Page 88 - Drumul_socialismului_1971_05

V * . r* £
PKOIETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VA!

D Vizita tovarăşului 1

Gheorghe Rădulescu |

I în Cuba |

| i Congresul al XlV-lea al |

P.C. din Cehoslovacia |

§
E3 Sesiunea Consiliului |

| General al Internaţionalei ]

! Socialiste I

$ |
IS Cadran, Atlas 1
ANUL XXIII. Nr. 5 094 MIERCURI 26 MAI 1971 4 PAGINI - 30 BANI
! |

In centrul atenţiei organelor şi organizaţiilor de partid,
ŞEDINŢA

consiliilor de administraţie şi comitetelor de direcţie

REALIZAREA EXEMPLARĂ A COMITETULUI EXECUTIV

PLANULUI DE INVESTIŢII AL C.C. AL P.C.R.

Realizarea exemplari a cuţiei lucrărilor, precum şi a Deva. secţia subproduse aba­ rea. finanţarea şi creditarea
In ziua de 25 mai 1971
a
programului de investiţii con­ forţei de muncă. In acest an tor Haţeg şî un număr de avut loc şedinţa Comitetului să fie supus dezbaterii pu­ mijloacelor circulante, a in­
blice şi prezentat apoi
spre
stituie unul din factorii de­ aw fost organizate analize 724 apartamente, cu 80 mai adoptare Marii Adunări Na­ vestiţiilor,* repartizarea şi văr­
terminanţi pentru asigurarea comune ale beneficiarilor cm mult decât planul pe 4 luni. Executiv al CC. al P.C.R. sarea beneficiilor în între­
dezvoltării economice şi so- unităţile de construcţii, sta- prezidată de tovarăşul Nicolae ţionale. prinderile pentru mecaniza­
Cu toate rezultatele bune
cial-culturale a Judeţului bilindu-ae răspunderi pentru obţinute pe total -judeţ, acti­ Ceau$escu, secretarul general Dc asemenea, Comitetul E rea agriculturii ; indicatorii
nostru în actualul cincinal. urgentarea obţinerii documen­ vitatea de investiţii şi con­ a] Partidului Comunist Ro­ xecutiv al C.C. al P.C.R. a ichnico-cconomici ui Centra­
Aceasta impune ca investiţi­ taţiilor şi utilajelor tehnolo­ mân. aprobat măsuri privind orga­
ile prevăzute pe anul £n curs gice, asigurîndu^se şi pe a- strucţii nu s-a desfăşurat Jn Au participat miniştri şi nizarea activităţii de elabora­ lei electrice de termoficare
mod normal la toate unităţi­
reglementa­
Bucureşti-Vest ;
— în volum de 2,2 miliarde ceastâ cale condiţii mai bune le, ceea ce a făcut ca un nu­ şefi ai unor organizaţii şi in­ re a prognozelor pe termen
lei. din care 1,25 miliarde lei de execuţie. stituţii centrale. lung de dezvoltare economi rea activităţii geodezice, to-
construcţii-montaj — să se La rezultatele bune obţi­ măr important de Întreprin­ In cadrul şedinţei a fost că şi socială a ţârii noastre pofologtametrice şi cartogra­
deri să realizeze pe 4
luni
materializeze in condiţii op­ nute, • contribuţie deosebită un volum de investiţii mult examinat proiectul legii cu .şi componenţa nominală n fice, procurarea, deţinerea şi
time. au avst-o analizele periodi­ Comisiei centrale dc partid folosirea dalelor şi documen­
sub media pe judeţ. In a­ privire la organizarea şi con­ şi de stat constituită în acest telor rezultate din această
ceastă situaţie se găisese Di­ DaioriLA mAieslriei şl rapidităţii in intervenţii, lAcAtuşul Ale­ ducerea unităţilor economice activitate, precum şi hotărâri
recţia administrativă a C.P.J., xandru Munteanu ie afirmi printre muncitorii ite haz A ai C.T.E. scop. privind rezolvarea unor pro­
O In primele 4 luni s-a realizat in judeţ 32,2 Şcoala profesională comercia­ Mintia. Foto: N, CNENA de stat. Comitetul Executiv Au mai fost adoptate hotâ-
la sută din planul anual de investiţii, 31,2 la lă Petroşani, întreprinderea a hotâiît ca proiectul de lege rî ri cu privire la planifica­ bleme curente.
