Page 83 - Drumul_socialismului_1971_05
P. 83
DRUMUL SOCIALISMULUI O Nr. 5 092 DUMINICA 23 MAI 1971
Aflat în vizită în Cuba, to Manifestări peste hotare organizate în cinstea
varăşul Gheorghe Rădulescu semicentenarului Partidului Comunist Român H H V 1
— Corespon
a vizitat obiective dentul Agerpres, Ion Găfăţra- minist.rului apărării naţiona şi articole ale secretarului
PEKIN 22
le, Li Cian, adjunct al mi
general al P C.R publicate în
nu, transmite : In «cadrul ma nistrului comerţului exterior, limba franceză. Toate curii Io
nifestărilor organizate în cin şi alte persoane oficiale chi expuse vor fi oferite în dar N O I C U T R E M U R E
din provincia Havana stea semicentenarului Parti neze. vizionat Institutului de studii „Maiiri- LA B U R D U R
Participanţii ' au
ee Thorez". Expoziţia a fost
dului Comunist Român, am
basadorul României la Pekin, filmul documentar „Evocări" organizată sub auspiciile In
HAVANA 22. — Corespon stitutului de ştiinţe zootehni Aurel Duma. a oferit vineri şi au vizitat o expoziţie cu- stitutului „Maurice Thorez" Noi cutremure de pu
dentul Agerprcs, Victor Sla- ce. tovarăşul Gheorghe Rădu- un coctcil-film la Clubul in prinzînd imagini din trecutul şi Asociaţiei de prietenie mnii s-nu produs in zona
malc. transmite : Tovarăşul Jcscii a fost invitat să vizi ternaţional din capitala R P de luptă al Partidului Comu Franţa—România ■ din jurul localităţii Uur-
Gheorghe Itâdulescu, vice teze diferite regiuni din su Chineze. nist Român şi din construi In cuvîntul rostit la deschi dur, situată in sud-vcstul
preşedinte al Consiliului de dul provinciei Havana, unde Au participat U De, al doi rea socialismului în Româ dere, Victor Joanncs, mem Turciei. Deşi nu s-au înre
omeneşti,
gistrat victime
Miniştri, şeful delegaţiei gu se renlîzeazâ un vast plan de lea secretar al Comitetului de nia. bru al C C al P C F, o vor seismele au distrus 975 de
vernamentale române, « vi dezvoltare agricolă, menit să partid orăşenesc Pekin, Lin O bit despic vechile relaţii de casc şi au provocat dau
zitat în cursul zilei de vi asigure aprovizionarea capi Si-cian, membru în conduce prietenie şi colaborare din ne serioase altor 2 732 de
neri diferite obiective agro talei cu orez, carne, lapte, le rea organizaţiei reprezentan PARIS 22. — Coresponden tre P.C.F, şi P C R., despre clădiri După cum sc ştie,
zootehnice din provincia Ha gume, cafea şi citrice. Con ţilor muncitorilor din oraşul tul Agerpres, Paul Diaeones- contribuţia şi sacrificiul unor suptumina trecută, mişcările
vana In timpul vizitei, oas comitent. în această zonă se Pekin, Ken Piao, şeful Sec cu, transmite ! La Institutul comunişti români în perioada seismice ce. au avut loc la
petele a fost însoţit de Car- înfăptuiesc importante lucrări ţiei relaţii externe a C.C. al de studii „Maurice Thorez" luptei de rezistenţă din Fran liurdur s-au soldat cu
los Rafnel Rodriguez, preşe de construcţii de şosele, ba P C Chinez, Ciao Kuan-hua, din Paris s-a deschis expozi ţa împotriva ocupaţiei nazis moartea a 57 de persoane
te, despre sprijinul dat de
dintele Comisiei naţionale cu raje Şi lacuri de acumulare adjunct al ministrului aface ţia „Partidul Comunist Ro clasa muncitoare franceză şi cu rănirea a aproxima
baneze de colaborare econo pentru irigaţii, sate model, rilor externe, Pin Şao-hui, mân la a 50-a aniversare" luptei antifasciste a muncito tiv 100.
mică şi lehnico-ştiinţificâ, in încheiere, a fost vizitat adjunct al şefului Marelui Cu acelaşi prilej a fost pre rilor din România.
