Page 82 - Drumul_socialismului_1971_05
P. 82
DRUMUL SOCIALISMULUI O Nr. 5 092 © DUMINICA 23 MAI 1971 S
TI
^ ^ — — — •»
Munca politică Concursul al X-lea al formaţiilor artistice de amatori T B A
Ieri, în divizia A
adreseze prompt Întregului colectiv! Etapa a 24-a a primei di ritmul şi aspectul jocului. O-
vizii s-a desfâşuart sub sem ponenţa oaspeţilon a fost la
dăugate grupul vocal al sin nul meciurilor hotâritoare înălţime ; dovadă faptul că
dicatului invăţămtnt (Liceul două extremităţi ale clasa înspre final au reuşiţi să re
pentru echipele aflate la cele
pedagogic Deva) — premiul I
ducă din handicap prin Ne-
LA „MARMURA” SIMERIA 11; solista vocală Octavia mentului. cula (min. 74). Prin cele două
goluri înscrise, Ion Constan
igna — premiul 111; briga
Petrolul — Progresul 1—1
da artistică de agitaţie a că- (0—0). Partidă extrem de dis tin a făcut un salt în clasa
mirtului cultural din Rapol- jj putată, mai ales în repriza mentul golgeterilor, cumu-
lti Mare, corul căminului secundă, după ce Grozea a a lînd In prezent 8 goluri mar
Activitatea de partid «te, spinoasă .pentru acest colec me de muncă prin care nu cultural Dobra, taraful E. M.
prin excelenţă, o activitate tiv a constitult-o îndeplinirea reuşesc să trunsmilâ cu destu dus egalitatea pe tabela de cate, cu 3 mai puţin decît
co oamenii, cu cei care .parti ritmică a planului. Pentru lă putere de convingere şi Ghelfc, formaţia de dansuri marca), înscriind golul echi Moldoveanu (Politehnica), ca
cipă efectiv la realizarea sar soluţionarea el comitetul de tuturor salariaţilor direcţiile populare din Muncelu Mare, pei gazdă în minutul 66. Pro re conduce In această ierar
căluşarii din Romos. solista
cinilor economice şi politice. partid a iniţiat o analiză. Au şi modalităţile de acţiune. vocală Viorica Popa (E. M. gresul a deschis scorul în hie a celor mai eficace ju
Totul constă In găsirea ace fost stabilite cîteva măsuri Din această cauză, obiective Ghelar) — menţiuni. Diplo minutul 53 prin Nâstase. cători.
lor forme prin care oamenii din care o bună parte au fost le muncii de partid nu de me de merit au fost atribu Rapid — C.F.R. Timişoara Steaua — Universitatea
să capete convingerea că slu duse la îndeplinire. Pinâ la vin obiective ale întregului ite corurilor C. 5. Hunedoa 3—0 (2—0). Victorie catego Craiova 1—1 (1—0). „Tuna
jirea prin muncă • interese încadrarea Intr-un ritm con colectiv. Din arsenalul activi ra şi sindicatului tnvăţâ- rică a rapidiştilor, care se rul*1 Craiovei nu se dezminte.
lor colective, ale societăţii, stant, Insă, a trebuit să trea tăţii lipseşte munca de la om menţin în lupta pentru titlu, Reintrat în-ehipâ, după ispă
cere eforturi şi căutări per că ani de zile. De ce ? Pen la om, cea a cărei menire mlnt Hunedoara. la egalitate cu Dinamo. Re şirea pedepsei, Oblemenco
manente, strădanie şl iniţia tru că mijloacele cu care a este de a convinge. Birourile Pentru acest buchet de lo plica timişorenilor a fost des şi-a făcut simţită prezenţa
tivă. Am încercat o sumară acţionat organizaţia de par organizaţiilor de bază şi-au curi fruntaşe, artiştii ama tul de viguroasă, dar nu ntlt prin înscrierea golului egali
radiografie a capacităţii or tid s-au redus la analize în creat cîtc un colectiv de agi tori hunedoreni, care au de potrivită pentru a rezis zator (min. 55). Scorul a fost
ganizaţiei de partid de la În sfere limitate 1 comitet de tatori, dar lucrurile s-au 0- ta unei formaţii solide, de deschis de lordânescu în mi
treprinderea „Marmura" Si- partid, comitet de direcţie, prit In stadiul organizării. contribuit la obţinerea lor, gabaritul Rapidului. Golurile nutul 41.
