Page 86 - Drumul_socialismului_1971_05
P. 86
DRUMUL SOCIALISM^ " • Nr. 5 093 6 MARTI 25 MAI 1971 a
C. LP. O.C.L. produse
industriale |
Producţii suplimentare in zooteh
Deva
nie si la activităţile anexe anunfă |
Adunarea generală a coo mentare, s-a apreciat că este ca din sectoarele vegetal şl F ragm ent din sulta hunefloreană cu care form aţia de d an su ri populare « Şcolii generale nr. Potrivit H.C.M. nr. 479/1970 şi Decretului 111/
peratorilor din Veţel a dez posibil ca, fără a afecta fon zootehnic să valorifice produ B H unedoara a cb tlgat premiu] I pe ţarâ şl Prem iul special al Ministerului Invâţânilntulul. 1951 în ziua de 4 iunie 1971 ora 8, în sala res
bătut temeinic măsurile ce se durile planificate de retri se agroalimentare peste pre Folo : V, ONOIU
impun în vederea aplicării buire a muncii, cooperativa vederi a căror valoare va re taurantului „Perla Cetăţii" din Deva, SE VOR
I-iotărîrii Comitetului Execu să contribuie cu sume mai prezenta suma de 13 000 lei, VINDE PRIN LICITAJIE PUBLICA UN NUMĂR
tiv al Comitetului Central al mari la constituirea fondului iar din activităţile anexe şi DE 5 AUTOTURISME MARCA I.M.S. 59 A Şl I
Partidului Comunist Român Casei de pensii. Ca urmare, prestările de servicii se vor
privind unele măsuri de îm adunarea generală a coopera realiza în plus venituri de Formaţii distinse la Festivalul 461, PRECUM Sl UN AUTOTURISM MARCA J
bunătăţire a condiţiilor de torilor din Veţel a hotârît în 20 000 lei. In acest scop se va j MERCEDES, CU GRADUL DE UZURA 85 LA
viată ale membrilor coopera unanimitate participarea cu crea o secţie de cârâmîdărie. SUTA.
tivelor agricole de producţie, 7 la sută din valoarea pro se va folosi gaterul la întrea Condiţiile de participare, caracteristicile şi
a legilor cu privire la organi ducţiei globale la constituirea ga sa capacitate şi se va pre cultural-artistic al pionieriler si şcolarilor
zarea şi dezvoltarea activită fondului Casei de pensii. A lucra o însemnalâ cantitate preţul de începere a licitaţiei, precum şi adresele
ţilor de prelucrare a produ ceasta — aşa cum au arătat de produse agroalimentare. la care pot fi văzute autoturismele sînt afişate
selor agricole, construcţii şi vorbitorii — este o măsură De asemenea, s-a stabilit ca la magazinul „Automoto" din Deva, bulevardul
prestări de servicii la sate, echitabilă deoarece, în peri în cadrul cooperativei agrico DIN 1t FORMAJII HUNEDORENE, PREZENTE IM FINALA dezvoltare maestrul coregraf
precum şî la scutirile şi redu oada actuală, din fondurile le să se înfiinţeze un atelier FESTIVALULUI CULTURAL-ARTISTIC AL PIONIERILOR Şl ŞCO Valeriu Erzian n pus cu dăr Dr. Petru Groza, blocul A.