Jesus Betancourt, prim^secre- Centrul de dirijare a agricul Stat Major al Armatei Popu zentat şi un stand de cărţi A luat. de asemenea, cu
tar al Comitetului provincial turii din provincia Havana, lare Chineze de Eliberare. româneşti, printre care cu vîntul Constantin Flrtan. am R Ă Z B O IU L U N D E L O R
de partid Havana, şi de Va- situat in apropierea localită Siao Cin-kuan, adjunct al legeri de cuvîntâri, rapoarte basadorul României la Paris
sile Muşat, ambasadorul Ro ţii Nazareno. Jesus Betan- U.R.S.S. Fabrica de lămpi electrice din Breţk (R.S.S. Bie Politia olandeză a arestat
mâniei ln Cuba. courl a dat oaspetelui expli lorusă) produce onual peste 200 milioane becuri într-o vo- pe N. J. Jurgens, re
După ce a luat cunoştinţă caţii asupra planurilor de notole de 20 tipuri. prezentantul organizaţiei
de activitatea unui centru de dezvoltare a provinciei Ha In fotografie ; Una din principalele secţii de cercetări }i ,,World Wtde", eu sediul in
creştere a taurinelor şi a In vană. probe ale fabricii. Comunicat cu privire la convorbirile dintre Liehlcnslcin, proprietara
postului de radio-pirat „Ve-
roni a" ; sub acuzaţia de
Mirko Tepavaţ şi Nguyen Thi Binh a fi principalul instigator
Convorbiri oficiale bulgaro-iraniene Contacte comerciale BELGRAD 22 (Agerpres). porturilor şi colaborării din stabilirea unui termen rezo al atentatului comis asupra
navei „Mebo II", pe care
între R.D. Germană — La Belgrad a fost dat tre R.S F. Iugoslavia şi Repu nabil pentru retragerea de sc află instalat postul de
Noord
radio-pirat „Radio
publicităţii comunicatul co blica Vietnamului de Sud plină a trupelor S.U.A. şi Zcc". Cei trei autori ai a-
SOFJA 22 (Agerpres). ~ Todor Jivkov a oferit Ln garia depune şi va depune în şi Anglia mun cu privire la vizita 0- Iugoslavia şi-a reafirmat soli ale aliaţilor lor ar crea con tcnlalului, care au fost a-
Sîmbâtâ au început la Sofia cinstea premierului iranian o continuare eforturi^în vede ficială de prietenie pe care daritatea şi sprijinul deplin diţii pentru un progres in resla(i, au recunoscut că
convorbirile oficiale Intre To masă. Cu acest prilej, el a rea realizării înţelegerii reci LONDRA 22 (Agerpres). — a făcut-o în Iugoslavia mi pe care îl acordă luptei po tratativele de la Paris Rezol au primit fiecare cile 25 000
dor Jivkov, preşedintele Con relevat interesul cu care ur proce şi colaborării între sta La invilaţia Camerei de Co nistrul afacerilor externe al porului vietnamez pentru li varea justă a problemei sud- dc florini pentru aeeaslu
siliului de Miniştri al R.P. măreşte poporul bulgar „po tele balcanice. merţ din Londra, în Anglia Guvernului Revoluţionar Pro bertate şi independenţă, îm vietnameze. subliniază docu acţiune Scopul „operaţiu
Bulgaria, şi Amlr Abbes Ho- litica externă naţională, in In cuvîntul său de răspuns, se află în vizită o delegaţie vizoriu al Republicii Vietna potriva intervenţiei străine. mentul. reclamă crearea gu nii" era avarierea navei
veida, primul ministru a1 I- dependentă a Iranului şi e Amir Abbas Hoveida a ară a Camerei de Comerţ Exte mului de Sud, Nguyen Thi Părţile au condamnat în mod vernului popular provizoriu „Mebo II”, astfel incit a-
ranuJui, aflat Ln vizită fin forturile guvernului iranian tat că raporturile dintre Iran rior a R.D. Germane, condu Binh, la invitaţia secretaru hotârît intensificarea şi ex de largă coaliţie, in confor ecasta să fie constrxnsă să
capitala Bulgariei. Sint exa pentra realizarea bunei veci şi Bulgaria ilustrează faptul să de preşedintele camerei, lui de stat iugoslav pentru a tinderea de către S.U.A a mitate cu cererile populaţiei intre îufr-im port pentru
minate probleme de Interes nătăţi. înţelegerii reciproce şi că Intre ţâri cu sisteme po Rudolf Murgott. Delegaţia a facerile externe. Mirko Te războiului în îndochina şi au Vietnamului de sud caro se reparaţii, puţind astfel să
