Page 84 - Drumul_socialismului_1971_05

M 9 ,
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UN IŢI-VA! Tovarăşul Hicolae Ceauşescu
i
a primit pe membrii
7

expediţiei ştiinţifice româneşti

care a traversat Africa

Tovarăşul Nicolac Ceauşescu, La primire a fost de faţă
secretar general al Partidu­ tovarăşul Mircea Maliţa, mi­
lui Comunist Român, pre­ nistrul învăţâmîntului.
şedintele Consiliului dc Stat. Prof. Nicolae Botnariuc şi
împreună cu tovarăşii Ion ceilalţi membri ai expediţiei
Gheorglic Mnurcr. Emil Bod- au informat conducerea par­
naraş, Manca Măncseu, Paul tidului despre activitatea şi
Niculcscu-Mizil, Glieorghc rezultatele cercetărilor ştiin­
Pană, Virgil Trofin, Ilic Vcr- ţifico întreprinse cu acest pri­
det, a primit, luni diminea­ lej. despre contactele avute
ţa. pe membrii expediţiei şti­ cu instituţiile african* de
inţifice româneşti, care a tra­ cultură şi învâţâmînf. cu au­
versat prin zona ecuatorială torităţile statelor pc care le-au
continentul african. străbătut, despre primirea
Expediţia a străbătut 12 cordială care le-a fost făcută
'ţâri : Senegal. Mali, Volta Su­ pretutindeni de populaţie De
perioară, Niger. Nigeria, Ca­ asemenea, el au relevat com­
merun, Ciad, Republica Afri­ portarea exemplară a autotu­
ANUL XXIII. Nr. 5 093 MARŢI 25 MAI 1971 4 PAGINI - 30 BANI ca Centrală, Republica De­ rismelor româneşti, precum
mocratică Congo. Ruanda, U­ şi buna calitate a produselor
ganda şi Kenya. româneşti folosite în cursul
Grupul de exploratori, con expediţiei.
dus de prof. univ. Nicolae Tovarăşul Nicolae Ceauşescu
Botnariuc, decanul Facultăţii a dat o înaltă apreciere re­
de biologie din Bucureşti, a zultatelor activităţii desfăşu­
Urgenţe industriale Popa, asistent universitar la rate de expediţia ştiinţifică
fost alcătuit din
dr. Sever
românească, i-a felicitat
cu
Institutul medico-farmaeeutie căldură pe membrii ei şi a
din Cluj. Nicolae Coman, spe­ făcut recomandări pentru pu­
cialist în probleme de bota­ nerea în valoare a acestor re­
nică, lector la Universitatea zultate în interesul dezvoltă­
„Babcş-Bolyai" din Cluj. şi rii activităţii de cercetare şti­
IMPERAIIVU1 cercetătorul zoolog Dragoş inţifică. cît şi al extinderii
Neculce, de la aceeaşi univer­ relaţiilor de colaborare şi
sitate, inginerul Liviu Ungn- prietenie cu ţările străbătute
reanu, cineast, biologul Vale- de expediţie.
AUTOUriURII Radioteleviziune, precum şi înmînat tovarăşului Nicolae
redactor
riu Cimpoieru.
la
In semn de omagiu, a fost
inp. Ion Cataranciuc şi teh­
înmâ-
Ceauşescu un album
nicianul auto Constantin Lu-
du, de la Uzinele mecanice nunchind imagini din activi­
Muscel din CSmpulung. tatea expediţiei. ,
Necesitatea punerii In valoare a tuturor rezer­
velor şi posibilităţilor de creştere a potenţialului in­
dustrial şi a eficienţei economice a generat în acest
prim an al actualului cincinal un nou imperativ e­ Plecarea delegaţiei C.C. al P .C JL
conomic i autoutilarea întreprinderilor. Obiectivul
ce- vizează această acţiune, cu tendinţă de rapidă care va participa la lucrările celui de-al
generalizare în Întreaga activitate productivă, con­
stă In asigurarea, prin efort propriu, cu maşini, uti­
laje, agregate, instalaţii şi subansamble necesare a XlV-lea Congres al P .C . Cehoslovac
secţiilor de bază şi auxiliare. Prin aceasta întreprin­
derile contribuie direct la reducerea eforturilor va­ Luni dimineaţa, a plecat la lucrârile celui de-al XlV-lea
lutare ale statului prin diminuarea importurilor, de­ Praga delegaţia Partidului Congres al Partidului Comu­
grevează uzinele constructoare de maşini de impor­ Comunist Român, condusă dc nist din Cehoslovacia.