cerile de Impozit pe veni centralizate s-au acordat su de tîmplărie. LARILOR, 9 AU FOST PREMIATE PE |ARA. nicie talentul şi priceperea
turile realizate de gospodării me mereu crescînde care au Dezbaterile adunării gene PIONIERII HUNEDORENI AU CIŞTIGAT 4 PREMII I PE TA sa, fantezia şi entuziasmul,
le agricole apartinînd coope permis ca în ultimii doi ani rale au reliefat hotărîrea coo RA, 3 PREMII II, UN PREMIU III Şl O MENŢIUNE. atribute ce-i însoţesc munca
ratorilor şi producătorilor In pensiile să crească de trei peratorilor de a răspunde La sfinţitul luni! martie, ziarul nostru a informat cititorii de zi cu zi. Suitei hunedore-
dividuali. ori. Numai ţăranii coopera prin fapte recentelor mâsurl despre succesul repurtat de către copiii hunedoreni la faza fi ne, prezentate în concurs —
Participanţii care au luat tori pensionari din Veţel be luate de partid. Cn dovadă, nală a celei de-a II-O ediţii a Festivalului cultural-artistic al ih care a înmănuncheat intr-o
ruvînlu) în cadrul adunării neficiază de pensii care în a în această primăvară a exis pionierilor şi şcolarilor, desfăşurata la Arad. Azi, rezultatele aleasă interpretare jocuri mo- întreprinderea de
au arătat că. prin constitui nul 1070 au însumat peste tat o bună participare a finalei se cunosc. Judeţul Hunedoara ocupă un loc de prestigiu mîrlăneşti, pădureneşti şi de
rea fondurilor necesare satis 158 000 Iei. în timp ce coope membrilor cooperativei la e in rindul formaţiilor artistice ale pionierilor şi şcolarilor din ţară. pe Mureş — maestrul core
facerii nevoilor de odihnă şi rativa agricolă a contribuit fectuarea lucrărilor agricole, La cea de-a ll-a ediţie a competiţiei s-a făcut un meritoriu graf fi va adăuga noi neste reţele electrice
tratament, prin acordarea a la constituirea fondului de reuşindu-se ca însâminţările salt calitativ, incununat de 9 premii pe ţară, din care 4 sînt mate culese din folclorul a-
jutorului pentru copil şi a pensii doar cu suma de 47 100 şi lucrările de întreţinere a locul I. ceslor ţinuturi bogate : un şi
concediului plătit pentru le lei. Este evident deci efortul culturilor să fie executate la rag de jocuri din Ţara Moţi .
ii uzi e şi în caz de boală, pre pe care-1 face statul nostru un nivel calitativ superior. lor şi zona Orăştiei. angajeaza:
cum şi prin celelalte măsuri în vederea asigurării unor Inţelegînd că toate măsuri Formaţiile de dansuri ale Şcolii O pepinieră de viitori ar
adoptate se rezolvă probleme condiţii tot mal bune de via le luate de conducerea parti tişti la şcoala generală nr, 8 ?
sociale de o importantă deo ţă membrilor cooperatori dului corespund Intereselor şi generale nr. 8 Hunedoara Da ! Aici, cea de-a doua edi $ LĂCĂTUŞI
sebită ale ţărănimii. De a pensionari. In acest an, prin năzuinţelor ţărănimii, coope ţie a festivalului artistic pio 9 SUDORI
crea. este necesar să se între majorarea pensiilor. acelaşi ratorii din Veţel s-au angajat Premiul I pe ţară ţi Pre al pionierilor şi şcolarilor, nieresc a adus încă un pre 6 ELECTRICIENI
prindă ample acţiuni în ve număr de persoane vor bene să-şi mobilizeze toate efortu miul special al Ministerului formaţia de dansuri de la a miu l pe ţară. Posesor: echi
derea valorificării tuturor re ficia de suma de 231 560 lei. rile în vederea sporirii pro ■ Invăţămîntului au fost de ceastă şcoală, tot sub instrui pa de dans modern, instruită $ MUNCITORI NECALIFICAŢI
zervelor de creştere a pro Exprimlndu-şl hotărîrea de ducţiei şi a veniturilor, redu cernate formaţiei de dansuri rea dumneavoastră, a cîştigat de prof. Ana Millye. Cum Informaţii suplimentare se primesc de la serv.
ducţiei agricole, de sporire a a se angaja cu toate resur cerii substanţiale p cheltuieli populare de la Şcoala gene locul III pe ţară. Urmăriţi s-a ajuns aici ? Formaţia îşi
contribuţiei fiecărei unităţi sele în amplele acţiuni ce se lor şi gospodăririi cu chib rală nr. 8 Hunedoara Suita evoluţia artistică a acelora pe are geneza intr-un spectacol personal al I.R.E. Deva, str. G. Enescu, nr. 37-39,
la asigurarea obţinerii unor întreprind pentru sporirea zuinţă a întregii averi ob de dansuri care s-a ridicat pe care i-aţi format ? Ei au ieşit dat de şcoală unde Ana Mil telefon 1 30 50, între orele 7-15 în fiecare zi în
cantităţi cît mai mari de pro producţiei şl a veniturilor co şteşti a cooperativei agricole. cea mai înaltă treaptă a in din şcoala generală. lye a dorit să aducă o notă afară de duminică.
