Page 89 - Drumul_socialismului_1971_05

DRUMUL SOCIALISMULUI ft Nr. 5094 • MIERCURI 26 MAI 1971
2

0 preocupare de seamă a consiliiior populare

Premiul I pe ţară-corul de cameră
îndeplinirea planului de contrac- al Casei pionierilor din Deva

b
H
■
■ 0L 1 ■
g
w
■
to n se a c h iz iţii pionierilor din Deva se nu­ Adam Gumpclzhaimer, „Pri­ felul in care s-au încadrat
Corul de cameră al Casei
Rcgnarl
beagul" de lakob
şi v-au ajutat să ajungeţi la
rezultatele de azi ?
mără printre cele mai tine­
re am ciştigat marele pre­
re formaţii muzicale din sau cele din concurs, cu ca­ — Chiar foarte mulfumit.
Consiliile populare comu­ nire a sarcinilor şi. atunci Măsurile luate pentru îmbu­ ceasta solicită, fără îndoială, judeţ prezente la ultima miu, „Cintecul nopţii" de Copiii sint extrem dc disci­
nale răspund direct de înde­ cind constatăm că in unele nătăţirea preţurilor de cum­ mai multă preocupare şi mai ediţie a Festivalului cultu- Silcher şi „Nimfe mici şi plinaţi, nici n-aş fi. ajuns la
plinirea planului de contrac­ sate sc întîmpinâ greutăţi şi părare a animalelor şi pro­ mult interes în desfăşurarea ral-arlistic al pionierilor şi performanţa ctştigată dacă
tări şi achiziţii. împreună cu sînt rămîneri în urmă, acor­ duselor animaliere, acordarea unei .activităţi organizate şi şcolarilor. Cea mai tinără nu i-ar fi caracterizat acest
reprezentanţii întreprinderi­ dăm tot sprijinul cuvenit. unor sume pentru junincile permanente în vederea lămu­ şi, lotuşi, ciştigătoare a pre­ atribut. Ei au pornit la
lor de stat — delegaţi şi a­ Ţin să remarc — sublinia aflate la prima fâtare, redu­ ririi locuitorilor din fiecare miului l pe ţară la finala Formaţii distinse la drum hotărîţi să se afirme.
chizitori — acestea stabilesc interlocutorul nostru — că cerea taxelor de pâşunat. a sat prin explicarea pe înde­ acestui prestigios festival Şi nu oricum. Au reuşit E
colectivele care trebuie să locuitorii satelor din comuna impozitelor pe venituri şi ce­ lete — fâcînd calcule demon­ Primul cor de cameră in Festivalul cultural- adevărat că am primit un
acţioneze în fiecare sat pen­ noastră cunosc avantajele de lelalte înlesniri ce s-au creat strative — a avantajelor mari rindul copiilor din judeţ şi sprijin real din partea ca­
tru îndeplinirea sarcinilor care se bucură cei care con­ pentru crescătorii de anima­ de care se bucură toţi cci primul mare succes. artistic al pionie­ sei pionierilor şi am avut
stabilite ; în componenţa a­ tractează şi vînd statului ani­ le au fost primite cu multă care vînd animale şi produse — După evoluţia forma­ multă, foarte multă înţele­
cestora intră deputaţi, repre­ male şi produse animaliere bucurie şi constituie pentru animaliere prin sistemul de ţiei la faza finală, ne aş­ gere din partea părinţilor.
zentanţi ai organizaţiilor de sau valorifică produsele prin ei un stimulent puternic. contractări şi achiziţii, a pre­ teptam la un premiu, dar rilor şi şcolarilor — Succesul pe care l-oţi
masp şi obşteşti, cetăţeni sistemul de achiziţii, fapt ce In comuna Vaţa de Jos vederilor noilor hotârîri şi chiar la locul ! pe ţară, nu obţinut vă e, cu siguranţă,
fruntaşi la, contractări şi a­ îi stimulează în activitatea s-au încheiat — de la înce­ măsuri luate de partid si de — ne mărturiseşte. emoţio­ imbold spre o muncă con­
La F.F.A. „Vlscoza" Lupcnt,
chiziţii. lor. Multă bucurie şi satisfac­ putul anului — contracte stat pentru stimularea inte­ funcţionarea in bune condt- nat incă de vestea succesu­ drăgălaşe" de Giovanni tinuă, dezinteresată.