tante sarcini ce pot fi preluate corespunzător de în­ tovarăşul Dumitru Popescu, Din delegaţie fac parte to­
treprinderi. membru al Comitetului Exe­ varăşii Barbu Zaharescu,
Efectul economic binefăcător al autoutilării nu se Centrala term oelectrica Paroşenl - cu puterea tnslalaiA de 300 MW — sc înscrie ca o prezcnţA vig u ro asi In constelaţia cutiv, secretar al C. C. al membru al C C. al P.C.R., re­
limitează numai la atît. Autoutilarea creează posibi­ energetic* a (Arii. P.C.R., pentru a participa la prezentant al P.C.R. la revis­
litatea dotării întreprinderilor cu fonduri fixe. pen­ ta „Probleme ale păcii şi so­
tru modernizarea utilajului de producţie şi a mij­ cialismului", Gheorghe Nâsta-
loacelor de transport proprii, pentru perfecţionarea sc, membru al C.C. al P.C R,,
capacităţilor productive sau executarea în bune con- prim-secretar al Comitetului
diţiuni a reparaţiilor capitale. Toate acestea In con­ ADUNĂRI GENERALE ÎN C.A.P. Aport sporit in domeniul activităţii Judeţean Argeş al P.C.R., şi
diţiile asigurării unor substanţiale sporuri de pro­ Ion Obradovici, ambasadorul
ducţie şi productivitate, de reducere a cheltuielilor şi României la Praga.
ridicare a eficienţei. In aceeaşi zi, delegaţia a
Avantajele enunţate mal sus au determinat ca Susţinem prin fapte sosit la Praga.
şi în judeţul nostru unele consilii de administraţie de cercetare ştiinţifică (Agerpres)
şi comitete de direcţie sâ iniţieze şi sâ desfăşoare
neîntlrziat acţiuni eficace pe linia autoutilării. Şi « •
cu toate câ In acest domeniu nu sînt posibile rezul­
tate spectaculoase imediate, se poate afirma câ în măsurile adoptate de partid Cea de-a X-a sesiune de reeiclării cadrelor de specia­
multe întreprinderi s-au făcut progrese promiţătoa­ comunicări ştiinţifice a ca­ litate in industria minieră şi
re. Aceasta îndeosebi la Combinatul siderurgic Hu­ drelor didactice dc la I M P , alte aspecte. cinci E s s S
nedoara. La fabrica de aglomerare nr. 2 s-a reali­ Urmărind cu consecvenţă fel să-şi aducă o contribuţie mii şi ridicarea nivelului de la care au fost invitaţi să Sesiunea a cuprins
zat din resurse proprii o bandă' transportoare cu traducerea în viaţă a sarci­ cît mai substanţială la reali­ trai al lucrătorilor ogoarelor, participe cercetători şi din secţii : secţia 1 — ştiinţe so­ T E R M IN A R E A B E T O N A R II
electromagneţi. Utilajul, deşi n-a costat decît 23 000 nilor stabilite de Congresul zarea unei producţii agricole măsurile respective au fost alte instituie de învâţămînt ciale ; secţia a II-<a — mate­
lei, sumă uşor recuperabilă în termen scurt, contri­ al X-lea privind progresul globale cu 49 la sulă mai primite cu deosebită satisfac­ superior şi universităţi din matică : secţia a III-a — E C L U Z E I R O M A N E Ş T I