duse agronlimentare. Prin operativelor agricole, coope terpretării, care a uimit pu — Da. Desigur. Din rindul de inedit. Şi, după febrile
realizarea producţiei supli ratorii din Veţel au stabilit C. DROZD blicul ţi juriul, a fost răsplă lor am in echipa de dansuri căutări, apoi după multă
tită pe deplin. Maestrul core a clubului „Siderurglstul" — muncă in care n-a lipsit o — — W ■
graf Valeriu Erzlan, intructo- care a cîştigat, recent, Mare clipă sprijinul conducerii şco
rul formaţiei, care are in a- le premiu şi titlul de laureat lii, echipa de dans modem
Susţinem prin fapte măsurile adoptate de partid cesb succes merite deosebite, al celui de-al X-lea Concurs marea întrecere a pionierilor ,411 m m sg
clştigă locul 1 pe ţară la
dă, totuşi, „vina" pe copii, pe
pe ţară al formaţiilor artis
şcoală.
tice de amatori — multe ca
— Sînt copii cu o dăruire dre i Tiberiu Crăciun, Maria şi şcolarilor.
Două trofee de prestigiu la
de necrezut. In septembrie, Horneăhu, Victoria Dincă, o singură şcoală. I.e-au cişti-
cooperatorilor. Chibzuind te să folosească cu randament anul trecut, am făcui cu ei m jl £
Mihai Andrei şi alţii, care au
(Urmore din pog; 1) meinic asupra măsurilor ce maxim forţele şi mijloacele primii paşi. Şi-au consacrat învăţat jocul popular în a- gat copiii şi dascălii lor care
ştiu să armonizeze învăţătura
se impun a fi înfăptuite în de care dispune cooperativa. vacanţa de iarnă repetiţiilor.
vederea valorificării superi In semn de manifestare a Aş putea spune că au făcut ceastă şcoală, au participat cu jocul, orele de studiu cu
oare & rezervelor de creşte ataşamentului şi dragostei cu formaţia clubului „Side- dragostea pentru artă, care
noinieî naţionale şi să con re a producţiei, cooperatorii faţă de partid, de grijă pe sacrificii. Zilnic, două ore rurgistul* la Festivalul inter ştiu să-şi îmbogăţească clipe
tribuim la satisfacerea în- au stabilit să însămînţeze su care o poartă ţărănimii, adu din timpul liber le-au dăruit naţional de la Pecs (Unga le de răgaz cu nestemate des
Ir-uii grad cît# mni ridicat a plimentar o suprafaţă de 7 narea generală a cooperatori repetiţiilor. Sînt copii foarte ria), unde am cîştigat premiul prinse din bogatul tezaur spi
cerinţelor populaţiei. hectare c u legume, prin apli lor din Geoaglu a adresat o cuminţi, disciplinaţi şi, u n I, vom pleca, in vară, intr-un ritual al poporului nostru.
Dezbaterile fructuoase ce carea llucrărllor agricole Ja telegramă Comitetului Cen punct revelator — toţi buni turneu in Cehoslovacia. Aşa In viitoarele noastre nume
la învăţătură. Cel cu note
au avut loc au evidenţiat un nivel agrotehnic superior tral a! partidului, tovarăşu slabe n-au ce căuta in for dar, şcoala generală nr. 8 e re vom face cunoscuţi citito
posibilitatea obţinerii unor să depăşească recoltele pla lui Nicolae Ceauşescu, în ca maţie. Acestor copii le datorez o pepinieră valoroasă de a r rilor şi pe cîştigătorii celor
venituri băneşti cu cel puţin nificate cu 200 kg grîu şi re. printre altele, se arată succesul, lor şi şcolii. Aş pu tişti. lalte mari premii pe ţară.
