Page 80 - Drumul_socialismului_1971_05

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VA* Vizita unei delegaţii

de partid şi guvernamentale

condusă de tovarăşul

NICOLAE CEAUŞESCU în

Republica Populară Mongolă

La invitaţia Comitetului Nicolae Ccauşescu, secretar
Central al Partidului Popular general al Partidului Comu­
Revoluţionar Mongol şi a nist Român, preşedintele
Guvernului Republicii Popu­ Consiliului dc Stat, va face o
lare Mongole, o delegaţie de vizită oficială de prietenie
partid şi guvernamentală n In Republica Populară Mon­
Republicii Socialiste RomA- golă în a doua (jumătate a
nia, condusă de tovarăşul lunii iunie a.c.

Preşedintele Consiliului de Stat

ai României, Nicolae Ceauşescu,

ANUl XXIII. Nr. 5 092 DUMINICA 23 MAI 1971 4 PAGINI - 30 BANI
va participa ia festivităţile

prilejuite de a 2500-a
Oportunitate şi eficienţă maximă în SfDINTA BIROULUI Materiale aniversare a statului iranian

UTILIZAREA FONDURILOR COMITETULUI JUDEŢEAN de construcţii liammad Reza Pahlavi Arya- cu plăcere invitaţia.
mânia, prin care se acceptă
Mo-
Irannlui,
Şahînşahul
V
In ţara noastră a fost con­
jnchr. a adresat o invitaţie
stituit nn comitet de orga­
preşedintelui
Consiliului
de
peste plan
nizare a manifestărilor ştiin­
România.
liste
N i c o l a e
PENTRU TEHNICA NOUA DE PARTID publicane producătoare de Stat a) Republicii Socia­ ţifice şi culturale pentru a­
niversarea a 2 500 de ani da
Ceauşescu, de a participa la
Cele 3 întreprinderi re­
avea
festivităţile care vor
iranian,
Ja crearea statulci
Ieri a avut loc şedinţa bi­ muncitoreşti, grupuri sociale materiale dc construcţii din loc, în Iran. in luna octom­ format din personalităţi mar­
cante ale vieţii culturale
cu ocazia
brie 1971.
şi
celei
roului Comitetului judeţean etc.) judeţ continuă să desfăşoa­ de-a 2 500-a aniversări a cre­ ştiinţifice româneşti.
Este binecunoscut faptul varea unele teme privind ; că de gîndit factorilor de de partid. In afara membri­ 3. Măsuri pentru realizarea re şi în această lună o ac­ ării statului iranian La cererea acestui comitet,
că progresul tehnic constituie reducerea consumului speci­ răspundere din centralele in­ lor biroului, Ja şedinţă au planului valoric şi fizic de tivitate productivă intensă La 22 mai ac., ambasado­ preşedintele Consiliului de
principalul factor al dezvoltă­ fic dc cocs Ja producerea fon­ dustriale este faptul că reali­ participat cadre de conduce­ locuinţe. îmbunătăţirea trans­ Datorită acestui fapt, pe rul român la Teheran, Pavei Stat al Republicii Socialiste
rii economice, contribuind în tei prin insuflarea oxigenu­ zarea planului se prezintă sub re din industrie şi construcţii. portului în comun. Activita­ cele două decade ale lunii Silard. a transmis şahinşa-
mod hotăritor la obţinerea Li­ lui în furnal, reducerea con­ toate aşteptările. Centrala căr­ Au fost dezbătute următoa­ tea şi condiţiile asigurate mai, depăşirile dc plan luilui Iranului mesajul de România, Nicolae Ceauşescu,
nei eficlenţe economice ridi­ sumului de metal prin îmbu­ bunelui, în cursul trimestrului rele probleme : pentru buna funcţionare a s-au majorat la toate sor­ răspuns al preşedintelui Con­ a acceptat preşedinţia de o­
cate în fiecare întreprindere nătăţirea formatelor lingouri- I 1971, realizează doar HO 000 1. Măsurile Juate de orga­ creşelor, măsurile ce se impun timentele dc materiale de siliului dc Stat at RS, Ro­ noare a comitetului.
construcţii.