sută la construcţii-montaj, iar şantierele de con­ de aprovizionare 20 Simeria,
I S.C.I.P. Orâştie, Centrul ex­
strucţii au realizat 34,0 la sută din planul anual. perimental Gurasada, Fabrica
• Prin mobilizarea intensă a tuturor factorilor chimică Orăştie, „Vîscoza* In curînd
de răspundere de la unităţile beneficiare şi de Lupeni, I.V.L.F. Deva, Direc­ Prima promoţie a celui
ţia tehnică de Investiţii
a
construcţii, să se asigure la finele primului se­ C.P.J., Regionala C.F\ Deva,
mestru realizarea a cel puţin 52 la sută din „Marmura" Simeria. Examenul de bacalaureat—un
planul anual de investiţii. Din analizele efectuate a mai tinăr liceu SELECŢIONATA DE
rezultat că realizările nesatis- veritabil test al maturităţii JUNIOARE A ROMÂNIEI
fă.âtoare se datorese unei Marti, a treia promoţie dc absolvcn|i al liceelor de cul­ — CAMPIOANA A
insuficiente preocupări pen­ tură generală (12 clase) şi-a încheiat cursurile. Momentul EUROPEI LA POPICE
Analizînd recent complexul ce organizate şi conduse de tru asigurarea tuturor condi­ a fost unic. emoţiile dc asemenea. Erau unice pentru că o Ieri, în cadrul unei emo­ rei generaţii, precum şi de­
de probleme ce decurg din către membrii biroului Comi­ ţiilor în vederea desfăşurării perioadă bine definită din vla|a lor se încheia. Era perioada ţionante festivităţi. absol­ spre posibilităţile largi de Marţi, ta Galaţi, selecţio­
zilelor fără griji dar şi a unor serioase acumulări dc cunoş­
acest context, biroul Comite­ tetului judeţean de partid normale a lucrărilor. Nu s-a tinţe asupra cărora au vegheat cu grijă oameni maluri — venţii clasei a Xll-a de la afirmare a tuturor naţio­ nata <lc junioare a ţării
tului judeţean de partid a împreună cu organele tute­ insistat suficient pentru ob­ părinţi şi profesori. Liceul nr. 2 dîn Deva şi-au nalităţilor din România so­ noastre a repurtat un re­
Pentru cei care au părăsit băncile şcolii vor urma de aci
formulat concluzii importan­ lare de la CS. Hunedoara, ţinerea din timp a documen­ înainte zile ale confirmărilor, ale aplicării In practică a coca luat rămas bun de la pro­ cialistă. marcabil succes, cucerind
te ce trebuie să fie în cen­ şantierul Valea de Peşti, Ter­ taţiilor şi avizelor de la or­ co au invătat timp ile 12 ani, au adunai cu migală şi pa­ fesorii şi şcoala lor, por­ Intr-o altă secvenţă, cînte- medalia dc aur şi titlul dc
trul atenţiei organelor şi or­ mocentrala Mintia, CC. Pe­ ganele centrale şi locale, nu siune din paginile căr(iior, rlin cele spuse «Ic profesorii lor. nind pe lungul drum al cul tineretului studios de campioană a Europei Ia po­
ganizaţiilor de partid, consi­ troşani, ,,Avicola" Mintia şi s-au contractat integral uti­ Mulfi se vor încadra in producţie, vor deveni Ia rlndul lor împlinirilor. Erau 25 de ti­ pretutindeni, „Gaudcamus", pice. In ziua a doua a în­
făurari dc bunuri materiale, oameni harnici, pricepuţi şi
liilor de administraţie şi co­ Consiliul popular judeţean. lajele şi dotările necesare, nu cinstiţi, constructori demni al societăţii de milne. Unii vor neri şi tinere, de acum a răsunat in toate clasele trecerilor. tinerele noastre
mitetelor de direcţie, astfel Ca urmare a preocupărilor s-a eşalonat corespunzător e- urma cursurile diverselor şroll do pregătire superioară, ale „foşti elevi", la ale căror a- liceului, atunci cînd absol­ sportive au reuşit să sc
Institutelor şi facultăţilor, devenind specialişti.
ca programul de investiţii şi şi aplicării măsurilor stabi­ xeeuţia lucrărilor şi nu s-au Dar pînă atunci vor trebui srt treacă cu totil prin „emo­ dolesoentine exteriorizări venţii şi-au luai rămas bun menţină în fruntea clasa­