300 000 Ici mai mari faţă de 3 000 kg sfeclă la hectar, iar că : „Ne angajăm să depăşim tea spune că n-a fost repeti O pepinieră la a cărei LUCIA LICIU
cele planificate iniţial. Sînt din activităţile anexe indus producţia planificată cu 100 ţie la care să nu fie prezent Unitatea de mecanizare şl
asigurate astfel condiţii ca. triale şl prestările de servicii tone grîu, 60 tone porumb, 70 unul dintre directorii şcolii
după acoperirea contribuţiei — ori tovarăşul Sbtrcea ori cotidiană; 12,15 Muzică In stru m en
tone legume şl 150 tone sfe
de 7 la sută la constituirea să obţină 100 000 lei venituri clă, sA valorificăm .pe bază tovarăşul Filip, care e şl co tatA; 12,30 Din ţările socialiste: transporturi forestiere Sebeş
în plus. Pentru a înfăptui în
fondului Casei de pensii, uni mod exemplar obiectivele de contract produse agroali mandantul unităţii de pio RADIO 13.00 R adiojurnal: 13.75 Concert
de prlnz; 14.00 Buletin de ştiri:
tatea să realizeze un cî.ştig propuse, cooperatorii din mentare peste prevederi în nieri, iar profesoara Teodora 14.05 Doine sl Jocuri populare;
in plus de circa 20 000 lei Geoaglu 6-au angajat să par valoare de 200 000 leî. Iar din Suciu — o pasionată a mun PROGRAMUL I; 6.05 De la 600 14.30 Memoria pflmlntulu ro m a ANGAJEAZA DE URGENTA SUDORI
numai pe scama sporurilor activităţile industriale şi cele cii cu pionierii — ne-a fost la -0,30; 9,30 Atlas cultural; 10,00 nesc; 15.00 Muzică uşoară ; 15.20
15.30 Radio-
populare ;
Melodii
suplimentare de producţie ticipe c u dăruire, cu Întrea prestatoare de servicii să re de un permanent ş( real aju Buletin de etirl; 10.0S Muzică şcoală; 16,00 R adiojurnal; 16,15 CALIFICAŢI PENTRU ATELIERUL DIN
ga lor putere şl capacitate
realizate ca urmare a finali de muncă la activitatea de alizăm un venit de peste tor. populară din Transilvania; 10,30 Melodii cu dedicaţie; 10.30 Croni
Selecţlunl din opereta *,Mam!zelle
ca săptâm înll m uzicale; 16.55 S fa
zării hotărîrilor adoptate de — La precedenta ediţie a Nltouche" de Herv£; 11,00 Bule tul m edicului; 17.00 Buletin de SEBEŞ.
recenta adunare generală a producţie din cadrul unităţii, 1 400 000 lei". Festivalului cultural-artistic tin de ştiri: 11,05 O rchestra Bebe ştiri: 17,05 Din cete mai Îndrăgite
P risad a; 11,iS Revista economică; melodii, populare; 17,30 Un poet
11.40 CJntece; 12,00 Z4ce m inute Jublt de cititori: George Coşbuc;
cu Roberto Carlos; 12,10 Un in 17.50 Form aţia Paul G hent2er; Condiţiile de salarizare H.C.M. 914/1968.
terpret şl rolurile sale: Zlnlca MJ- 13.00 Publicitate radio; 18,20 Mu
lanov; 12,30 Intllnlre cu melodja zica de-a lungul veacurilor; 19,00 Informaţii suplimentare la sediul unităţii,
(„R epublica"); LUPENI; Băieţi
populară şl Interpretul preferat;
Imperativul autoutitarii buni, bateţi răi („C ultural"); 13.00 R adiojurnal; 13.15 A v anpre Buletin de ştiri: 19,05 E strada m e
lodiilor; 19,30 Ediţie radiofonică :
Căsătorie prin m ica publici-
mieră cotidiană; 13,27 Clnteeul e
tato („Muncitoresc”); LONEA: pretutindeni; 14.00. Compozitorul i,Ce-tl doresc eu ţie, dulce R om â biroul personal,
19,50 Noapte bună. copil;
nie";
Cinci pen tru Infern fl Helga săptâm înll: Claude D ebussy; 14,40 21.50 Clntece populare; 22.00 Din
(„Minerul"); PETR1LA: B D . Solişti de muzică populara; 15,00 lumea Jazzulul: 22.30 Fonotecă de
Intră tn acţiune („Muncito Buletin de etirl: 15.05 Selectiunl
DBVAi Trandafiri roşit p en aur; 22,50 Clntâ form aţia I Dlk
(Urmore di n pag. 1) tru Angelica („Patria”) i înce resc"); VULCAN: Dragostea dJn opereta „Fetiţele din P ă d u Dlk; 23,00 Buletin de ştiri; 23.05