reciproc, precum şi probleme coexistenţei paşnice între po litice diferite se pot dezvol vizitat o serie de întreprin pavaţ. subliniat necesitatea retrage pronunţă pentru independen fie pusă sub sechestru pen
«le situaţiei internaţionale ta cu succes relaţiile de co deri şi a purtat cu reprezen In cursul convorbirilor o rii neîntirziate, necondiţiona ţă, pace. neutralitate şi de tru o datorie dc 9 milioa
actuale, relatează agenţia poare**. Todor Jivkov a sub existenţă paşnică. Considerăm tanţi ai economiei şi comer ficiale şi cu alte prilejuri, se te şi depline a trupelor ame mocraţie Cele două părţi sa ne florini fa(ă de un con
BTA. liniat că, !a rîndul său, Bul- că această coexistenţă tre ţului britanic convorbiri in arata în comunicat, a fost e ricane şi ale aliaţilor lor din lută şi sprijină lupta po sorţiu de creditori, din ca
şi „World
parte
re face
buie să fie activă şi construc problemele relaţiilor econo fectuat un schimb rodnic de Vietnamul de sud şi din ce poarelor Indochinei pentru li tt'ide”. In felul acesta, „Ra
tivă şi sprijinim punctul de mice dintre R D G şi Marea păreri asupra principalelor lelalte state ale Indochinei, bertate şi autodeterminare pe dio Noord Zec" ar fi fost
vedere că popoarele vor tra Britanie probleme ale relaţiilor inter pentru a se permite popoare baza acordurilor de la Ge pus în imposibilitate să
r&mfinfi în capitala Argenti ge un folos imens din re In cadrul unei conferinţe naţionale şi, în mod deosebit, lor din această regiune sâ neva cu privire la îndochina
nei plnâ la 4 Iunie. de .presă, Rudolf Murgott a hotărască în mod liber cu din 1954 şi acordurilor cu mai concureze cu postul
laţiile bazate pe principiile în legătură cu evoluţia situa „Vcroni a".
vorbit despre importanta nor privire Ia propria lor soartă, plivire la Laos din 1960
respectului reciproc şi nea ţiei din îndochina. Schimbul
WASHINGTON. — Rege malizării relaţiilor între fără «mestec dinafară. Păr Părţile şi-ou exprimat sa
le Feisal al Arabici Saudi- mestecului fin treburile inter R DG şi Marea Britanie ca de păreri s-a referit, de ase ţile cer. de asemenea, ca tisfacţia pentru dezvoltarea A L 48-LEA F U R T
te va face la shrşitul aces ne «le «ltor state — a sub premisă a dezvoltării comer menea, la căile .pentru pro S.U.A, sâ pună capăt bom rodnică a relaţiilor dintre D IN B IS E R IC I
tei luni o virilă in S.U.A., liniat premierul iranian. ţului dinbe cele două ţări. movarea în continuare a ra bardamentelor şi celorlalte Iugoslavia şi Republica Viet
la invitaţia preşedintelui acte de război împotriva te namului de Sud. îndeosebi
Nixon. anunţă un comuni ritoriului R.D Vietnam, acte după formarea Guvernului La Rologna au fost fu
cat al Casei Albe. ce reprezintă o încălcare a Revoluţionar Provizoriu şi a rate din Biserica San Cia-
suveranităţii şi integrităţii te recunoaşterii sale — la 12 conio Maqgiore mai multe
ritoriale ale acestei ţâri in iunie 1969 — dc către Iugo panouri dintr-un poli plic
I MONTEVIDEO. — La datind din anul 1420, operă
i Montevideo s-au încheiat dependente slavia. Ele au căzut de acord a pictorului Jocopo di P q o -
l convorbirile dintre Anton Iugoslavia, se arată în co sâ stabilească relaţii diplo lo. Acesta este al 48-lea
Vratuşa. adjunct al secre municat. consideră că propu matice la nivel de ambasa furt comis tu bisericile din
tarului «le stat pentru afa nerile Guvernului Revoluţio dă Ambasada Republicii Italia dc la începutul a-
BERLIN. — intre 17 şi nar Provizoriu al Republicii Vietnamului de Sud va fi
21 mai, la Berlin a avut cerile externe al lugostavîei, Vietnamului de Sud, prezen deschisă curînd la Belgrad. util ui.