mentului, rcalizînd un to­
de punere în funcţiune a o­ lite, pe primele 4 luni din perfectat la termenele nece­ ţiile" examenului de bacalaureat care li mal desparte de a­ prilejuite de acest moment de la colegii lor. tal do 2 421 puncte.
biectivelor să fie îndeplinit acest an s-a realizat nn vo­ sare contractele de execuţie legerea profesiunii, adevărat test al pregătirii şl maturităţii. — întotdeauna nostalgic — După ceremonia înmină-
De accca, acestuia trebuie să i se acurdc o deosebită a-
In clasament urmează e-
cu rigui'ozitate. lum de investiţii de aproape cu constructorii, ceea ce a tenţic. au luat parte cadre didactice, rii cheii elevilor clasei chîpclc R. D. Germane —
La Liceul „Dccebar din Deva, aşa după cum ik* mărtu­
In acest scop, biroul Comi­ 700 milioane lei, din care împiedicat deschiderea finan­ riseşte tovarăşul Augustin Ţăudâu, directorul liceului, „pre­ părinţi şi peste şapte sute a Xl-a, prima promoţie a 2 358 puncte, Cehoslovaciei
tetului judeţean de partid a construcţii-montaj 390 milioa­ ţării şi atacarea lucrărilor. gătirea absolvenţilor In perioada pînă la examenul de ba­ de elevi, cîţi numără aceas­ Liceului nr. 2 din Deva a — 2 239 puncte, R, F. a
întreprins încă din anul tre­ ne lei, reprezentînd 32,3 la La începutul lunii mai exis­ calaureat <26 mai — 15 Iunie) va consla în primul rlnd In tă proaspătă instituţie de adresat, intr-un entuziasm Germanici — 2 233 punc­
cut importante măsuri meni­ sută şi respectiv 31,2 la suta ta neasigurat cu documen­ studiul individual. Şcoala Io asigură insă şi posibilitatea unei învâţâmînt din municipiul general, o telegramă Comite­ te efc.
pregătiri colective prin oro dc consultaţii''.
te să asigure desfăşurarea op­ din planul anual Unităţile taţii d? execuţie un volum De remarcat e şl faptul că pregătirea se stabileşte de co­ Deva. tului Central al Partidului La masculin, titlul euro-
timă a lucrărilor Au fost executante au realizat 34,0 la de lucrări în valoare de 32 mun acord cu clasa prin întocmirea unei tematici speciale. Din secvenţa „ultimului Comunist Român, tovarăşu­ peon a revenit echipei R.F.
Jn cadrul acesteia, profesorul, etiuosriud foarte bine elevii
mobilizate organele şi orga­ sută din planul anual de milioane lei şi nu au fost din timpul anilor de studii, va dezbate cu preponderentă a­ clopoţel" am surprins o lui NICOLAE CEAUŞESCU. a Germaniei cu 4 941 p.
nizaţiile de partid/ consiliile construcţii-montaj în antre­ contractate utilaje în valoare cele teme care s-au dovedii mai dificile, va accentua lucru­ oră educativă, cînd absol­ în care se spune printre Medaliile de argint şi de
de administraţie şi comite­ priză pînâ în 10 mai 1971. de peste 30 milioane Ici. Nu rile care au părut neclare pcn'.ru elevi. Iu al doilea rlnd, se venţii Erzsebet Sebesten, altele : „Vă asigurăm, tova­ bronz au fost atribuite e-
va ţine seama dc întrebările pc care le vor adresa elevii, sau
tele de direcţie de la între­ Valoarea fondurilor fixe puse sint încă asigurate cu ampla­ vor reieşi din discuţiile înfiripate ad-hoc. In acelaşi (imp. Istvan Szasz, Gabriela ICI eh, răşe Nicolae Ceauşescu. că chipclor Austriei — 4 908 p
prinderile beneficiare de in­ în funcţiune este de peste 300 samente 24 lucrări. in ilmpul orelor de consultalu absolvenţii vor fi obişmiip Erzsebet Biro, Jozsef Se- alături de întregul tineret şi respectiv R, D. Germane
cu modalitatea de desfăşurare a examenului de bacalaureat.