putul („Arta”); SEWER1A: Ş a unei blonde („M uncitoresc"); rea Neagră" de Leo Jesseli 15.20 Stnt com pozitor: F lchard Wag-
Sonatina pentru vioară şl
BARBATENI:
Paşa <„« A u
pian
rada („M ureşul"); HUNEDOA gust"); ORAŞT1E: Medicul de de Dinu Lipatti; 15.35 Pagini v o ner; 23,45 Din creaţia com pozito
RA: Doar un telefon („Slrie- la asigurări („Flacăra”) ; cale 81 orchestrale dlrt muzica de rului Iacob Mnre$lami; 0.30 O m a
ră Inlreprinderea de construcţii siderurgice Hune rurglstul”) ; Al grljâ de Suzl GEOAG1U-BAT: Cadavrul viu estradă; 16.00 R adiojurnal; 16.15 giu Iul Tucuteseu op. 31 pentru
clarinet, vioară,
violoncel
violă,
(„C onstructorul"); Ursul Şl p ă
doara. Programul preconizat pe perioada întregului puşa („Arta"); CALAN: Colo — serlllo M l ; H A Ţ E G r Mes Clnteeul sâptflmînM; 16.30 Melodii $1 plan de Dorii Pnpovjcl; Im m er
cincinal prevede efectuarea unor lucrări care urmă nia „Lanfieri" („li Iu n ie"); teacănul („P opular"); BRAD: de Noni D em etrlad; 16,50 Publici \rieder de R om an Vlâd; 0,55—1,00
resc creşterea capacităţii de producţie, a producti TELTUC: Cu dlrjjabllu! spre Tripla verificare şt Peretele tate radio; 17.00 Radloendclopedie Buletin de etirl. Uzina mecanică material
pentru tineret; 17,30 Concert de
vrăjitoarelor („Steaua roşie”) ;
vităţii muncii pe şantiere, reducerea cheltuielilor şi Polul Norrt („Minerul"): P E GURABARZA: Degetul de fler muzică populară cu Iovi Dlonlsle,
TROŞANI: începutul şl Răz
îmbunătăţirea calităţii lucrărilor de construcţii- bunătorul („7 Noiembrie"); („Minerul”); ILIA; O peraţiu Georgcta Stoica 81 ion Oprea;
montaj. In acest context, valoarea autodotârilor pen Picioare lungi, degeto lungi nea „Leontlne" („Lum ina"), 10.00 Orele, .se u l; 20,00 TRbleta dc rulant Simeria
seară; 20.05 zece melodii p refe
tru anul în curs se cifrează la 3 milioane lei, ur- rate; 20.40 Din repertoriul vio
mînd ra în anii 1972—1975 să se efectueze noi au- lonistului Ion Luca B ănăţeanu:
todotări valorînd 4,7 milioane lei. Pentru aceleaşi 20.55 Ştiinţa la z i; 21,00 Bijuterii ANGAJEAZA DE URGENŢA :
m uzicale; 21,30 Revista şlagărelor:
perioade se prevăd âutoutilâri de 483 000 lei şi 2,3 22.00 Radiojurnal; 22,30 Concert 10,00—11,00 TclescoalA.
L im ba rom ănâ — clasa a
milioane Iei, iar la piese de schimb valori de 2,4 de seară; 22,35 M om ent poetic. X ll-a ; — lăcătuşi
Arte poetice;
23.00 Concert de
şi respectiv 14,4 milioane leî. seară: 24,00 Buletin de ştiri; 0.03 — Chelie privirii — film d i
Deşi din cele relatate rezultă clar începutul bun 6.00 Estrada nocturnă. dactic elveţian, prezentat — sudori electrici şi autogeni
la concursul International
ce s-n făcut în domeniul autoutilăni şi autodotârii, PROGRAMUL I I : 6.00-8,10 P ro Prem iul Japonia 1970; — tîmplari
trebuie să menţionăm că posibilităţile sînt mult gram muzical de dim ineaţă; 8.10 18,00 Revista literară Tv. ;
Tot lnatnte: R.25 Mari Interpreţi:
18.30 Steaua polarA — cabinet
mal mari. Fructificarea lor obligă conducerile cen H enryk Szer.vng; 8,4! Cinci cln- de orientare şcolară fl — dulgheri
tralelor şi întreprinderilor să revizuiască programe tece vechi rom âneşti de Mlreea profesională j — forjori
după
Chlrtac.
Anton
le stabilite iniţial, să întreprindă noi măsuri pentru 11.20 Caruselul riielodillor; P an n ; 19.15 P ublicitate;
11.55
19,20 1001 de seri — emisiune
cOrtceperea şl executarea cu forţe proprii sau în Ştiinţa la zi; 12.03 Avanprem ieră p en tru cel mici; — tinichigii
eodplirăre a noi tipuri de utilaje, instalaţiii. mecanis 19.30 Telejurnalul de seară.