care a făcut o vizită in U-
Ioc cea de-a 10-a sesiune a ruguay, şi Juan Blanco, tate la conferinţa de la Pa Părţile au examinat şi alte Lucrarea lui Jacopo di
Comisiei inlerguvernamen- ris, reprezintă o bază logică, forme de colaborare şi de Paolo este evaluată la 100
tale pentru colaborare eco ministrul «le externe a.i. ăl ,-ealistâ şi constructivă pen promovare a relaţiilor reci milioane lire. O ollă pic
acestei
cadrul
In
ţări.
nomică şi tehnico-ştlinţifi- schimbului de păreri ce a tru soluţionarea politică a proce. Ele au convenit sâ con tură şi mai rnioroas^/, ope
că dintre U R.S.S. şi R.I). avut loc. menţionează agen tinue şi sâ intensifice contac ră a lui Apolo Vcnoziano.
datind din jurul
anului
Germană în cursul sesiunii, ţia Taniug, părţile şi-au ex problemei vietnameze şi le tele bilaterale şi schimbul de L100. a fost detaşată dc pe
au fost semnale acorduri primat dorinţa de a promo sprijină deplin Cele două păreri în legătură cu pro perele, dar plită la urmă a
interguvei namentale cu pri va în continuare relaţiile părţi consideră că, îndeosebi, blemele de interes comun. fost abandonată.
vire la extinderea colaboră bilaterale. îndeosebi în do
rii economice în domeniile meniul economie, unde po
perfecţionării mijloacelor de sibilităţile reale existente M A F IO Ţ I IN „ R E Ş E D IN Ţ E
comunicaţie, elaborării unor nu sînt suficient folosite Sfare de alertă în Bolivia
utilaje moderne jaentru pro S U P R A V E G H E A T E n
ducerea /te materiale chi
mice şi utilaje an tomate CANBERRA. — La Can LA PAZ 22 (Agerpres). — nopţii de joi spic vineri în- Un grup dc 1(1 jiersoane,
pentru industria textilă. berra au avut loc puternice Autorităţile guvernamenta tr-o reuniune exlroordinară calificate de poliţie, ea fiind
manifestaţiii de protest îm le şi armata bolivianâ se a- pentru a examina situaţia şefi ai Mafiei siciliene, au
potriva agresiunii S.U.A. din flâ în stare de alertă, în sco creată ca urmare a unei miş fost deportate marţi in
VARŞOVIA. — Agenţia
PAP anunţă că Edwar«t Vietnam. In faţa clădirii JAPONIA. Muncitorii din Okinowa, membri ai Uniunii Ofensivei de Primăvară, au făcut pul preîntîmpinării „unei lo cări subversive care a inten mica insulă italiană Lino-
vituri de stat", transmit 3-
iinfcl in Marea Me-
ţionat sâ asigure reîntoarce
sa,
Gierek, prim-.veeretar al Parlamentului mii de stu couiă comună cu muncitorii de la băiete militare din Okinawa (Zenguro) in greva de 48 genţiile de presă. Guvernul rea la putere a liderului Miş 1 diteronă, unde se vor afla
C.C al P.M.ILP., a primit denţi au organizat pichete, de ore pentru mărirea salariilor. Este a treia rundă a grevei perlate şi cea mai lungă. La cării 'Revoluţionare Naţionale y sub un regim de „reşedin-
delegaţia Partidului Comu cerînd retragerea trupelor mitingul din Tokio au luat parte circa 15 000 de muncitori. Jn fotografie : Mitingul din preşedintelui Juan Jose Tor- (M.N.R.i, Paz Estenssoro, fost 1 fă supravegheată" pe ter-
nist German, condusă de australiene care participă, Parcul Meiji din Tokio. res a fost convocat ln cursul preşedinte al ţârii. ’ »ucn nedefinit Conducăto-