meria de stimulare a iniţia birou de organizaţie de bază Agitatorii desfăşoară o acti merită toate felicitările. Cu au fost marcate de Angeles- Politehnica laşi — C.F.R.
tivei colectivului prin mij sau adunare generală. Rînd vitate sporadică, cu totul ne- vinte de laudă se cuvin a cu (min. 34) şl Dumitru (min. Cluj 2—0 (1—0). Joc de slab
loacele muncii politice de pe rînd au fost apoi puse în satisfâcâtoare. fi adresate şl celorlalte for 37 şl 59). nivel tehnic, în care ferovia
masă. astfel de dezbateri probleme Organizaţia de partid de IJ.T. Arad — Dinamo Bucu rii clujeni n-au reuşit sâ-si
ale contractului cu beneficia la întreprinderea ,,Marmura-’ maţii şi solişti care s-au ca reşti 0—2 (0—0). Adevăratul apere şanse. Prin golurile
Multă vreme colectiva] a- derbi al etapei s-a consumat marcate, în minutele 30 şi
cestel întreprinderi a trecut rii, reparaţiile şl întreţineri face unele eforturi pentru ca lificat pentru fazele finale la cca mai înaltă tensiune. 76, Moldoveanu a trecut in
prin convulsiuni, generate de le, productivităţii muncii, ca unitatea să desfăşoare o ac pe ţară şt care s-au dovedit Cu tootâ dominarea lor insis fruntea clasamentului golge
neîndeplinirea sarcinilor de lităţii şl altele. Cu alte cu tivitate bună. Au ioc cu soli merituoşi ai ctntecului tentă, textiliştii n-au reuşit terilor, cu 11.
plan, de neajunsuri organiza vinte, problemele de cea mni regularitate dezbateri In con şl dansului hunedorean. să-şi asigure victoria datorită „U" Cluj — S C. Bacău 1—1
torice care Ru stimulau efor mare însemnătate pentru ac sfătuiri, adunări generale de Taraful E.M, Gheţar. Măiestria interpretativă se impune pînâ jocului inspirat In apărare al (1—1). Băcăuanii au cucerit
tul darnic. S-au încercat tot tivitatea întreprinderii au partid, mese rotunde, există în cele din urmă. Foto : V, ONOIU M. BODEA dinamoviştilor, unde o exce un preţios punct în deplasa
felul de soluţii, au fost puse format şl formează încă 0- şi puţină agitaţie vizuală, dar lat Nunweiller III. Jucînd re, prin golul marcat de Ve-
ca prim punct al ordinii de biectul preocupărilor unui aceste activităţi, la care nu foarte bine pe contraatac, di- licu (mîn. 39). Pentru stu
zi în permanenţă problemele cerc prea restrîns dc oameni, slnt antrenaţi toţi salariaţii namoviştîi au pus în valoare denţi a deschis scorul Uifâ-
producţiei, atît în adunări de în general cadrul de partid. întreprinderii, nu au eficien bunul plasament şi calităţile lennu, în minutul 41.
ţa scontată. O asemenea mun
E firesc ca în primul rînd
partid, cît şi în şedinţe ale comuniştii să simtă răspun că nu are suficientă profun lui Dumitraehe. Ei a înscris Farul — F.C, Argeş 1—1
comitetului de direcţie, în a- derea pentru soarta produc zime, nu ajunge la timpul 0- ambele goluri, în minutele 69 (1—1). Meci echilibrat pînâ
dunărl generale ale salariaţi ţiei, ei să manifeste maxi şi 00, asigurînd victoria echi înspre final, cînd Farul şi-a
lor şi în alte feluri de dez mum de preocupare şi cău portun şi cu destulă putere pei sale, care îşi păstrează lo intensificat a t a c u r i l e la
de convingere la conştiinţa
bateri colective. E drept că tare, dar nu « te de loc fi omului. Pentru ca ansamblul cul în fruntea clasamentului. poarta argeşenilor, ceea ce
multe din măsurile stabilite resc ca totul să rămtnă doar muncii politice de masă să Jiul Petroşani — Steagul n-a mai putut aduce, însă,
au căpătat viaţă, ceea ce a la acest stadiu Nu vrem să capete mai multă eficienţă, roşu 2—1 (1—0). Revenit la nici o schimbare pe tabela
influenţat pozitiv asupra spunem aici că salariaţii ne este necesar un echilibru în sentimente mai bune fată de dc marcaj. Golurile au fost
soartel producţiei şl a altor membri de partid nu slnt tre formele colective şi cele echipa sa, Ion Constantin a înscrise de Radu (min 32)
Indicatori al planului. In a- răspunzători pentru îndeplini de In om la om, astfel ca reintrat în linia de atac a pentru F,C. Argeş şi Ologu
ceat an, întreprinderea a in rea sarcinilor de plan ; o ast fiecare salariat al întreprin Jiului, unde s-a dovedit (min. 36) pentru localnici.