vestiţii şi unităţile dc con­ milioane lei, reprezentînd 14.1 Pentru materiile la alegere, pregătirea sc va desfăşura In bestyen, Atila Gâll şi Mi- al ţării, noi, absolvenţii (le — 4 992 p. Selecţionata
strucţii să urmărească ope­ la sută din planul anual, res­ mort diferenţia* pe trupe. M BODEA klos Segesvari au evocat naţionalitate maghiară, pro­ României a ocupat locul 7
rativ asigurarea documenta­ pectiv 93.2 la sută din pli­ (Continutirev în p«*9* O -t*0! clipe din anii clnd au păşit moţia semicentenarului Par­ cu 4 735 p.
ţiilor. amplasamentelor, con­ nul pe semestrul I Au fost pentru prima oară în clasă, tidului Comunist Român, . ^
din
Astăzi, cu începere
tractarea utilajelor şi a exe­ date în folosinţă autogara cînd au devenit pionieri, profund ataşaţi politicii jurul orei 18,25, staţiile
ulecişti. avind acum satis­ partidului, vom munci şi noastre dc radio vor trans­
vom învăţa şi in viitor in
f facţia de a fi absolvit li­ aşa fel incit să contribuim mite desfăşurarea reprizei
ceul în anul cînd partidul
a doua a meciului dc fot­
de
a fi coautoare a politicii
A tunci cind politica de dirijare a statului ei mo­ rinţelor sale legitime iar după capacitate, fiecăruia apare ca un obiectiv esen­ şi-a sărbătorit semiccntena cu toată capacitatea şi for­ bal de la Tirana dintre c-
ţial al etapei actuale.
după muncă".
progres
ţi bunăstare.
dezvoltării, unui stnt
ţa noastră la propăşirea pa­
rul. Dirigintele clasei, pro­
chipcle olimpice ale Alba­
modern iţi propune dern către cutezătoarele sa­ pulsul evident al acestei le­ România noastră a fost ţi In auinlul planificat al c- fesorul Francisc Ianoşi, a triei comune, Republica So­ niei şi României. Transmi­
obiective grandioase în a­ le teluri, absoluta încredere gitimităţi sc traduce in rit­ cu atit mai mult t a fi o tu­ tapelor următoare, deceniul vorbit apoi despre efortu­ cialistă România". sia sc va face pc progra­
vantajul celor mai largi reciprocă dintre conducere mul vertiginos iu care se ră bogată. Ea va fi o ţară de curind început o dată rile, grija statului şî parti­ mul I.
categorii ale populaţiei. ea cu noul cincinal pune. pen­ dului pentru educaţia tine­ C. DEVEANU
nu se poate dovedi rea­ tru tuft/n oară, ca o pro­ (Agerpres)
listă decit în măsura în ca­ blemă arzătoare — fot mai
re autorii ei ţin scrima, cu clar desenată la noi ţi iu
n scrupulozitate ştiinţific alte ţări aflate. în plină dez­
întemeiată, de toate resurse­ PROGRAMUL voltare — elaborarea efec­
le ţi posibilităţile umane ţi tivă a unui program prac­ Toată atenţia str înger ii
materiale de rare acel stal tic şi teoretic rle viitor, a
are ceri a convingere că pr>a- cărui aţilicare să râsţnmdă
te dispun* in intervalul cu certitudine situaţiei cu
care societatea noastră,
convenit. E vorba, in spe­ de Mihnea Gheorghiu fi negreşit confruntată i'a
in
ţă, de a se prevedea, in spi­ următorii. 1 ri—20 de ani ţi.
rit democratic ţi cu cel mai mai tirziu. Dui>ă rum se şi depozitării furajelor
înalt simt al răspunderii ţi Articol scris în exclusivitate pentru ziarul „Drumul socialismului" ştir, in vederea intormii ii
disciplinei naţionale, rfcs.fâ-
studiilor de perspectivă mai
ţurarea unei vaste activi­ îndelungată privind, evolu­ Recoltarea. strîngerea şi In multe cooperative, agri­ la recoltatul lucernei şi la
tăţi cnnţtient dirijate spre ţia economicii - socială a depozitarea in cele mai bune cole s-a trecut şi se lucrează C A P Deva. Avfem de cosit
a da sens şi realitate ţelu­ ţi cetăţean. Filozofia noii realizează, pe tot cuprinsul bogată iu primul ritul pen­ României, plenara Comite­ condiţiuni a furajelor trebuie intens la recoltarea furaje­ — ne informa Costică tgna,