preşedintele acesteia. Kurt alături de Statele Unite, la \ rii mafioţi sc aflau pină
Bachmnan. care se află la războiul din Vietnam. Deta Ştirile parvenite din Co- t acum în închisori din Sici
Varşovia. Intîlnirea. adau chabamba şi Potosi, impor ' lin sau aveau „reşedinţa
tante centre urbane, semna
gă agenţia, s-a desfăşurat şamente ale poliţiei au in VIAŢA PE MARTE? Progrese în negocierile sovieto-americane lează izbucnirea unor tulbu \ supravegheată" in diferite
într-o atmosferă cordială. tervenit pentru a-i împrâş- l localităţi siciliene. Cu toate
rări la care participă forţele
câ tiu a fost expus motivul
privind limitarea înarm ărilor strategice gărzii naţionale şi ale poli , \ acestei măsuri, potrivit a-
„Să renunţăm la orice speranţă ţiei. La Potosi, autorităţile au ţ genţiei Associated Press. se \
WASHINGTON. — Lulnd cuvînful Ia un dejun o- WASHINGTON 22 (Ager- Declaraţia preşedintelui Ni instituit starea de asediu pen . consideră că ea a fost lua- |
feril în cinstea unor oameni He ştiinţă americani, se este încă prea devreme" preş). — Intr-o cuvînlare ros xon a fost făcută după o con tru a pune capăt incidente J tâ în legătură cu asasina- •
cretarul de stat al SIL A.. William Roeers. a decla tită la încheierea conferinţei vorbire pe care a avut-o cu lor ' rea. In 5 mai. n lui Pictro
rat că Statele Unile sînt gata „sâ încheie aranjamente MOSCOVA 22 (Agerpres). piedică în dezvoltarea vieţii, Intelsat, preşedintele S.U.A., conducătorul delegaţiei S.U.A, Informaţiile caic parvin \ Scnglirmc, procurorul gr- '
adecvate" pentru schimburi «te informaţii ştiinţifice — „Vom afla despre Marte consideră savantul. Dacă in Richard Nixon, şi-a exprimat la 'convorbirile sovieto-ame din La Paz continuă să fie
şi tehnice cu R P. Chineză şi cu orice altă ţară cu multe lucruri oare ne vor timpurile îndepărtate condi speranţa că, în cursul aces ricane pentru limitarea înar încă neclare cu privire Ia e \ ncral din Palcrmo. \
tui an, va fi realizat un a
Gerhard
mărilor strategice,
care S.U.A nu au rttlaţii diplomatice. ajuta sâ înţelegem structura ţiile fizice de pe Marte au cord Sn cadrul negocierilor Smith, în cursul căreia a fost voluţia situaţiei din ţară. \_____________ J
şi evoluţia propriei noastre fost favorabile apariţiei vieţii, sovieto-americane privind li discutată, potrivit surselor 0-
planete şi a sistemului solar atunci biosfera formală în mitarea înarmărilor strategi ficiale, continuarea tratative
în ansamblu" — scrie, în zia acele vremuri a avut timp ce, ca urmare a înţelegerii lor SALT în lumina înţele
BONN. — Cancelarul R.F. ti« pe manifestanţi Au fost rul sovietic „Izvestia", pro sâ se adapteze, în decursul survenite între cele două gu gerii intervenite între guver
a Germaniei, Wilty Brandt, rănite numeroase persoane, fesorul Vasili Moroz, referin- evoluţiei sale, la condiţiile verne. In acest scop, a preci
şi preşedintele Franţei, iar 170 de studenţi au fost du-se la recenta lansare a schimbate ale planetei. Spe zat el. vor trebui sâ se des nele Uniunii Sovietice şi Sta
Genrges Pompidou. se vor arestaţi. staţiei automate sovietice cialistul sovietic nu exclude făşoare negocieri intense. telor Unile.