trat în rîndurile unităţilor fel de împărţire a oamenilor derii să se simiă mobilizat de ieri, ca şi de alte ori, atît In rezumat 1 o victorie în
care îşi îndeplinesc lună de de Util, înscriind ambele go deplasare (a lui Dinamo, prin
lună sarcinile productive şi nu există în fapt. Despre alt către organizaţia de partid In luri. care se menţine în fruntea
economice. Mal sînt încă pro ceva este vorba — în timp îndeplinirea sarcinilor care In acest meci atît de im clasamentului), patru egaluri
bleme de soluţionat aici, dar ce comuniştii sînt antrenaţi slnu în faţa acestui colectiv portant pentru situaţia sa, şî trei victorii pe teren pro
râmîne Important faptul că cu maximum de intensitate1 dc muncă aflat într-un vizi Jiul a evoluat cu multă dez priu. ceea ce caracterizează
bil proces de revenire la re
acest colectiv s-a propulsat. în toate acţiunile, o bună zultate pozitive. involtură, jucătorii luptfnd etapa ca agitată, cu multe
Organizaţia dc partid a ac parte a colectivului rămîne cu ardoare pentru victorie, pe dar nu importante schimbări
ţionat cu destulă energie, dor cu un mare potenţial de mun A. CORNESCU Formoţia de dansuri din Muncelu Mare sau autenticitatea folclorică intruchipotâ. care au dobîndit-o pe merit, în clasament, care arată ast
pe un singur front, cel al că nevalorificat, mârginin- Foto : O. CIOBANII ei fiind coi care au impus fel !
du-se doar la un efort minim.
producţiei.
Care au fost metodele şi Cărui fapt se datoreşte a
mijloacele folosite cu mai cest fenomen 7 Munca de 1. Dinamo Bucureşti 24 13 6 5 39-—18 32
multă frecvenţă ? In general, partid are caracter unilateral 20.00 Reportajul sâplAmlnU; „CA- 2. Rapid Bucureşti 24 11 10 3 28--14 32
analize, şedinţe, adunări, con din punctul de vedere al cu R A D I O lătorllle". O Incursiune fn 3. Farul Constanta 24 10 7 7 34 -33 27
istoria autocam ionului ro-
sfătuiri, mese rotunde — prinderii colectivului, cu con niAncsc; 4. Politehnica Iaşi 24 11 4 9 37—29 26
forme colective, globale, de secinţa principală ce vizează 20.15 Film artistic : „Lancea 5. Steaua Bucureşti 24 0 8 7 31--25 26
muncă. Lipseau însă formele eficienţa. Mol exact, comite ruptă". Interpreţi princi d e v a : Doar un telefon 6. U. T Arad 24 11 4 9 32—27 26
pali: Bpencer Tracy, Rl*
tul de partid, birourile orga PROGRAMUL I: *6.00 BnleUn de DUMINICA chard W ldm ark, rtobert şl Vagabondul — seriile M I
muncii directe de la om la ştiri r 6 05 Concertul dimineţii; 7.00 Wagncr. P rem ieră pe ţară; („Patria") 1 Vagabondul — se 7. Universitatea Craiova 24 10 6 8 20 -19 2G
7.45 Avanprem ieră
riile M I („A rta"); SIMERIA:
om. nizaţiilor de bază abordează R adiojurnal; 9.00 Sum arul presei : R.30 Sport şl sAnAtatei 21,50 Scene (lin opere comice s( Ş arada („M ureşul"); HUNEDOA 8. Petrolul Ploieşti 24 9 8 7 27--26 26
cotidiană;
Multă vreme o problemă cu predilecţie astfel de for- 6.08 llusirate muzicale; 9.00 Ora 9,00 Matineu p entru copii; din operete; RA: Haiducii Iul Şapiccal („SI* 9. Steagul roşu 24 10 5 9 19-2 0 25
• Film serial „Fiul m irii"
satului; 10.00 Radlom agailnul fe — episodul „leebergu- 22.20 T elejurnalul de noapte; d eru rg lstu l"); Pomul de Cră 10. Universitatea Cluj 24 8 7 9 23—23 23
meilor; 10.30 P arada melodiilor : rlle"; 22.30 Tclesport. ciun („Construcloral") | Ursul 11. F. C. Argeş 24 8 7 9 31—31 23
l i on Buletin de ştiri: ti.ns intll- • „Penele negre" — film LUNI Şl pApuj* („Arta") 1 CA- 12. S. C. Bacău 24 9 3 12 29--33 21
UTILIZAREA FONDURILOR pretul p referat; 13.00 Radiojurnal; • Lumea copiilor: „ P rie 19.00 MuzlcA corală | LAN: Departe do lum ea dez 13. Jiul Petroşani 24 9 3 12 21--27 21
nlre cu melodia populară şl Inter
de anim aţie realizat de
lănţuită — seriile I—II
l2,rto De tonte
(„11
studioul AniranfUm;
18,ÎS Ecran:
Hlbcrnatua
TELIUC:
Iunie");
24
14. C. F. R Cluj
pentru toţi;
7 6 11 27--38
(„Minerul-); GlIELAR: Io ftr-
„P rintre
13 15 NoutAţl dJscograflce; 13.30 teni m ari şl miel... la • Dezbatere asupra film u Şl(a noplll („Minerul") ; P E 15. Progresul 24 6 6 12 20--29 20
lui
colinele
18
cabana albastră"; verzi"; TROŞANI: Secretul (lin Santa 16. C. F. R. Timişoara 24 5 2 17 15—40 12
Orchestra de muzica populorâ n
PENTRU TEItiflCA NOUĂ Radiotclcvlzlunll. Poenaru; Irina 11,15 Ciclul „SlmronM de ttcetho- o • Caleidoscop cultursl-Ar- Vluorla („7 Noiembrie"); P atri ETAPA VIITOARE (duminică, 30 mai): S. C. Ba
10.00 Viaţa satului;
Solişti:
tlsllc;
ei© şl m uzica („R epublica");
von". Simfonia a iV-a In
• LlteraturAi
Puşa
14,00
LoglUn
şl
SI bemol m ajori
(„CuItui Al");
groazei
Unda vcselA; 11,30 Cîntecele a- 11,50 Publicitate; o T eatru; ___ _________ LUPENI : Clanul sicilienilor cău — Jiul ; Progresul — Politehnica Iaşi ; Univ.
Salariul
• Arte frum oase;
lească aslrfel de măsuri ca hulul 1970 — muzlcA uşonrA; JS.00 12.00 p e straja patriei; 19.45 Biop-cadru; („M uncitoresc"); LONEA 100 de Craiova — U.T.A. : Steagul roşu — Steaua: F. C.
planul de cercetare şl intro Buletin de Ştiri; 15.05 Caravana 12.30 In reluare, la cererea te 19.15 Publicitate; carabino („M inerul"): ANI- Argeş — „U" Cluj : Dinamo — Petrolul ; C.F.R. Ti
NOA5A: Ju rn alu l unei c am e
(Urmat© din pag. .1) lespectatorilor: 19.20 1001 de seri — emisiune
ducere a tehnicii noî să fie fanteziei; 16.00 E strada dum inica „Timpul florilor"; pentru eel mici; riste („Muncitoresc") 1 PARO- mişoara — Farul ; C.F.R. Cluj — Rapid.