buie la obţinerea unui spor anual de producţie de rapid al agriculturii şi creş­ mare faţă de media perioa­ ţie şi interes de către toţi întreaga ţară, sc înscrie în mecanică şl rezistenţa mate­ D E LA P O R Ţ IL E D E F IER
1B500 tone aglomerat autofondant. O acţiune deo­ terea contribuţiei acestei ra­ dei 1966-1970. cooperatori, ele constituind contextul unei continue lâr- rialelor ; secţia a lV-a — fi-
sebit de interesantă se desfăşoară la laminorul muri de bază a economiei la Ig_ complexuţ, )• acţiuni 1- .. un puternic. stimulent. pentru Pe şantierul ecluzei ro­
„750". Aici s-au confecţionat şi experimentat' cu re­ formarea venitului naţional niţiate în vederea fructifică­ participarea masivă la acti­ mâneşti de la Porţile de
zultate foarte bune portlagăre originale, care le în­ şi la ridicarea nivelului de rii mai largi a marilor resur­ vitatea de producţie, pentru Pe marginea unei sesiuni de comunicări Fier se toarnă, in aceste
locuiesc pe cele provenite din import. Prevăzută sâ trai al întregului popor, con­ se de care dispune agricultu­ sporirea eficienţei muncii de­ zile, ultimele cantităţi dc
se încheie în trimestrul I anul viitor, această acţiu­ ducerea partidului şi statului ra, un loc de seamă îl ocu­ puse în agricultură. betoane. Practic, operaţiile
ne va determina o reducere a importului din vest a iniţiat 'o serie de măsuri pă măsurile referitoare la a cadrelor didactice de la I.M. Petroşani principale de betonare au
cu peste 1 140 000 Iei valută. Importante măsuri menite să asigure un cadru îmbunătăţirea condiţiilor de Cunoscînd faptul că de a - /ort încheiate, in prezent e-
s-au întreprins pentru creşterea producţiei proprii favorabil desfăşurării unei viaţă ale membrilor coopera­ vantajele create de recentele fectuindu-se lucrări de fi­
de piese de schimb şi recondiţionarea unor piese activităţi intense şi susţinute tivelor agricole, lo organiza­ măsuri beneficiază fiecare fa­ gîri şi diversificări a sferei zică şi chimie ; secţia a V-a nisare.
şi subansamble, din care unele provenite din im­ rea şi dezvoltarea activităţi­ milie de cooperatori, aduna­ cercetării ştiinţifice, atlt în — termotehnicâ, tehnologie şi
port. Pentru anul în curs, producţia de piese spo­ din .partea lucrătorilor din a- rea generală a cooperatorilor domeniu] fundamental cit şi organe de maşini. In cursul N O I P R O D U S E R O M A -
reşte cu 900 tone, iar valoarea recondiţionârilor va griculturâ, subordonînd toate lor anexe industriale şi a din Geoagiu a prilejuit o vie în cel aplicativ, preconizate materialului de faţă ne vom N E S T I L A E X P O R T
depăşi 10 milioane lei. eforturile îndeplinirii în prestărilor de servicii la sate, şi profundă manifestare a de conducerea superioară dc opri, în principal, asupra a I
precum şi cfcle care privesc
Intr-un mod asemănător se acţionează la Uzina mod exemplar a obiectivelor recunoştinţei ţăranilor de aici partid şî de stat. Succedîrid două dintre acestea: mate­ Concomitent cu exportu­