Înfăptuirea sarcinilor de ţie au produs in rîndurile ţă­ pentru un număr dc 505 ca­ resului ţărănimii cooperatiste (lunt a maşinilor Şl utilajelor lui, profesorul Tiberiu Par­ Gastoldi. In prealabil, am — Fără îndoială. Doresc
contractări şi achiziţii — re­ ranilor muncitori legile adop­ pete tineret bovin şi 00 ca­ şi cu gospodărie individuală depinde In marc mjlsurA de don, dirijorul corului. Este selecţionat copiii. Am ales să continui să lucrez cu a-
calitatea şl promptitudinea în­
partizate pe sate în funcţie tate de recenta sesiune a pete bovine adulte. Gheorghe de a creşte şi a contracta treţinerilor şi reparaţiilor. A­ foarte adevărat că s-a mun­ voci care se pretează muzi­ ccastă formaţie, să culegem
de posibilităţile acestora — M A N privind administrarea Maciu, locuitor din satul Pră- mai multe animale şi produ­ ceste operaţii sint executate cit mult Am acceptat, cu cii preclasice. împreună şi alte succese.
constituie una din preocupă­ şi folosirea pajiştilor natura­ vâleni, a contractat şi predat se animaliere. cu pricepere dc mecanicul unele rezerve, propunerea — E un gen pentru care Mi-am propus să formez un
Constantin Cismaru.
rile de seamă ale comitetelor le, acordarea unor scutiri si 4 viţei, iar Alexandru Ban- Foto ; N. GRENA casei pionierilor de a con­ aveţi o predilecţie deose­ asemenea cor şi la liceul de
executive ale consiliilor popu­ reduceri de impozite pe veni­ ciu, locuitor din salul Ciun- N. BADIU stitui un cor de cameră. bită ? muzică din localitate, cu ca­
lare. Prevederile planului de turile realizate de gospodării­ gani. 3 viţei. .Şi la celelalte M-am angajat Insă cu toată — Da. îmi place. E genul re, peste doi ani, să mă pre­
contractări şl achiziţii nu le membrilor cooperatori şi produse realizările sînt bu­ seriozitatea in această acti­ pe care-l lucrez de mult. zint (n concurs. începutul
sînt facultative, ci obligatorii proprietarii individuali. An­ ne Ne exprimăm convingerea vitate, am început să mun­ M-am axat pe madrigale şi, pe care l-am făcut — şi
şi îndeplinirea acestora tre­ gajamentul unanim al ţărani­ că prevederile planului vor cesc, să selecţionez copiii cu acest cor, madrigale am l-am făcut bine — vrem să
buie să constituie obiectivul lor din satele noastre a fost fi realizate şi depăşite Programul — Cum aţi reuşit să-i a- făcut. Consider că mijlocul cîştigc noi valori prin ade­
unor acţiuni cu caracter per­ de a spori contribuţia lor la Şi în comuna noastră — a trageţi spre muzica precla­ cel mai bun de a atrage rarea copiilor in număr cit
manent pentru lămurirea şi îmbunătăţirea aprovizionării ţinut să precizeze tovarăşul sică ? E, totuşi, un gen mai copiii spre muzica preclasi­ mai mare la acest gen al
convingerea ţăranilor coope­ oraşelor şi centrelor munci­ Avram Filipaş, primarul co­ le-am doblndit, ca stat şi ca puţin accesibil in rindul ce­ că, spre muzica cultă, e co­ muzicii. Vrem ca madriga­
ratori şi cu gospodărie indi­ toreşti cu produse agroali- munei Certeju de Sus, s-au naţiune, ca partid al între­ lor mici. rul de cameră. lul. muzica cultă, să găseas­
viduală de avantajele de care mentare. contractat 474 capete tineret gului popor, după preluarea — Am ales piese atracti­ — E o notă meritorie că că ecou In rindul celor
se bucură toţi cel care con­ In acest an, comuna Vorţa bovin. 51 bovine adulte, 11 oi democratică a puterii şi e- ve cum sînt „Frumosul mai' aţi reuşit să puneţi bazele mici. pentru că ea le va în­
tractează şi vînd statului ani­ — a continuat interlocutorul şi 153 hl lapte Avem cetă­ xcrcitarea ei prin şi pentru de Orlando di Hasso, „Nu-i unei asemenea formaţii in frumuseţa întreaga viaţă
male şi produse animaliere. nostru — are de contractat ţeni. între care amintesc pe sectoare chiar piuă la sfir- popor, sub conducerea Par­ alta ca fine"' de Euca Ma- rindul copiilor. Sînteţi mul­ spirituală.