realizat în mod exemplar. lă; 19,15 Recital de operetA Pe- 13.00 Emisiune In limba ma- 14.30 Telejurnalul de seară. ŞENI: St&pln pe Mlua(1c („E-
nergla") 1 PETRILA: B. D. In-
ghlarăi
Credem că ar fi de asemenea tor Anders; 19.35 Orchestra el so 14.30 „Pontmerldlan* — magazin Sport; trft In ac|lu n e („M uncitoresc");
laminoare la CS.H", trimisă oportun să se analizeze şi re liştii Ansamblului folcloric „Doi dum inical; 20,10 Un evenlm eot artistic: de VULCAN : Clotecele mftrll
Elşinor"
„Haxnlet la
(„Muncitoresc") ;
URICANI :
încă din decembrie 1970, nici partizarea mal justă a fon na* din C apitală; 20,00 R adiojur 19.00 „La poalele Semenlculul" WIHlam Sh«ke9peare. Co RAzbunarea SflntuJul („7 No
pînâ la şfîrşltul trimestrului durilor pe trimestre, astfel ca nal; 20.10 Tableta de searâ; 20.15 — caleidoscop folcloric. producţie danezo-brltanlcA, iembrie") t BARBATEN7: Cas
realizată la castelul Kron-
Işl dau ooneursul: an s a m
I nu a fost definitivată. să se creeze condiţii optime Zece melodii preferate ; 20.50 In blul folcloric „S em en lcu r, berg do la Elslnor — (par telul condam naţilor („6 Au
gust");
$1
ORAŞTIE ; Ursii)
Din analiza făcută s-a mal încă din acest an realizării vitaţie la dans; 21,30 Revista şla grupurile vocal© din Căr tea !); p&puşa („FlacAra"); GEOA- O.C.L. alimentara
desprins faptul că chiar con sarcinilor sporite de produc gărelor cu Glgl Marga, F rank bunari şl ale Sindicatului 21.30 Reportaj Tv.i Imagini din OIU-BATj PASArJIe; HAŢEG :
fleşlţs
InvAţâmJntulul
Chi
din
Republica Populară
ducerile unor ministere apro ţie pentru anul 1972. In mod Schdbel şl P atty P ravo; 22 00 Ra şl form aţia de u m b u ra şl nezA; P e luciul ghctll („Popular");
BRAD: Mlhal -Viteazul — se
din Afofilova NouA;
bă cu uşurinţă decalarea exe deosebit trebuie 6â se urmă diojurnal; 22,10 P anoram ic spor 19.30 1001 de seri — emisiune 21.45 Steaua fără num e — m u riile M I („Steaua roşie"); GU-
zică populara 1
tiv ;
22,30 SearA de rom anţe j
cutării lucrărilor dintr-un tri rească realizarea planului de 22,30 Moment poetic; 23,00 Muzi pentru cel mici; 22.45 T elejurnalul de noapte. RABARZA: Degetul de fler Hunedoara
mestru în altul. Astfel, pen introducere a tehnicii noi de ca de dans; 24,00 Ruletln de ştiri; 2 4,30 Telejurnalul de seară. S port; („M inerul"); ILIA : O peraţiu
tru temele prevăzute în pla către Centrala industrială Hu 0,03—6,00 Estrada nocturnA. Sport; 23.00 închiderea emisiunii. nea „Leontlne" („Lumina").
nul trimestrului I — „Loco nedoara, care din 20 teme din
motivă de mină de 4 tone cu grupja B din planul trimes
acumulatori" şl „Sonde/.a tip trului I a atacat doar 7 te
VV.D.P." — la cererea Centra me. Şi aceasta mni ales că angajează:
lei cărbunelui Petroşani, Mi este vorba de probleme strin
nisterul Minelor, Petrolului şl gente ale producţiei, care REVIZORI DE GESTIUNE. Condiţii de încă-
Geologici a aprobat decala trebuie să-şi găsească rezolva drare : conf. anexei IV la H.C.M. 328/1967,
rea cu un trimestru. rea cît mal repede şi cu e-
Aşa stînd lucrurile, consi ficienţâ maximă ŞEFI DE MAGAZINE. Condiţii de încadrare :
derăm necesar ca aceste as
pecte să fie analizate cu toa IOAN PUICA N - studii medii sau şcoala generalâ
tă răspunderea de către consi şef serviciu la Sucursala - 2-5 ani stagiu în activitatea comercialâ.
liile de administraţie ale cen judeţeană Hunedoara a
tralelor industriale şl eâ stabi Băncii Naţionale Informaţii la sediul O.C.L. alimentara Hune'
doara, telefon 21 36, sau biroul personal.
Vlnd autoturism W ander, In
stare de funcţionare, Batir.. î20.
Vlnd eajA liberii — Deva. Tra-
Vlnd I. J. cu ataş 51 m otore lan Vuia, nr. 1, telefon 11593,
tă „Carpail". Slmerie. a . Viei- după orele 16,00.
cu, 92.