„Victoria" Câlan. Pe anul în curs s-au prevăzut prevăzute în actualul cinci­ scutirile şî reducerile de im­ faţă de politica înţeleaptă a simpozionul organizat anul matică şi mecanica şî rezis­ rile de mărfuri, stipulate
autoutilări în valoare de 835 000 lei, din care s-au nal In acest sens. o obliga­ pozit .pe veniturile realizate partidului, de grija părin­ trecut de catedrele de spe­ tenţa materialelor. de contractele fn vigoare,
şi finalizat unele lucrări cum este instalaţia de pre- ţie de căpetenie a fiecărei de gospodăriile agricole apar- tească ce li se poartă. Este cialitate pc tema „Metode şi In cadrul secţiei de mate­ întreprinderile româneşti
încâlzire a gazului metan insuflat în furnale în ve­ cooperative agricole este' a­ ţinînd cooperatorilor şi pro­ şi firesc Să fie aşa dacă a­ mijloace de mare producti­ matică. aşa după cum ne co­ de comerţ exterior conti­
derea reducerii consumului de cocs. Programul dc ceea de a valorifica la un ducătorilor individuali. Vi- vem în vedere că numai în vitate pentru exploatarea şi nuă activitatea de contrac­
autoutilări stabilit pentru întregul cincinal prevede nivel superior toate rezerve­ zînd, în esenţă, rezolvarea acest an membrii cooperatori valorificarea substanţelor mi­ munică prof. dr. Wilhelm tare a unor produse. Ast­
amplificarea acţiunii prin construirea unui melan- le existente şi întregul poten­ unor probleme sociale de din Geoagiu, ca urmare a a­ nerale utile", actuala se­ Kecs, au fost susţinute 23 de fel, întreprinderea „Export-
jor la turnătoria de lingotiere, confecţionarea unor ţial productiv pentru ca ast­ mare însemnătate ale ţărâni- plicării măsurilor ce au fost siune a relevat principalele lucrări. Problematica abor­ lemn" a încheiat, de cu-
utilaje şi construcţii metalice necesare reparaţiilor adoptate, vor realiza venituri rezultate obţinute în perioa­ dată s-a dovedit variată şi rind, contracte privind ex­
capitale la bateriile de cocsificare şi furnale. Deo­ suplimentare care însumează da ce a urmat, ritmul în ca­ bogată In conţinut. Ea se portul a 8 500 mp parche­
sebit de importantă este prevederea din program peste 830 000 Ici. revenind pe re se desfăşoară activitatea înscrie în domeniul preocu­ te in Anglia şi Italia, a
care arată câ începînd din 1973, cu excepţia apara­ 0 familie, în medie, circa de cercetare în diverse insti­ părilor actuale pe plan mon- 10 600 tone hîrtie pentru
turii de automatizare, măsură şi control, uzina va 1 500 lei. ambalaj în Iran, ltalia, Iu­
renunţa total la importul de piese de schimb. tute tehnice ca şi direcţiile goslavia, Kuweit, Liban şi
Preocupări susţinute pentru autoutilare se con­ — Datoria noastră de că­ spre care se îndreaptă aten­
stată şi la Uzina de utilaj minier Petroşani. Aici petenie este — apreciau în ţia colectivelor de cercetători. CCoirtfruor» h> pog. a )-o) R.A.U.