In legătură cu modul cum 325 capete tineret bovin. Pro- Dan Gheorghe. Simion lancu şitvl celui de-al doilea mi­ tidului Comunist Român. renzio, „Paşnică noapte" de ţumit de evoluţia lor. de LUCIA LfCIU
îşi desfăşoară activitatea u­ cedînd nşa cum am arătat, şi Nicolae Moise din Nojag, leniu al erei noastre. Indi­ Pe această trainică teme­
nele consilii populare şi cum deşi n-a trecut nici jumătate care -ou contractat fiecare cl- caţia expresă a preşedinte­ lie morală se va elabo­
reuşesc ele să realizeze pre­ din an, am reuşit să contrac­ te 1 500 litri lapte, Petru Dă- lui atrage atenţia planifica­ ra programul certitudinilor
vederile de plan la contrac­ tăm 271 viţei La miei. faţă răbuţ, din Mâgura-Topliţa,. torilor viitorului nostru că noastre. Şi este cu attt mai
tări şi achiziţii, am avut o de 100 plan, s-a realizat 157 care a contractat 5 viţei, şi la elaborarea prognozelor şi firesc şi mai vrednic dc
discuţie cu primarii mal mul­ De asemenea, s-au contractat Sabin Pletea, din Certeju de direcţiilor principale ale slai/ă, cu cit în fapt acesta
tor comune. Iată ce ne-au şi livrat 7 000 litri lapte de Sus, care a contractat 2 viţei. dezvoltării în perspectivă o va fi însuşi PROGRAMUL
relatat dînşii i vacă. Prin cooperaţia de con­ Sînt — aşa cum se des­ patriei trebuie pornit de la PARTIDULUI, în centrul lui
legile obiective ale dezvol­
In comuna Vorţa — ne sum s-au achiziţionat 97 oi prinde din cele relatate de nflîndu-se, ca obiectiv fun­
spunea tovarăşul -Ioan Buş- şi miel, 74 000 buc. ouă, 619 primarii comunelor — rezul­ tării sociale, de la relaţiile damental pentru etapa res­
noastre,
concrete ale ţârii
tca, secretarul comitetului co­ kg carne de pasăre şi alte tate care demonstrează că, a- precum şi de la tendinţele pectivă, realizarea societăţii
munal de partid, primarul produse. Intre cei care con­ tuncl etnd există preocupare revoluţiei tehnico-ştiinţifice socialiste multilateral dez­
comunei — activitatea de tractează şi vînd statului în şi interes pentru desfăşura­ pe plan mondial. In acest voltate. care va intra, in
contractări şi achiziţii are un fiecare on diferite animale, rea unei largi munci de lă­ mod de a aborda actualita­ felul acesta, din zonele ne­
caracter permanent împreu­ se numără Cornel Suba, se­ murire, dc popularizare sis­ tea istorică a societăţii noas­ cesităţii incontestabile, in
nă cu reprezentanţii organi­ cretarul organizaţiei de par­ tematică a legilor statului, a tre ne descoperim, cu multă aceea a viei realităţi, cu
zaţiilor de stat şi coope­ tid din satul Luncşoara, care avantajelor de care se bucu­ bucurie, in faţa unei noi toate drepturile ciştigate
raţiei dc consum, am consti­ în acest an a contractat doi ră crescătorii de animale, realităţi, la care n-am fi prin strădania fiecărui ceas
tuit în fiecare sat colective viţei, un porc şi un miel, prevederile planului de con­ putut ajunge fără experien­ din vieţile noastre dedicate,
din care fac parte secretarii Marian A Dragomir, membru tractări şi achiziţii se pot în­ ţa politică a ultimei jumă­ cu dragoste nepieritoare, fe­
organizaţiilor de bază, depu­ de partid din satul Certeju de deplini şi depăşi. Am mai tăţi de veac şi fără exerci­ ricirii şi gloriei milenare a
taţii comunali, reprezentanţi .Tos, Gheorghe Sori nea, locui­ desprins din discuţiile purta­ tarea libertăţilor pe care patriei.