lui propus. civilizaţii româneşti înregis­ ţării, procesul de omogeni­ tru ea însăţi. ca o răspla­ tului Centra! din ajunul se­ să constituie una din acţiu­ lor. Aşa dc exemplu, coope­ pteşcdinlele cooperativei —
In drumul pe care R<nnâ- trează astfel cile va fructu­ zare a naţiunii noastre so­ tă n efurt ului său conştient. micentenarului partidului, a nile care să polarizeze aten­ rativele agricole dîn Pi icaz 55 ha lucerna şi 120 ha tri­
vor
cialiste. Este un proces in­
Resursele ri naturale
nia modernă ţi l-a trasat oase ţi exemplare sinteze separabil legat de această trebui să fie. in acest sco)>. bot uri t să se in fiinţeze o co­ ţia tuturor acelora care răs­ şi Sinlandrei au fost plin­ foi. Suprafeţele sînt mari. La
prin recentele sale planuri revoluţionare, cum ar fi n- creştere ţi diversificare im­ mai bine valorificate, aţa misie centrală de partid ţi pund de asigurarea bazei fu­ ite primele cate au început recoltat folosim 6 oameni şi
dc viitor, observatorul con­ celea dintre colectivitate ţi după cum resursele sale u­ de stal, ţzrpzidată dc t n-a­ rajere în cooperativele agri­ cositul lucernei. Cooperativa o cositoare mecanică Tn zi­
temporan a putut remarca individualitate, dintre naţio­ petuoasă a forţelor de pro­ mane vor putea fi mai cu ră ţnl Nicolae Ccauţescu. ca­ cole de producţie. Orice in- noastră — ne reia ta Ana Dă- lele «arc urmează vom mo­
două trăsături cjenerâie de­ nal ţi social, dintre discipli­ ducţie, conducind la o ra­ succes puse in rutinare, prin- tîrziere în executarea uncia cilâ, inginer şef al C.A.P. bili/..! foiţe şi mai mari la
finitorii : actualitatea mon­ nă şi responsabilitate, dintre dicală modificare a structu­ tr-0 mai justă chibzuinţă ve va elabora prognozele sau mai multor lucrări — Pi icaz — are cultivată cu lu- siringi] furajelor Aici. am
dială a nu'.uintelor ei ţi a- necesitate şi. aportul liber rii economice ţi sociale a dezvoltării tării in perioada cosit, strins, transport şi de­ cernâ o suprafaţă rle 39 In iniM'iii pc ine Victor Lupu-
modern,
României ca stat
| dea arca de săi arşiţă u aces­ consimţit al fiecărui mem­ asupra cril criilnr de promo­ 1970—1990, iar pentru unele pozitat — se soldează cu pa­ O cosim la normă Intre cci IOSCII, dc la SM.A. Deva, şi
tor planuri la trebuinţ^U' so­ bru al societăţii. de sine. stătător, tu care e­ vare ţi rcţmrt izare a valo­ gube irecuperabile. Neglijen­ mai harnici cosaşi sînl Nico­ Cornel Lupii, şeful secţiei rle
ciale ţi na(ionn/r ale ii dra­ Ajunsă in acest stadiu de manciparea continuă ţinteş­ rilor personale in ansamblu! ţele manifestate în anii tre­ lae Grozav şi lo.m Cnrnoa.
te să asigure, ajilicnrea cca
gului popor român — cu perjeeiabilitate, societatea mai echitabilă a principiu­ cerinţelor generale. In per­ cuţi au creat mari greutăţi Ioan Poienar şi Ioan Snbău- mecanizare, oare ajutaseră la
alte eu linte conştiinţa na­ românească e conştientă de fect zonarea continuă (i or­ în furajarea animalelor şi în Zurilâ, primii trecuţi dc 75 ii'ontarca şi reglarea cositorii
ţiunii noastre socialiste de. realitatea ţi actualitatea do­ lui suprem : „de la fiecare ganizării societăţii, acesta mecanice C P .-40, an tip nou
realizarea prevederilor de de ani, iar ultimii de 95 dc de unealiâ. realizată la uzi­
V_____________________ plan în zootehnie Aşa de e­ ani. precum şi Nicolae l ’c- nele -Semănătoarea, care se
xemplu, la C A P Burjuc Iruţescii. Ioan Bucur, Nicolae ndaplcnzâ numai la tractoa­