Sport ;
me. subansanlble şi piese. Pentru aceasta este nece 20.10 D rum ul lemnului — film — muncitori necalificaţi cu armata sa
sară întărirea serviciilor de concepţie, iar acoîo d o cu m en tar; tisfăcută.
unde situaţia o impune, delegarea unor răspunderi 20,3S Seară de teatru : „P rem ie
exprese unor specialişti competenţi şi inventivi, dez ra" de Jo h n Cromwell; Angajaţii cît şi familiile vor beneficia
voltarea cdpacităţii proprii de proiectare şi de c- 21,55 Arte frum oase. Medalion de permise gratuite pe C.F.R. De aseme
Fiorlca Cordescu;
xccitţic în întreprinderi. Acţiunile de outoutilaro vor Familia, rudele, prietenii fl 22.10 Din Înregistrările celui
trebui să depăşească In toate unităţile faza inci cunoscuţii nnunţA moartea de-sl IV-lea festival şl nea, angajaţii mai beneficiază de abona
celui c-sro a fost Octavlan Cer
pientă, să cîştige în amploare şi, mai ales, în efi- chez, Jurist pensionar. concurs Internationa! de
muzică uşoară „Cerbul mente gratuite pe C.F.R.
ln m o rm in tarea va avea loc de a u r ” : Recital Charles
ilng. MINICA NEAGOE m iercuri, 26 oial 7971, la cim i T ren et:
activist al Comitetului tirul ortodox din Deva. Corte £2,40 FUm d o cu m entar: „ P o
judeţdon de partid Aspect dlu atelierul de autom atică recent înfiinţat la U.tl.M. giul fun erar va pleca din su*. vestea unul rtu" ;
Dr. P etru Groza, nr. 12» Ia
b r o ş a m . . Foto s A. DULA ora 16,00. 22,50 T elejurnalul de noapte.
Combinatul siderurgic Galaţi
APORT SPORII 0 1 nr. 25. recrutează candidaţi absolvenţi ai
prin grupul său şcolar str. Silozului
şcolii generale de 8 şi 10 ani pentru ad
miterea în şcoala profesională şi de ucenici
cabluri etc. S-a ajuns astfel tăţi, facultăţi de matematică cu nivelul actual al ştiinţei re la staţiile de preparare A In general, actuala sesiune
Ia concluzia că în cadrul ca unde se cere o aprofundare şi tehnicii mondiale şi „nu vantajul pe care îl aduce a oferit cercetătorilor de la în meseriile :
(U rm oredinpog 1)
tedrelor de matematici de la pe domenii mult mai specia după nivelul unuia sau al transportul vibrant faţă de I.M P. crît şi celor invitaţi
orice institut e necesar să lizate. Pentru soluţionarea tuia care zice-se e mare spe unul obişnuit, cu racleţi este spaţiul propice al unui vast — cocsar
existe preocupări cît mai nu justă a cerinţelor enunţate cialist şi posedă o vastă ex acela că produce o fiecare schimb de experienţă. S-au
riia 1 ale oamenilor de ştiinţă meroase ale matematizării cadrele didactice au datoria, perienţă". mult mai mică şi deci uzura stabilit cu acest prilej pro — oţelar
în sfera matematicii ca : re problemelor tehnice. Aşa du activitatea Jor o impune, să In cadrul secţiei de meca scade, mărindu-se durata de iecte de cooperare în rezol
prezentarea şi aproximarea pă cum afii-ma prof. dr. doc. studieze şi alte domenii co nică şi rezistenţa materiale exploatare. varea unor probleme majore,
operatorilor, topologie, ana Eugen Dobrescu, trebuie ca relate cu disciplinele în care lor, una dintre lucrările de în primul rînd în găsirea — laminatorist
liza bidimensională, teoria „inginerii să formuleze mate predau, să colaboreze in per interes ştiinţific deosebit, Au fost prezentate şi alte unor noi soluţii aplicabile
distribuţiilor şi probleme de matic probleme tehnice iar manenţă cu diverse catedre lucrări de larg interes ştiin — zidar şamotor
aşa după cum ne comunică
geometrie diScriptivfi, moder matematicienii să rezolve a şi mai ales cu specialişti din asist. ing. Radu Cirja Boloc. ţific ca „Vibraţiile transver în producţie cu eficienţă eco
sporită.