industrială. Progresul tehnic lor, fabricarea smoalelor spe­ lei, ceea ce reprezintă 22 la nele şi organizaţiile de pentru aplicarea legii pri­
ce se poate realiza din fon­ ciale pentru anozii de alumi­ sută din planul trimestrial şi partid, consiliile de adminis­ vind organizarea şi funcţio­ La „Marmura** Simcria
durile pentru introducerea niu şi produse cârbunoase de 0,7 la sută din planul anual traţie şi comitetele dc direc­ narea cantinelor. s-au obţinut in plus 230
tehnicii noi — fonduri consti­ la Slatina şi altele. De ase­ iar Centrala industrială Hu­ ţie pentru realizarea progra­ Biroul a fost informat asu­ mp placaj finit şi 2nn mp
tuite Ia nivelul fiecărei între­ menea, Centrala cărbunelui nedoara realizează 28 la sută mului de investiţii şi respec­ pra stadiului îndeplinirii sar­ dale mozaicate, iar la înalte distinct» conferite
prinderi si centrale industria­ Petroşani în acest an va re­ din planul trimestrului I şi 3.3 tarea termenelor de punere cinilor ce revin judeţului nos­ I.M.C. Bîrcca 3 000 unitâ(i
le — trebuie să deţină un rol zolva problema locomotivelor la sută din planul anual. Aşa în funcţiune a obiectivelor tru Ja export. cahle de teracotă. 3 000 că­
cit mai important şl să stea de mină de 4 tone cu acumu­ stînd lucrurile, punem între­ planificate pe 1971 ; rămizi diatit şi 24 tone pro­ ministrului relaţiilor externe
în atenţia consiliilor de ad­ latori — lucrare ce se va e­ barea dacă temele de cerceta­ 2. Cu privire Ia preocupa­ In problemele analizate au duse din vată minerală.
ministraţie şi comitetelor de xecuta în colaborare cu Uzi­ re şi introducerea tehnicii a- rea conducerilor tehnico-ad- fost adoptate măsuri cores­ Producţia dc prefabricate
direcţie, a cadrelor de con­ nele .Unio” Satu Mare—, son- vansale în procesele de pro­ mînistrative şi a sindicatelor punzătoare. din beton înregistrează ta al Republicii Chile şi
ducere şi specialiştilor. deza tip W.D.P. ctc. ducţie îşi vor găsi rezolvarea pentru îmbunătăţirea condi­ In continuare, biroul Co­ I P.B Bircca o nouă depă­
Cum răspund centralele in­ Dacă situaţia pe ansamblul mult aşteptată în cursul aces­ ţiilor do viaţă ale oamenilor mitetului judeţean a ,-ezolvat şire dc 260 mc. personalităţilor care îl însoţesc
dustriale din -judeţul nostru anului 3971 stă bine, din cer­ tui an 7 Realizările obţinute muncii, în lumina recentelor unele probleme curente ale
acestor importante dezidera­ cetarea mai atentă a modului in primul trimestru pe această documente de partid (cămine muncii de partid.
te ? întrebarea are o deosebi­ cum s-a defalcat pe trimes­ linie scot în evidenţă faptul Din însărcinare.i Consiliu­ (Republiea Chile şi Republica
tă actualitate dacă avem în tre utilizarea fondurilor pen­ că această latură a activităţii lui dc Stat. a tovarăşului Socialistă România.
vedere cerinţele impuse de n- tru tehnica nouă şi deci, în centralelor industriale a fost Nicolae Ceauşescu, preşedin­ Prin Decret al Consiliului
similarea de noi produse cu ultimă instanţă, obţinerea pri­ la periferia preocupărilor a­ Absolvenţii şcolii generale ia ora alegerii profesiunii tele Consiliului dc Slat, sîm- dc Stat, au fost conferite, de
calităţi superioare, introdu­ melor rezultate, se constată cestora şi că traducerea în bătă dimineaţa, în cadrul u- asemenea, ordine şi medalii
cerea procedeelor tehnologice că lucrările nu slnt reparti­ viaţă a tuturor temelor pre­ noi solemnităţi, ministru] a- ale (Republicii Socialiste
fncerilor externe
al Româ­