importante suprafeţe ocupa­ .şi Sandu Ştire, Ioan Jorza rele L 409. Lucrul se desfă­
te cu fînaţuri n-au fost re­ şi Ioan Dapeju. Aici am în- şura bine. dovadă că nowa
In ziarul de azi | Lucrări de electrl- coltate. iar o parte dîn fînul tilnil la coasă 20 de coopera­ cositoare este o unealtă bu­
| cosit a rămas pc cţmp ne- tori care, înşiraţi umil după nă.
altul, culcau la pâmînt braz­
transporlat şi s-a1 depreciat.
In alic cooperative,
Intre
floare la Vorţa Cooperativa agricolă de pro­ dă după brazdă. Munca in­ rare amintim pe cea din Ra-
O PREOCUPARE DE SEAiMA A CONSI­ ducţie din Foit a cumpărat tensă ce se desfăşoară în a­ poltu Mare, deşi au Impor­
j Intre localităţile prevă- j in acest an pentru a putea ceastă unitate s-a soldat cu tante suprafeţe ocupate cu
LIILOR POPULARE j zute a fi electrificate in a- i scoale animalele dm iarnă rezultate bune Fină azi. 25 lucernâ şi trifoi, nu s-a ln-
| cest an se află şi satul ! 75 099 kg nutreţ. Însemnate mai n.c„ s-au cosit 39 ha lu- rrpui încă recoltatul. Aceas­
■ Vorţa — reşedinţa comunei > cantităţi de fînuri au cum­ rernă şi s-a trecut la strin- tă tărăgănare se datoreşte
19 îndeplinirea planului de contractări şl ! cu acelaşi nume. Locuito- j părat şi alte cooperative, în­ su) ei. faptului că nu se acţionează
\ rii aceslci aşezări — ne j tre care şi C A P. Bretea-Strei începînd din vreme şi fo­ cu lonlă hotărârea şi răs­
j spunea tovarăşul Ioan Huş- ■ caic dacă recolta şi valon losind i miile foiţe manuale punderea de către consiliile
aohlziţii j (ca, primarul comunei — 1 fica ţoale sursele de furaje .şi C.A.P. dm Sinlandrei ob­ de conducere şi cadrele de
I au achitat în întregime j nu ajungea un situaţia să ţine rezultate bune. Întrea­ spcruilişti pentru organiza­
i contribuţia bănească. cumpere. ga suprafaţă de 3“ ha lu-
Si Ce trebuie să ştim despre carnetul de De asemenea, s-au pro- j In acest an — trâgînd în­ cernă a fost cosită, iar fînu! rea muncii şi mobilizarea
curat pe plan local 183 j văţămintele cuvenite din ex­ rezultat a fost stiîns de pc cooperatorilor la cositul fu­
rajelor. Nu trebuie să irosim
Stâlpi necesari pentru linia i
muncă ; dc joasă tensiune. Toi ce- : perienţa negativă a anului .30 ha şi pus pe prepelcoi nici o zi bună de lucru. Să
începînd din 27 mai — nc
trecut — trebuie ca. începînd
tăţenii execută gropile şt j de la preşedintele coopera­ spunea Mircca Bttdeamt. şe folosim din plin la recoltatul
ABSOLVENŢII ŞCOLII GENERALE LA alte lucrări care nil ccr i tivei. inginerul şef. şeful fer­ ful fermei zootehnice, trecem furajelor toate forţele dc ca­
, muncă calificată. Finanţa- j mei. brigadierul zootehnic şi la transportul şî depozitarea re dispunem pentru a putea
hrană abundentă,
asigura o
ORA ALEGERII PROFESIUNII j rea lucrării a fosl deschi- j pînâ la cooperatori şi meca­ finului la grajduri. Indală cc bogota în substanţe nutriti­
i să şi instalarea liniei dc ■ nizatori, să existe o largă mo­ va fi bun de coasă vom în­ ve, pentru întreg efectivul
joasă fensiune n lace o c- ■ bilizare şi o mare răspundere cepe şi recoltarea trifoiului de animale al fiecărei coope­
JSSiderurgia- o meserie... hunedoreană chipă de electricieni de la DrAglii(A Patriciii recoltează lucerna dc. pc ogoarele C.A.P. Deva pentru ca înlieaga recoltă de pe cele 96 ha ce te avem rative agricole de producţie.
Tnrrplnd dc Ieri, aşa cum sc vede tn falograiic, mecanizatorul
I R E. Deva. cu o cositoare mecanică purtată dc un tractor I. 4<W. de furaje să fie strînsâ la cultivate cu această plantă
Foto : v. OVOIU
timp fără pierderi. Începînd de ieri s a trecut N ZAMFIR