nomică
Lucrarea
nizarea învăţâmintului ma ceste probleme". producţie. Aceştia din urmă a fosi cea intitulată ; „Asupra sale ale barelor cu mase a prezentată în actuala sesi — electrician
tematic în institutele tehnice S-a insistat cu precădere îi pot antrena pe oamenii de mişcării cu salturi ale unei diţionale concentrate sub ac une de către cercetători de
superioare. ţiunea unor forţe excilatoare
„Asupra modernizării învâţă- la catedră în rezolvarea particule pe o platformă vi transversale şi a unor forţe In 1 MP. şi l.P. Timişoara In — electromecanic aparale dc măsură
Vii dezbateri au avut ioc mîntului matematic în insti multor probleme de specia brantă acţionată de un ge titulată „Prelucrarea experi
pe marginea lucrării : „Asu tui de mine", lucrare susţi litate. La rindul lor, cadrele nerator de vibraţii. Mişcarea axiale constante", aparţinînd mentală a datelor obţinute la şi automatizare
conf. dr. ing. Mie Constanti-
pra caracterului aleator al nută de asist. Ing. Ştefan didactice să utilizeze cu mai longitudinală". aparţinind tăierea cărbunilor cu ajuto
stabilităţii
nescu,
„Asupra
unui procedeu de extracţie Szabo şi alcătuită în cola inult curaj mijloacele moder lect. Doino Recbrrescu (I P. dinamice a slructurilor de rul dalelor matematice" con — lăcătuşi ş.a.
din industria minieră", pre borare cu un grup de cerce ne ale matematicii în radrul Timişoara). Comunicarea ofe rezistenţă solicitate de sar stituie un început de bun au
zentată dc prof Radu Bă- tători din care au făcut parte disciplinelor pe care Ic pre ră largi posibilităţi de apli cini variabile", «parţinînd gur. Fe viitor aceste contacte Vîrsta minimă 16 ani împliniţi
descu de la I R Bucureşti. lectorii lonn Şiclovan, Voicu dau, deoarece în momentul care practică aducînd preci vor fi extinse, se vor face
D.
Nicolae
ing.
Aceasta a dovedit că mnle- Zoican. Ioan Goja şi asist. de faţă se perpetuează în zarea că transportul optim al conf. dr „Cercetarea prin- împrumuturi reciproce de înscrierile se fac la secretariatul şcolii,
Popcscu,
maiica se poale nplicfi cu Cornelia Radu. Discuţiile pe prea mare măsură o greuta materialelor se realizează tr-un procedeu matricial a cursuri, publicări de mate
bune rezultate în minerit — marginea lucrării au contu te de acomodare. De aici de- doar atunci cînd particula c- riale ştiinţifice în revistele telefon 3 04 92, unde se obţin relaţii su
fapt remarcat şi de dr. inc. rat cîtevo idei de lamă a- ruTţTc în mod logic necesita xecutâ soituri. desprinderi stabil ilâţii dinamice a bare plimentare.
Nicolae Mereţ (institutul plicnbiliUUo. Cadrele didacti tea reciclării. consecutive (cernerea mate lor cu pereţi subţiri şi sec de specialitate ale Institute
pentru protecţia muncii din ce care predau în insiimtclc O uhu problemă care se rialului prin mişcări vibro- ţiune deschisă acţionate a lor tehnice — toate avind In timpul examenului de admitere can
Bucureşti) care n mai speci tehnice este necesar să pose impune pe linia modernizării percutnnlo), Pe baza acesteia xial de forţe periodice cu va drept scop iniensiflcarea ac
prezentată
riaţii în trepte".
ficat apoi diverse alte dome de o vastă cultură matema în văţăniînlului matematic e s-at putea construi ciururi tivităţii de cercetare ştiinţi didaţilor li se asigură cazare gratuită şi
nii Ichnice în care se poate tică din cele mai diverse do aceea că profesorul va trebui vibrante cu randament ma de şef lucrări ing. Gheorghe fică. masă contra cost.
aplica această disciplină : a- menii. spre deosebire de ca să predon studenţilor numai xim la aceeaşi putere dc an Mihâiţâ şi asist. ing. Ion Ti
f la rea parametrilor optimi, drele didactice din universi cunoştinţe care să concorde trenare, utilizate cu precăde gaie de la I.M. Petroşani. - ' ’ M. BODEA