noi sau modernizarea produ­ zate pe trimestre în concor­ văzute în planul anului 197! niei, Cornclm Mâncscu, a în- România celorlalţi membri
ai delegaţiei care însoţesc pc
selor şl tehnologiilor, pentru dantă cu cerinţele producţi­ este periclitată dacă nu se niinnt ministrului relaţiilor ministrul relaţiilor externe al
ca unităţile din cadrul cen­ ei. Astfel reiese că Centrala va acţiona ferm. rezultatelor MINERI TUL-MESERIE DE ÎNALTĂ CALIFICARE rxierne al Republicii Chile, Republicii Chile în vizita o-
tralelor să-şi poată realiza, minereurilor neferoase îşi In obţinerea Ctodomiro Almcvda — Ordi­ ficialâ în ţara noastră.
fără n apela la fondurile de planifică 67.R la sută fonduri slabe, desigur, toate condu­ nul „23 August" clasa T şi Mulţumind pentru cinstea
investiţii, autodotarea şi au- să fie utilizate tocmai in tri­ cerile centralelor industriale ambasadorului Republicii Chi­ acordată, ministrul Clodomi-
toutilarea secţiilor de produc­ mestrul IV pe cînd în trimes­ vor invoca şi unele cauze Dinamica dezvoltării eco­ sat tovarăşului ing Nicolae le la Bucureşti. .înIio Homero ro Almeyda a arătat că înal­
ţie. îmbunătăţirea şi perfec­ trul I nu-şi planifică nimic. obiective Credem totuşi că nomiei judeţului Hunedoara Călin, directorul serviciului neri pentru Centrala cnrbu Luciano Ruiz dc Loizngn — tele distincţii conferite lui şi
ţionarea tehnologiilor de fa­ Acelaşi aspect sc desprinde şi este inadmisibil să se accep­ precum şi perspectivele aces­ personal la Centrala minereu­ nelui Petroşani. Şcoala pro­ Ordinul ..Tudor VJadimircs- celorlalte personalităţi chilie­
fesională Bflrz,a-('rişcior (te­
bricaţie. organizarea în mai la Centrala cărbunelui Petro­ te ca definitivarea temelor de tei dezvoltări fac ca un mare rilor neferoase Deva. n r ‘ clasa I înalte distincţii ne care îl însoţesc le consi­
lefon 592) preeătestc : elec­
bune conditiuni a producţiei. şani care are în plan 66 la plan şi aprobarea lor să fie număr de elevi, absolvenţi ai trician dc mină, lăcătuş de conferite dc Consiliul de Stat deră o dovadă a simpatiei
Hunedoara
— In judeţul
Din cercetarea documenta­ sută din fonduri planificate tergiversată pînâ în luna mar­ şcolilor generale de B snu 10 funcţionează trei şcoli profe­ mină, preparator dc minere­ al Republicii Socialiste Româ­ României fată de Republica
ţiilor existente la Centrala a fi cheltuite în ultimul tri­ tie, iar definitivarea unor ani, să opteze spre meseria sionale miniere. Să le luăm uri, electrician de întreţine­ nia. pentru . contribuţia adusă Chile, un simbol al dezvoltă­
industrială Hunedoara, Cen­ mestru. iar în primul trimes­ contracte cu colaboratorii ex­ de miner, specifică acestor pe rînd. la dezvoltarea relaţiilor dc rii relaţiilor de prietenie şi
trala cărbunelui Petroşani şi tru doar 3,3 la sută. O situa­ terni să fie lăsată la voia în- meleaguri. re şi reparaţii, frezor, rabo- colaborare dintre cele două
Centrala minereurilor nefe­ ţie oarecum mai bună — dar lîmplârii. Aşa de exemplu co­ Din aceste considerente, Şcoala profesională Petro­ lor, morlezor. lăcătuş meca­ prietenie şi colaborare între ţâri.
roase Deva — pe linia utili­ nu la nivelul posibilităţilor — manda lansată de Centrala in­ pentru unele precizări pri­ şani (Ud Republicii nr 7, te­ nic industria construcţiilor de ★
zării fondurilor pentru intro­ se află la Centrala industria­ dustrială Hunedoara la I C.E.M vind şcolile profesionale mi­ lefon 1375) pregăteşte absol­ maşini şi lăcătuş construcţii Ministrul relaţiilor externe pondenţi ai presei străine a­