s-au şi materializat o seamă de iniţiative privind cuvîntul lor cooperatorii Ion Comunicările au fost axate
asimilarea de noi tipuri de maşini şi utilaje, insta­ Batrîna. Ion Cîndea, Sabin pe oglindirea aspectelor de
laţii şi elemente de susţinere. De asemenea, la F.C. Câliman. Maria Groza şi al­ interes ştiinţific deosebit, u­
Orâştie şi U M.M.R. Simeria autoutilarea vizează ţii — să nc înzecim efortu­ tilizarea rezultatelor în re­
modernizarea unor capacităţi productive, dotarea rile pentru a susţine prin zolvarea unor probleme con­
cu noî utilaje, de concepţie proprie, specifice proce­ fapte aceste măsuri, să obţi­ crete. S-a acordat astfel a­
selor tehnologice ale unităţii respective. nem producţii superioare în tenţie prioritară lucrărilor
Acţiunile de autoutilare şi autodotare nu vizează toate sectoarele de activitate, tratînd caracterul aleator al
numai sfera întreprinderilor industriale ci. în ace­ să punem astfel cantităţi su­ unui procedeu de extracţie
eaşi măsură, se pretează şi sc impun şi în unită­ din industria minieră, moder­ • REZULTATE
ţile de construcţii, transporturi, în cele ale econo­ plimentare de produse agro- nizarea învăţâmîntului mate­
miei locale Un exemplu pozitiv în acest sens îl ofe- alimentare la dispoziţia eco- matic minier şi în general
a celui tehnic superior, so­ • CLASAMENTE
luţiile de rezolvare a unor
(Continuare in pag. a 3»a)| Legumicultorii din Geoagiu pregAtesc noi cantllAti de legume
tu vederea llvrAriJ. Foio : O. CIOBANU (CfcitifMJŞfv in Doa. o 3-a) probleme pe care industria ® COMENTARII
le pune Sn faţa cercetării,

Pentru Jiul, cauza nu este

Soarta producţiei de legume se hotărăşte prin pierdută
Mureşul Deva—noul lider al seriei
P lantarea la timp a răsadurilor! a Vl-a a Diviziei naţionale C

în perioada actuală se mari râmineri în urmă. Ca tomatele de vară mai erau cu găleţile, astfel randamen­
cerc efecluat un volum mare dovadă, la începutul acestei de plantat 3 hectare, iar la tul muncii fiind simţitor di­
de lucrări in agricultură, la decade, pînâ la îndeplinirea cele de toamnă acţiunea încă minuat. Deficienţe dc aceeaşi
loc de frunte pc agenda coo­ integrală a planului, mai nu s-a început. Cu slabe re­ natură s-au semnalat şi la
peratorilor siluîndu-se între­ erau de plantat 17 hectare zultate în privinţa plantării C.A.P. Gurasnda. unde uda­
ţinerea culturilor, recoltatul cu varză de vară, 41 de hec­ legumelor în cîmp se pre­ rea de aprovizionare a solu­ CHILE Şl EVOLUŢIA POLI­
furajelor, precum şi asigura­ tare cu ardei gras, iute şi zintă de asemenea fer­ lui s-a făcut cu cantităţi in­
rea producţiei de legume. gogoşar şi 17 hectare cu vi­ ma legumicolă intercoo- suficiente de apă.
Realizarea la un nivel co­ nete. Să nu mai vorbim de pcratislâ Strei-Batiz, unde Cu deosebită răspundere TICĂ LATINO-AMERICANÂ
respunzător a acţiunilor res­ tomate, unde au mai rămas lasă mult de dorit mobiliza­ trebuie privite şi celelalte
pective obligă conducerile u- de scos in cîmp răsadurile de rea cooperatorilor la muncă. lucrări de sezon în legumicul­
nitâţilor agricole şi cadrele vară pe 9 hectare şi dc toamnă Pentru terminarea în cel tura Este vorba despre re­ R ea lita te a la tin o -a m erico n o c o n te m p o ra n a o
tehnice să organizeze exem­ pe 24 de hectare. Ţinînd sea­ mai scurt timp a plantărilor coltarea, sortarea şi valorifi­ con stitu it tem a u n e i c o n vo rb iri purtate cu mi­
plar munca, să folosească cu ma dc ritmul anemic in ca­ se impune să fie luate mă­ carea producţiei conform
randament maxim tonte for­ re s-a desfăşurat pînă acum suri energice în fiecare uni­ graficelor săptâminale stabi­ nistrul relaţiilor e x te rn e o l R e p u b licii C h ile ,
