentale, prestigiul sportu mente insurgente au desfăşu incidentelor, a fost redusă cu denţa Sibiu 1-0 ; Ştiinţa Pe
cialiste. salutul lor internaţio voluţionare ale României so Integrată organic în caden sută din producţia acestei ra lui românesc peste hotare. rat în ultimele săptâmîni o două ore pe întreg teritoriul troşani — Minerul Molr»i 3-0.
nalist către clasa muncitoa cialisto. a independenţei şi ţa vie a dezvoltării economiei muri moderne în plină dez Marea demonstraţie se în serie de acţiuni antiguverna ţârii. Potrivit unui comunicat
re, către popoarele din în suveranităţii palrici naţionale, Capitala, cu harni voltare în ţara noastră, figu cheie cu emoţionantul mo mentale, se normalizează con oficial, după apelurile lansa
Aceste rezultate ue-au par
treaga lume. In uniforme albastre trec cii ei muncitori, ingineri, ar rează la loc de cinste calcu ment al intonării imnului de tinuu. anunţă agenţia France te de premierul Sirimavo venit p in i la închiderea edl-
In timpul demonstraţiei, to în continuare tineri munci hitecţi, constructori, savanţi, latorul electronic „Felix luptă al clasei muncitoare de Presse. citind surse oficiale Bandaranaike, peste 300 de lier. Relatări, rezultate şl cla
varăşul Nicolae Ceauşescu, se tori. elevi şi studenţi care, în raportează cu legitimă satis C-256". cu o capacitate de pretutindeni — „Internaţiona din capitala eeylonezâ. S-a insurgenţi s-au predat autori sam ente v i vom prezenta In-
cretarul general al Partidului cadrul organizaţiei Uniunii facţie, în această zi de I Mai, 200 000 de operaţii matema la". comunicat la Colombo câ du tăţilor. tr-unul din mimerelp viitoare
ale 2larulul.
Redac(ta şi administraţia ziarului: Deva, 6tr. Br. Petru Groza, nr. 35, Telefoane or, 12317 şl 1 1588. Tiparul: întreprinderea poligrafica Deva.
44 065