ducerea tehnicii noi — s-a lă Hunedoara care îşi planifi­ Bucureşti pentru tema „Ela­ niere din judeţul Hunedoa­ venţi pentru meseriile de e* metalice pentru Centrala mi­ al Republicii Chile. Clodomi- creditaţi la Bucureşti.
desprins faptul că în acest an că 11,9 la sută din fonduri în borarea tehnologiilor de fa­ ra, meseriile ce se învaţă aici, lcctrician de mină şi lăcătuş ]-o Almcyda. s-a înlîlnit. sîm- După conferinţa dc presă,
cele trei centrale dispun în trimestrul I şi 30,4 la sută în bricare a cilindrilor pentru de mină pentru Centrala căr­ nereurilor neferoase Deva, bâlâ la amiază, la sediul A­ ministrul chilian al afacerilor
acest scop de peste 37 milioa­ trimestrul IV. felul cum se desfăşoară exa­ bunelui Petroşani. Şcoala sociaţiei de Drept Interna­ externe. Clodomiro Almeyda.
ne lei. Se vor rezolva fie cu Dtn cele de mai sus sc des­ menul de admitere, ce posi­ profesională Lupeni (str Vii­ ţional şi Relaţii Internaţio­ şi persoanele care îl însoţesc
forţele proprii ale întreprin­ prinde faptul că în primele bilităţi de viilor oferă aceas­ torului nr- 27, telefon 210) (Co*tinuo<e mvpog o J*to) nale din Capitală, eu repre- au vizitat cartiere de locuin­
derilor în subordinca lor, fie două cazuri temele dc cerce­ PMH.IR-l.'tff.l.H-H.qgH tă profesiune ş.a., ne-am adre­ pregăteşte mecanizatori mi­ zeninnti ai piesei centrale, ţe şi edificii social-culturale
cu sprijinul altor întreprin­ tare cuprinse în planul anu­ ai Agenţiei Române de Pre­ din Capitală.
deri sau institute de cerceta­ lui curent în loc să-şi arate să ..Agerpres", Radiotelcvj-
re Linele probleme care frâ- rondele prin aplicarea lor in ziunii, precum şi cu cores- (Agerpres)
mîntâ de mult timp colecti­ procesul de producţie încă din
vele dc ingineri şi tehnicieni acest an. abia în anul viitor r..............................................................................
din aceste întreprinderi. Aşa se vor aplica dncâ nu vor in­
terveni unele cauze aşa-zise I Moulmers al trenurilor
dc exemplu la Combinatul si­
obiective care să tergiverse­
derurgic Hunedoara în cursul ze finalizarea practică.
acestui an îşi vor găsi rezol­ Ceea ce trebuie să dea în- Azi, 23 mai, intră în vi­ ţa Bucureşti — Tciuş —
goare noul mers al trenu­ Salu Mare şi acceleratele
rilor care va fi valabil de pe traseele Bucureşti —
pină la 27 mai 1972. La e­ Constanta şi Bucureşti —
Programul Universităţii serale laborarea noului grafic, Tulcea Personalele direc­
te. care au plecarea
Departamentul căilor fera­
din
te a avut in vedere redu­ Bucureşti spre Timişoara,
de marxism-leninism Deva cerea timpului dc parcurs Cluj, Constanţa, Galaţi. Sn-
tu Mare, Iaşi, vor parcurge
pc liniile principale, crea­
rea unor legături lesnicioa­ de asemenea distanţele
Luni 24 V 1971 se cu traseele locale, pre­ respective intr-un timp mai
anii I. II. III economie; II, III filozofie; cum şi cu mijloacele de scurt.
T construcţie de partid — predare comună in sala fes­ transport auto, navale şi Noul mers al trenurilor
tivă a Liceului pedagogic Deva aeriene. cuprinde o seric de îmbu­
Marţi 25 V 1971 Pe magistrala corc lea­ nătăţiri în privinţa trans­
anul III istorie; II estetică şi T politică externă — gă Capitala cu municipiile portului călătorilor spre
predare comună în sala Cabindului judeţenii de Craiova, Tr. Scvcrin şi Ti­ litoral şi staţiunile balneo­
partid. mişoara. trenurile rapide climaterice. Prin introduce­
Programul începe la orele 18. „Traian" şi acceleratele rea a patru perechi dc ac­