intilni în zilele He 5 şi 6 „Mftrs-21*. posibilitatea ca râspindirea
iunie ta Bonn. Această re MONTREAL. — Poliţia Tn opinia profesorului. Mar vieţii pe Marte sâ comporte
uniune. la care vor lua par canadiană a intervenit vi te este unita planetă a sis caracterul unui „focar", Adică
te şi miniştrii de externe ai neri pentru a dispersa pe temului nostru solar pe care biosfera sâ ocupe porţiuni Succese ale constructorilor
celor două ţări, are loc în participanţii la un marş îm ne putem aştepta sâ intîlnim limitate, cu un microclimat
cadrul consultărilor periodi potriva războiului din Viet manifestări ale vieţii asemă mai favorabil ca cel creat, de nave din R.P.D. Coreeană
ce prevăzute de tratatul de nam, care a fost iniţiat du nătoare celor de pe Terra. de pildă, de o eventuală ac
cooperare franco—vest-ger- pă un miting desfăşurat tn ..Este drept — scrie Moroz — tivitate vulcanică.
man. centrul oraşului Montreal. în ultimii ani s-a creat o i „Cum se vor prezenta aces PHENIAN 22 (Agerpres) — dotarea unităţilor de produc
In cursul ciocnirilor, 14 po magine puţin liniştitoare în te ipotetice organisme vii La şantierele navale Chong- ţie de pe întregul litoral al
liţişti şi 30 de demonstranţi această privinţă. Cu cît a- mnrţiene, dacă ne va fi dat jin din R R.D Coreeană a R.P.D. Coreene. Au fost, de
ANKARA. — Primul mi flâin mai multe despre pla sâ Ie intîlnim ? Cei precauţi fost lansat la apă un modern asemenea, construite nave cu
nistru (urc, Nihat Erina, au fost răniţi, fiind spita netă, cu ntît pare mai greu se încumetă sâ vorbească nu vas de pasageri cu un depla deplasamente de la 3 000 )a
chestionat «lin nou vineri lizaţi Numărul arestărilor sâ-i atribuim peisajului mar mai despre microorganisme. în sament de 5 000 de tone 5 000 tone. Constructorii de
scara de către ziarişti asu operate depăşeşte cifra de ţian o biosferă asemănătoare ccl mai bun caz despre pla nave de la aceleaşi şantiere
na
Muneilorii şantierelor
pra soartei consulului i*ra- 70. celei terestre. Dar sâ renun nete. dar noi trebuie să fim vale Chongjin au dat în folo lucrează in prezent la o na-
clian F.phraim Filrom. ră ţăm la orice speranţă este conştienţi de posibilitatea de vn-fabrieâ de 10 000 tone
pit la începutul săptămînii, COLOMBO. — Guvernul încă prea devreme". Condi a înlîlni şi ceva cu totul ne sinţă în ultimii ani un im |>enlru prelucrarea peştelui
a precizat că joi seara ştia Ceylonului a adoptat hotă ţiile climaterice aspre nu aşteptat” — conchide prof. portant număr de vase de preluat de la vasele de pes
eă diplomatul este în viaţă. rî rea de a redeschide, ince- constituie prin e:le însele o Moroz. pescuit, care se află acum în cuit.