★ ★ întreprinderea de
Vlnd caaft llbcrft — î camere, Casa de vînrAre, tn curlnd 0-
bucfitârle, cAmarrt. grfidinA. Jn cupabllă. Deva. str. Decebal, l£
com una Slntfimfirla-Orlea. Infor orele 17-18.
maţii Dragos loan. str. Tg. Vi ★
nului. nr. 16, Sibiu Vlnd urgent, Skoda Octavia, industrie locală Deva
puţin rulatâ. Tolteanu. Bariz,
ir nr. 37. In laboratoare noi, dolale eu aparatura moderna, se pot descifra cu uşurinţă tainele oricărei meserii.
Caut menaJerA priceputa. In*
câlzlre canlralA. CamerA sep a ★ IN FOTO: Elevi ai anului II de la Grupul şcolar energetic din Deva luerind la o Oră de fizică, sub îndrumarea angajează de urgenţă:
ratA. Salariu corespuntâior. H u Vlnd eaaâ, grAdlnA. Şoimue. prof. loan Drâghici.
nedoara, telefon 206S. nr. 195.
TIMPLARI CALIFICAŢI
MUNCITORI NECALIFICATI ~ tn vederea ca
lificării lor — în meseria de tîmplari — la cursul
de calificare de scurta durată, care va începe la
M IN ER ITU L — MESERIE DE ÎNALTA CALIFICARE data de 15 iunie 1971,
ANGAJĂRILE Şl ÎNSCRIERILE se vor face pinâ
la data de 1 iunie 1971.
INFORMAJII se primesc zilnic la sediul între
onal, lucrează în condiţii de cunoştinţe variate de chimie, ră la care candidatul Se află levllor pe (Impui şcolarizării? post, iar după numai 3 luni dc prinderii, biroul personal, telefon 11 460.
înaltă mecanizare şl de redu mecanică, electrotehnică, teh în evidenţă ; buletin de ana — Pe scurt : şcolarizare stagiu primeşte pinâ la 76
cerea la minimum a efortu nologia materialelor. Aceşti liza sîngelui şi rezultatul e gratuită ; hrană substanţială lei/post — în funcţie de ca
lui fizic. Introducerea pro muncitori realizează legătu xamenului pulmonar (radio- In Jiinilu alocaţiei legale ; tegoria întreprinderii la care
gresului tehnic în acest sec ra între procesul de producţie scopie, radiografie sau mi cazare gratuită şi confortabi Cste repartizat.
Centrala minelor de fier şi tor al economiei naţionale, început în subteran şi continuat croradiografie) efectuat cu cel lă în internat ; articole de i- — Ce ne puteti spune de
nemetiilifere Cluj, întreprin oferă posibilitatea pregătirii Iu suprafaţă, asigurînd prin mult 3 luni înainte de con gienâ corporală ; costul Inte spre progrtmul dc lucru in
derea minieră Hunedoara — unor muncitori calificaţi ca munca lor materii prime pen curs. Concursul de admitere gral al transportului dus-în- industria minieră?
Teliuc, întreprinderea minie re să deservească utilaje de tru ramurile hotărîloare ale va avea loc între 6-14 iulie tois în vacanţă ; echipament — Incepînd cu sfîrşîtul a- întreprinderea construcţii căi
ră Rm. Vilcea, întreprinde mare productivitate şi tehni economiei naţionale ponlru cursurile de zi şi în (îmbrăcăminte, încălţăminte, nulul trecut, în industria mi
rea de prospecţiuni şi explo citate (haveze, combine, com — In ee constă concursul de tre 1-10 septembrie pentru lenjerie) ; 20-30 la sută din nieră. la unele întreprinderi ferate Timişoara
rări geologice Cluj. întreprin plexe mecanizate). La această admitere la şcolile profesio cursurile scjnle. plata cuvenită pentru munca se experimentează ziua de lu
derea de foraje şi lucrări geo meserie, care se studiază In nale ? — Durata de şcolarizare es efectiv prestată în timpul cru de 6 ore. Aşa va fl cazul
logice speciale Bucureşti. Trus Şcoala* profesională din Lu- — Pentru admiterea în a- te egală pentru toate mese practicii în' întreprindere. în semestrul II al anului 1971 strada 13 Decembrie, nr. 12
tul metale rare Bucureşti şi peni. candidaţii — Indiferent cesle şcoli se dau probe scri riile ? — ( e li sc asigură absol la Exploatarea minieră Mun-
SaJina Prnid. comuna Prnid. dacă sînt absolvenţi ai şcolii se şî orale la matematică şi — Nn. Ea variază în func venţilor după absolvire şi ce cel şi Exploatarea minieră
— Am dori să ne relataţi generale de B ani sau de 10 fizică, din programul clase ţie de complexitatea meseriei avantaje oferă absolvenţilor Ccrlej unde se va introduce angajează prin concurs
succint cîteva detalii privi ani — nu susţin examen dc" lor V-VIII. respectiv din pro şi dc şconln generală absolvi salarizarea din ramura minie regimul de lucru de 6 ore. Se
toare la meseriile miniere a admitere, ei sînt admişi di grama clasei a X-a, Repet : tă. Pentru cei ce au promo ră ? , prevede ca pînâ In anul 1973 TEHNICIAN CONSTRUCTOR
— Absolvenţii şcolilor pro
mintite. rect, pe bază de tesle (în zi numai cei ce se îndreaptă vat clasa a VlII-a a şcolii fesionale sînt repartizaţi în acest sistem să fie generalizat
pe întreaga industrie minieră.