101 102 vor circula în u- celerate şi trei dc trenuri
nelc sectoare cu o viteză personale, numărul locu­
de pină la 140 Iun pc oră. rilor in garniturile care fac
timpul reductndu-sc ast­ legătura cu litoralul sc va
fel cu 40 dc minute. dubla, ajungînd la 17 500
zilnic. Rapidul „Tomis" şi
La viteza dc 120 km pc acceleratele 85U852 vor cir­
laureaţi ai Concursului al X-lea oră vor circula rapidul cula între Bucureşti şi
Constanţa fără’ oprire.
„Maramureş" — pe distan­
al formaţiilor artistice de
amatori-,, cole pe unitatea de suprafaţă RITMURI INTENSE DE LUCRU s au prăşit peste 8 hectare cu
şi altele —
rinam Voiconi
In sporirea producţiei agri­
— după cum este bine ştiut
de toţi cei care muncesc pe fasole.
$i în cooperativele agricole
Fără îndoiala, participarea de mii de mesageri aparţi- ogoare — o importanţă majo­ dc producţie din satele Spini
din acest an a artiştilor a­ nind tuturor judeţelor ţării, ră, hotârîloarc o arc execu­ şi Lâpuşnic sint prezenţi la
matori hunedoreni la tradi­ ei au reuşit să se impună, tarea prăşilului mecanic şi muncă pe ogoare zeci de co­
ţionalul concurs naţional al să etaleze pe. scenă frumu­ manual al culturilor in bune LA PRASITUL PORUMBULUI operatori care, alături de me­
cintccului şi dansului £-n seţea folclorului de pe me­ condiţiuni agrotehnice şi la canizatori, lucrează cu sîrgu-
dovedit meritorie. In ampla leagurile noastre şi o ridi­ timpul potrivit. Important în inţâ la prăşitul culturilor de
confruntare cu zeci şi zeci cată măiestrie interpretati­ această privinţă este ca toa­ cartofi, sfeclă furajeră şi po­
vă. Satisfacţia recompensă­ te forţele şl mijloacele de ca­ rumb.
rii lor a fost cu atît mai re dispun cooperativele agri­ preşedinte, şi Maria Bnciu, tate de întreţinere a culturi­ două ori. Cooperatorii din Lucruri bune sc pot spune
mare, cu cit premiile, men­ cole de producţie sâ fie folo­ inginer şef, am aflat că po­ lor se desfăşoară Intr-un ritm Totia au făcut prima praşilă, şi despre activitatea pe care Toate acestea demonstrează
ţiunile şi diplomele de me­ site cu randament sporit la rumbul 6-a prăşit mecanic în­ susţinui şi cu toate forţele atît mecanic cit şi manual, o desfăşoară cooperatorii şi că există o atmosferă tnsu-
rit au fost atribuite in cea întreţinerea culturilor, sâ nu se tre rînduri şi manual pe rînd Lucrările mecanice s-au exe­ la cartofi şi pe o suprafaţă mecanizatorii pc ogoarele flcţitoare în rîndul coopera­
mai mare măsură unor for­ piardă nici o zi bună de lucru pe o suprafaţă de 30 şi res­ cutat pe mai bine de 30 ha de 30 hectare la porumb. C.A.P. din Haţeg. Noi am fă­ torilor şi mecanizatorilor, ca­
maţii în care evoluau zeci in cîmp. In cooperativele a­ pectiv 20 ha. Mecanizatorul din suprafaţa cultivată cu Intr-un ritm intens se mun­ cut — ne relata tovarăşul A- re muncesc cu dăruire, hăr­
de artişti (in total numărul gricole din judeţul nostru — Nicolae Stoica şi cooperato­ porumb şi se lucrează la pră- ceşte la prăşit şi pe ogoa­ xcnle Noicom. brigadier dc nicie şi pricepere peni ni în­
lor fiind de ordinul sulelor), aşa cum ne-am convins din rii din echipele conduse dc şilul manual. De asemenea, rele cooperativei agricole de cîmp — prima praşilă meca­ făptuirea sarcinilor dc pro­
cu toţii la fel de t-ale.nlaţi constatările făcute pe teren tovarăşele Maria Cretu, Lu- s-au prăşit şi culturile de In producţie din Sîntâmăria-Or- nică şi manuală la cartofii ducţie. Această emulaţie în