ai organizaţiilor de masă şi tor al satului Vorţa, Todor te că primarii socotesc — aşa
obşteşti, cetăţeni fruntaşi la Şoancâ, din satul Dumeşti, cum este şi firesc — preve­
contractări şi achiziţii. Pen­ Ileana Şerban, deputată din derile planului sarcini obli­
tru fiecare colectiv am stabi­ satul Coaja, Cornel Miclâuş, gatorii şi nu facultative. Nu
lit ce sarcini are de îndepli­ din satul Valea Poenii, care peste tot însă rezultatele sînt
nit în fiecare lună şi trimes­ au contractat 2-3 şi chiar 4 pe măsura posibilităţilor. Şi
tru, pe întregul an. In desfă­ capete de animale. aceasta pentru că unele con­ PE m
CoruJ de cameră al Casei plonlerUor din Deva, dirijat de prof. Tlberlu Tlanlnn, clsti&Aior
şurarea activităţii, aceste co­ Creşterea animalelor — ne silii populare nu au făcut din PĂ? nî premiului I pe ţară Foto: , lehoczky
lective sînt sprijinite şl a­ rclaţa tovarăşul Remus Mi- îndeplinirea obiectivelor pla­
jutate de către membrii co­ clean, primarul comunei Vaţa nului de contractări şi achizi­ Am admirat, aJAturl de miile de cAIAtorl ce au trecut pragul • ■■ — — _
mitetului comunal de partid de Jos — este o îndeletnici­ ţii o preocupare permanentă. noii autogArl din Deva, fantezia cu care a fost realizată eleganta
şi ni comitetului executiv al re de bază pentru foarte Se impune să fie intensifica­ el stil de aşteptare. D&r cîtA repulsie şi dezgust am simţit cind
unui dintro salariaţii au togă rU ml-a arătat — la nici o lună de la
consiliului popular. Periodic mulţi locuitori ai satelor n- te eforturile şi pentru înde­ darea In folosinţă a autogărîl — două canapele tăiate cu bricea­ REALIZAREA EXEM PLARĂ
analizăm stadiul de îndepli­ parţinâtoare comunei noastre. plinirea acestor sarcini. A- gul, împunse pc toată grosimea tapiţeriei. De acum acele două
elegante canapele nu mal stnt noi, crestătura lăsatA de necunos­
cutul r&ufAcător se cască tildă şl nu poţi să nu te întrebi: cine
cine a vrut să păgubească ?