ţele şi mijloacele existente, acţiunea de plantare a răsa­ tate. mobilizînd un număr lite, de pregătirea terenului C lo d o m iro A lm eyd o , care ne-o vizitat sâ p tă -
astfel îneît aplicarea tehno­ durilor, sini puţine şanse sporit de cooperatori la fi­ şi însâmînţarea culturilor mina trecu tă ţara in fru n tea u n e i d e le g a ţii
logiilor specifice fiecărei cul­ pentru ca lucrarea să sc ter­ nalizarea acţiunilor de sezon duble şi succesive pe supra­ g u v e rn a m e n ta le , d e re d a c to rii A g e rp re s Z â ­
turi să fie făcută in mod mine în perioada indicată, in legumicultură. ^ feţele eliberate. Cunoscînd că nei Flo re a şi M ih a i Fabion,
Alături de plantarea şi în-
ireproşabil. In acest sens. fapt ce nu poate avea decit sămînţarea la timp a legu­ producţiile obţinute la hec­
constituie
tar
principalul
obţinerea unor producţii spo­ consecinţe negative asupra melor. o influenţă hotârîloa- criteriu de apreciere a efi­ Situată în extremul sud-
rite de legume la hectar ne­ producţiei de legume. Intîr- cientei acţiunilor iniţiate de vestie al continentului la- le Allende. în favoarea a-
re asupra recoltei o are asi­
cesită ca la grădini să se lu­ zieri nepermis de mari sc gurarea apei necesare plan­ organizaţiile de partid şî con­ tino-american, unde influ­ firmârii principiilor ne­
creze intens, zi de zi depu- semnalează în privinţa plan­ telor. O slabă preocupare in ducerile unităţilor agricole, enţa Statelor Unite se ma­ amestecului in treburile In­
terne, egalităţii in drepturi
nîndu-se eforturi deosebite la tatului in special la fermele această privinţă se înlîlneş- se impune ca în aceste zile nifestă în numeroase do­ a statelor mari şi mici, res­
Snsâmînţâri şi plantări în legumicole Şi unităţile culti­ te la C.A P. Sâlciva unde nu toate eforturile să fie îndrep­ menii, Republica Chile şi-a
cimp. la îngrijirea culturilor, vatoare de legume din raza tate spre mobilizarea la propus’ sâ împiedice izola­ pectării tuturor atributelor
combaterea dăunătorilor, a­ centrelor de producţie, valo­ s-au luat măsuri pentru pu­ muncă a tuturor forţelor de rea sau sufocarea ei prin- suveranităţii naţionale, mi­
nerea la punct a sistemului
plicarea udărilor etc. rificare şi inousti ializare a de irigaţii şi folosirea judi­ care dispun cooperativele a- tr-o blocadă de natură fi­ nistrul chilian a explicat o­
O analiză a stadiului exe­ agricole, numai astfel putiu- nanciară, politică sau econo­ rientarea acestuia spre în­
cutării acţiunilor în legumi­ legumc-or şi fructelor , din cioasă a aspersorului. Tot­ Cooperatorii din Sînf Andrei ol» (in an «le an rezultate lot mal mică — a declarat minis­ treţinerea de relaţii norma-
cultura nu este insă de na­ Deva, Orâştie şi 11 ia. * La odată, la cooperativa agrico- du-.se efectua la timp şi de bune In privinţa sporirii efectivelor şi a producţiei animaliere. O trul chilian.
tură să îndreptăţească la ardei, spre exemplu, sarcina lâdinRomos în loc ca la uda­ calitate întregul volum de contribuţie de scam a la succesele înregistrate şl-o aduce şl ingriji- Relevînd poziţia fermă a
torul-m ulgâtor Iovii Crişan, cm c lucrrazA de 13 ani in sectorul zoo­
rea terenului înainte de plan­
concluzii' optimiste îndeosebi de plantări pe C P f.V.L.F. tare să se utilizeze motorul lucrări de sezon în legumi­ tehnic. De la lotul pe care II arc In primire, el rcallzcAzA o p ro ­ guvernului Unităţii Popu­
ducţie m edie anual* de 2 100 1 lap ie pe cap dc vacA.
Sn ceea ce priveşte planta­ Deva nu este realizată nici şi inolopon\pa existente, ope­ cultura şi în celelalte sectoa­ Foto : V. ONOIU lare, condus de preşedinte­
rea răsadurilor se constată în proporţie de 50 la sută, la raţiunea s-a efectuat manual, re de producţie ale C.AP.
i