şi animaţi de dorinţa de a şi discuţiile purtate cu secre­ ci’cţia Olarii şi \ jorica Şolea grădina de legume — 13 hn lea. Aici, toate cele 50 hec­ de vară şi sfecla furajeră, activitatea dr* pc ogoare a
fi la înălţimea prestigiului, tari ai comitetelor comunale sînt oamenii care fac ca zi fasole şi castraveţi. Tn comu­ tare cultivate cu cartofi s-au precum şi lucrări cu cultiva­ fost determinată dc măsurile
artistic cişligat de judeţul de partid, primari, preşedinţi de zi sâ se înregistreze re­ na noastră — a ti nul sâ pre­ prăşit mecanic, iar praşila torul pc o suprafaţă dc 30 luate dc partid şi de slat
pentru ridicarea nivelului de
nostru. de cooperative, ingineri şefi, zultate bune în muncă şi lu­ cizeze tovarăşul Trainn Cris­ manuală s-a făcut pe nai bi­ ha cu porumb. In executa­ trai nl ţărănimii cooperatiste.
In şirul celor amintiţi pi­ contabili, brigadieri şi coope­ crările de întreţinere sâ fie tei, primarul comunei Băcia ne de 20 hectare. Din cele 8(1 rea acestor lucrări şi-au adus Lucrătorii ogoarelor îşi ex­
uă acum in coloanele ziaru­ ratori — se remarcă o activi­ făcute la timp şi de calitate. — s-nu terminat de plivit hectare cultivate cu porumb o contribuţie deosebită meca­ primă satisfacţia şi bucuria,
lui nostru (formaţia de dan­ tate vie, o participare activă Majoritatea lucrărilor din ca­ toate suprafeţele cultivate cu s-au prăşit mecanic — ne nizatorii Mihai Cocioabă şi penlru măsurile luate, faţă dc
suri a C. S Hunedoara, gru­ la muncă, un interes deosebit drul cooperativei — ne spu­ pâioase. In toate cooperative­ spunea tovarăşa Reghinn Po­ Ni că Municanu, precum şi partid prin hotărîren şi ab­
pul corpyrafic al Clubului pentru executarea la timp şi neau interlocutoarele noastre le munca dc Întreţinere a cul­ pa, contabil şef — peste 30 şeful secţiei dc mocani zar r, negaţia cu care lucrează pe
sindicalelor Deva şi briga­ — Ic facem cu femeile, doi­ hcclarc şi s-a trecut la pră- Mihai Mrrinrul. Nu a SIânes­ ogoare. în toate sectoarele de
da artistică dc agitaţie a de calitate a tuturor lucrări­ ne bucurăm că Ic facem te­ turilor se desfăşoară într-un şitul pe rînd. Mecanizatorii eu, Eva Stcfoni. Ion lonescu. activitate, penlru a spori şi
Casei de cultură din Petro­ lor de întreţinere a culturilor meinic şi bine şi sintem cu ritm susţinut. La C A P din Petru Radu, la cartofi, şi Apălinn Petrescu, Elena Vlai- mai mult producţia agricolă
Gligor Hozgan. la porumb, nu
şani — laureate) trebuie a- prăsitoare. ele la zi. Petreni, mecanizatorul Emil făcut şi fac numai lucrări dc coni şi alţi cooperatori care vegetală şi animală, avuţia
Un prim popas l-am făcut In drumul nostru ne oprim Oprea a făcut lucrări de în­ au prăşit sfecla şi cartofii lor obştească, pentru a-şi n-
bună calitate. $i In noi s-n
la cooperativa agricolă dc şi la cooperativa agricolă din treţinere pe toată suprafaţa terminal de plivit — a ţinut La grădina dc legume — da­ duce un aport tot mai sub-
Octovio Ignn - aceeoşi (Cootmuot* i* pag a 3 o) producţie din satul Tîmpn Bâcia. Inginerul şef nl coope­ dc 83 ha cultivată cu porumb, sâ precizeze interlocutoarea torită hărniciei cooperatoare­ sianţial la prosperitatea şl în­
mesageră prestigioasa o Aici din discuţiile purtate cu rativei, Lucia Olaru, ne in­ iar sfecla furajeră a fost pră­ noastră — întreaga suprafa­ florirea patriei.
cinlecului hunedorean, lor Norîcn Slefoni, Lavia
.tovarăşele Viorica Marcu, formează eră întreaga activi­ şită mecanic |i manual de ţă de 250 hectare păioase. Vîrlopcan, Aurica Susan, Ma­ N. ZAMFIR