li Toate slnt ale noastre, făcute pentru noi, ca să nc simţim bine A PLANULUI DE INVESTIŢII
a putut face aşa ceva şl de ce ? Pe
In cele clleva mlrutc cit aşteptăm autobuzul şi nimeni n-are drep­
tul să distrugă aceste
bunuri. Asemenea oameni ar trebui aspru
pedepsiţi, se va spune. Dar ingraţii sînt suficient de laşi pentru a
se ascunde cu neruşinare ia vederea organelor ordinii. Şl de după
paravanul aglomeraţiei strică, distrug fără cea mal elementară
jenă. Opinia publică este cea chemată să-l oblige la respectarea satisfăcătoare faţă de plan sarcina de reducere a con
avutului obştesc, la comportare ‘demnă, civilizată. ' şi de graficele de execuţie sumurjlor specifice Aii JlCCJX
. Intr-o seară, la un restaurant din Deva, un consumator a re­
clamat, po bună dreptate, pretenţia ca tacfmurilc şl paharele care 1 se prezintă şi celelalte lu­ realizată în întregime A pai
au fost servite comesenilor să nu fie desperecheate, „Am senza­ crări de investiţii în agri­ depăşiri dc consumuri la u
ţia că sînt servit cu rămăşiţe*4 — spunea consumatorul. Nc-am cultură. O situaţie foarte cri­
interesat şi am aflat că localul fusese dotat cu garnituri comple­ Principalele cauze care au nele materiale c a : cimeni
te, dar că... s-au descompletat. „Au unii obiceiul să-şi procure, generat o asemenea stare de tică o prezintă construcţiile cărămidă, bitum, mozaic, gea
mal ales tacimurl, de la restaurant — spunea ospătarul. Deşi la agrozootehnice prevăzute a se muri etc., generate in specia
debarasare vedem că lipseşte un cuţit sau o furculiţă, ni-e Jenă lucruri se datoresc faptului
sA le cerem*. D&r Iul, „strlngAreţulul44, nu-l este JenA să bage in că aceste probleme au fost realiza în cooperativele agri­ dc depozitarea şi manipu
buzunar cuţitul cu care a mincat ? Nu-l este mAcar teamA cA-şl cole de producţie. Această si­ lai ea defectuoasă, sau pru
murdăreşte haina ? Şl-apol, ce-a fAeut cu bunul simţ ? Pe cine lăsate numai pe seama ser­ tuaţie cu totul necorespunză­
păgubeşte ? Tot pe noi, cei mulţi, cărora mlncarea ne cade „in­ viciilor funcţionale, care în folosirea lor în alte condiţi
vers* — cum spunea consumatorul amintit — atunci cind «Intern multe cazuri le-au tratat cu toare se datoreşte lipsei de decît cele prevăzute * prii
serviţi cu taclmuri desperecheate. preocupare a organelor agri­ proiect.
Am căutat In tot Judeţul, fu unitAţlle unde se serveşte cafea, insuficientă răspundere. iar
să vedem elte feluri <*e linguriţe se servesc, cife categorii dc cAai comitetele de direcţie nu au cole judeţene, care nu urmă­ Indicaţiile date-dc birou
I sc oferă consumatorului in aceeaşi unitate. Nimic nu este mal intervenit operativ şi eficient. resc în mod sistematic şi cu Comitetului judeţean dc por
greu pentru că, ponte, nici un produs nu este servit Intr-o atlt suficientă răspundere modul
de mare varietate de căni şl cu atltea feluri de linguriţe ca şl Din acest punct de vedere tid privind extinderea acor
cafeaua. Şl asta In aceeaşi unitate. „Am avut linguriţe mici, spe­ o situaţie deosebită există la în care se desfăşoară activi­ dului global in construcţii ai
cial destinate cafelei. Nu le mal avem, au dispărut. De plAtif, noi tatea pe şantiere, nu între­ fost în general respeclale. C'
le-am plătit şl a trebuit să le Înlocuim cu ce-am găsit** — ne-a „Marmura" Simeria, unde lu­
spus o vlnzătoarc de la unitatea „Cafea-duleluri** din Deva. „Cit crările pentru dezvoltarea prind măsuri operative şi e­ toate acestea, trebuie să e
despre cAnilc acelea albastre, frumoase, de cobalt, dacă mal avem secţiei de placaje cu 90 mit ficiente de redresare a si­ xiste mai multă prcocupan