„De atunci, a adăugat el, plnd de la 2 iunie, insti
nu avem ca şi dv. nici tuţiile de invăţămtnt supe
o noutate în ceea ce-1 pri rior. Universităţile au fost
veşte**. închise fin itina aprilie ca
urmare a situaţiei politice R. P. C h in eză
din ţară. creată fn urma
( Il l)AI) DE M£XICO — acţiunilor antiguvernamen
Preşcilmlele Republicii Cos- tale desfăşurate de elemen
la itiia. Jose Figueres Fer-
rcr, a sosit in Mexic pen te insurgente care au acţio Obiective industriale construite pe plan local
tru o vizită oficială «le patru nat în diferite regiuni ale
zile. El va purta convorbiri tării. PEKIN 22 (Agerpres). — In arest sens, un exemplu o centrală construită prin înecate de ape In patru zile,
cu preşedintele Mexicului, Dezvoltarea industriei locale concludent SI reprezintă rea forte proprii apele au fost silite sâ cedeze,
î.uA Echevcrna. NEW YORK. — Vineri au şi îndeosebi a construcţiei o- lizările obţinute de oamenii Este impresionantă capaci iar recolta de orez obţinută
continuat, pentru a treia zi biectivclor de capacitate me muncii din Ciunşan. provin tatea mecanizatorilor din pe ogoare, pinâ atunci ame
BONN — Agenţia DPA consecutiv, tulburările de la die fin R.P. Chineză înregis cia Canton. In ultimii ani. Ciunşan de a-şi organiza ac ninţată, a depăşit aşteptările.
anunţă fă. la invitaţia gu Universitatea «lin Kcnt (O- trează zi de zi noi succese. aici s-au fabricat aproxima tivitatea în funcţie de con O largă mişcare de raţio
vernului argentinian, pre hio), generate de interven Fiecare provincie este- anga tiv 100 000 maşini agricole diţiile climaterice. In 1970, nalizări pune în valoare noi
şedintele Bundedaisului Re- jată în această activitate, ea Lucrările de irigaţii, drenâri. etnd datorită ploilor abun şi noi valenţe ale capacităţii
puhluii Fe«leral«? a Germa ţiile poliţiei pentru a îm contribuind. In ultimă instan însâmînţâri şi cultura plan dente producţia de orez de creatoare a oamenilor. Dato
niei. Kai-l wc von Hassel, piedica organizarea de ma ţă. la creşterea potenţialului telor au fost mecanizate sau pe suprafeţe întinse risca să rită şi acestui lucru, ei au
economic al întregii ţări. O semi mecanizate. Aproximativ fie compromisă, ei au reuşit reuşit să producă nu numai
va fac«k, începind «Ic marţi, nifestaţii antirăzboinice. In R.F. A GERMANIEI, De curind, celui mai mare cerb de la
atenţie deosebită sc acordă 45 la sută din suprafaţa agri să fabrice, în numai citeva maşini-unelte agricole simple, Zoo OPEL, de lingă Fronkturf, i-ou căiut coarnele, care cin-
o vizită la Buenos Aires. (ursul acţiunilor poliţiei au construirii, pe plan local, a colă este lucrată cu ajutorul zile, 210 staţii de pompare a dar şi motoare Diesel, sâ a tăresc 16,6 kg Această greutate nu s-a mai intilni! de citeva
Von Hassel. menţionează a- fost operate numeroase a- obiectivelor industriale meni tractoarelor, iar 85 la sută simileze peste 41 de tipuri secole.
| petiţia citată, urmează sâ t e stări. te să asigure necesarul de apei şi peste 3 000 de pompe maşîni-unelte. Sînt realizări In iotogralie : Cerbul de la Zoo, posesorul laimooselor
maşini şi unelte agricole, pre din gospodăriile agricole prj- de absorbţie caic au fost pu care plasează Ciunşan-ul coarne.
cum şi de bunuri de consum. mesc energie electrică de fa se fin funcţiune pe ogoarele printre localităţile fruntaşe.
teflacţi» fltolafrtfftti» ilarului i Bevg, Pfitru Grota, nr. Ş5. or. 12317 fl 1 15 88. Tiparul i Intreprtoderea poligrafica Bora