— Electricianul de mină şi lele de 7-0 Iulie 1971). In ce spre meseria dc mecanizator generale, durata va fi de trei producţie pe baza contractu Kedui crea zilei de lucru vao- NORMATOR
lăcătuşul de mină contribuie constau testele ? In întrebări miner nu dau examen. ani pentru meseriile de „me lui de şcolarizare încheiat cu feri tinerilor absolvenţi pri pentru Şantierul 31 poduri, lotul Simc-
canizator minrr“, „electrician
In exploatarea judicioasă a u- elementare sau exerciţii sim înscrierile pentru concursul întreprinderile miniere. Lise lejul să frecventeze după pro
tilnjelor şi agregatelor minie ple în scopul verificării cu dc admitere sc fac la sediul de m;nă“ şi „lăcătuş de mi asigură de către acestea locuri gramul de muncă diverse for ria.
re. Astfel, electricianul de mi noştinţelor de cultură gene fiecărei şcoli sau întreprin nă". Pentru meseriile „prepa de muncă corespunzătoare me de perfecţionare, specifi
rator dc cărbune" şi „prepa
nă se ocupă dc întreţinerea şi rală şi pentru orientarea şco deri miniere, între zilele dc J rator dc minereu", durata es meseriei învăţate şi program ce invâţăminlului tehnic şi dc Condiţii de angajare conform H.C.M.
repararea întregului echipa lară Rezultatul se notează cu iunie — 5 iulie ac. pe baza te de numai 2 ani. Pentru dc lucru optim, cultură generală, de exemplu 9I4/19G8.
ment din subteran, iar lăcă puncte iar admiterea în şcoa următoarelor acte : certificat absolvenţii şcolilor generale Salarizarea muncitorilor în şcolile de maiştri, \nlesniri
tuşul de mină răspunde de lă se fucc în ordinea numă dc naştere ; certificat de ab de 10 ani. d u m ic i dc şcolari acest domeniu de activitate pentru a urma liceul seral sau Concursul se va ţine în data de 28 mai
partea mecanică a tuturor ti rului dc puncte obţinut dc solvire. în original sau adeve zare în meseriile de mni sus este superioară altor ramuri fără frecventă, nvînd totoda
purilor de utilaje şi a instala uendidai şi în limita locurilor. rinţă de promovare n clasei n vn fi dc doi ani şi numai pen ale economiei naţionale. De tă largi posibilităţi de n urma 1971, ora 9, la sediul I.C.C.F. Timişoara,
ţiilor de la frontul de lucru Preparatorul dc minereuri V 111-a sau a X-a ; fişă medi tru preparatori de 1 an şi do pildă, mecanizatorul miner cursurile institutelor de în- str. 13 Decembrie, nr. 12.
pînă la cura minei. şi prenornlorul dc cărbune cală eliberată ric şcoala ge uă trimestre. este salarizat la angajare cu vâţâmînt superior
Mecanizatorul miner, spre reprezintă două meserii deo nerală absolvită sau de cir un salariu de piuă la 67 lei/ C. DROZO
deosebire de minerul tradiţi sebit de complexe ce necesită cumscripţia medicală sanita — Care sînt drepturile e-