cllcva'* — mi s-a spus la Petroşani. Nu s-a găsit nici una spartă, tuaţiei şt de impulsionare a
ori aruncatA la coş, dar... au dispărut, una clte una, cu farfurioa­ mp pe an, cu termen de pu­ ; i LL.S.H. unde din lolal.u
re cu lot, pînă ce au alcătuit, prin cine ştie ce case, garnituri. nere in funcţiune în trimes­ ritmului de lucru. lucrărilor prevăzute in acnrt
Oare nu sc Jenează noii lor proprietari atunci cind, la el acasă, Cauzele răminerilor în ur­ numai 43 la sută se exenr;
mănincă cu tacimurl ori beau cafea din cAni pe care scrie trul IV ac., nu sînt nici în
„T.A.P.L,** ? Este expresia egoismului feroce şl a nesimţirii tm- prezent atacate Pentru capa­ mă constau în slaba preocu­ în acord global
plnsA piuă dincolo de pragul credibilului. „Pc cine păgubiţi 7*, 11 cităţile de producţie care tre­ pare din partea beneficiari­
întrebăm noi, cci mulţi, pe aceşti impostori. Pentru că numai ra­ lor, care nu au asigurat la In scopul intensificării rit
pacitatea vă poate Împinge la asemenea acte. Noi, cel mulţi, că­ I buie să între în funcţiune în inului de execuţie şi reali
rora nc-aţl furat o data cu tacimul ori cana pentru cafea şi mul­ ' semestrul I la „Avicola" Min­ timp condiţiile tehnico-mate- *ării la timp a sarcinilor pre­
ţumirea de a nc simţi bine, vă vom veni de hac şi nu ştiu dacă riale şi mobilizarea insufi­
vă va conveni să purtaţi „haine in dungi" pentru o linguriţă sau tia lipsesc bateriile şi ven­ văzute sc impune să fie lua
un cuţit, ori să plătiţi să vă usture „plăcerea" de a Înţepa cana­ tilatoarele de încălzire a ha­ cientă din partea construc­ le măsuri de asigurare a mu
peaua din autogarf sau din vagonul trenului... torilor în realizarea ritmică
lelor, care sînt contractate lerialelor şi a foiţei dc mun-
a prevederilor din graficele
DRAGOS CALIN cu termene de livrare In tri­ cn pc şantierele dc construcţii
Elcvl al Liceului Industrial minier Deva Ia n oră de fizică. Foto : v. ONOru de execuţie. Astfel, Oficiul Unităţile beneficiare şi d<
mestrul III. Cu rezultate ne- de construcţii proprietate construcţii să unnăreasc;
(personală nu s-a preocupat permanent calitatea lucrări
în suficientă măsură de rea­ lor executate, intervenind ■ >-
lizarea planului în mod rit­ peratîv In lichidarea neajun
Câinelui de muncă este cel mai scurt timp, în nici mic în toate localităţile din surilor, asigurind atingerea :i
actul oficial în care se în­ CE TREBUIE SĂ ŞTIM DESPRE un caz să nu depăşească la judeţ, ceea ce a făcut ca pe cel mai scurt timp a indica
registrează timpul cît anga­ nici o unitate sfirşltul aces­ 4 luni să fie recepţionate doar torilor tehnieo-economici pro
jaţii şi cei asimilaţi acestora tui trimestru. 15 apartamente faţă de un icctaţ i.
prestează muncă la organele Nu putem încheia fără să plan anual de 660. Un alt Consiliile dc administraţie
şi instituţiile de stat, între­ arătăm că g-au constatat şl aspect negativ privind activi­ şi comitetele de direcţie .o
prinderile şi organizaţiile CARNETUL DE M UNCĂ unele abuzuri săvlrşite de că­ tatea OC.L.PP. este şi faptul obligaţia să analizeze perii»
cooperatiste şi cele cu carac­ tre anumiţi conducători de că nici pînă în prezent nu dic modul cum sc desfăşoare
ter obştesc, precum şi la unităţi în legătură cu carne­ au fost construite în toate activitatea de investiţii, să
persoane particulare care fo­ tul de muncă. Deşi actele localităţile apartamentele pre­ stabilească măsuri concre t*
losesc munca salariată. rea contractului de muncă respectivă, cum ar fi : prin muncă şi timpul cit angaja­ legii n-au întîrziat- ca să se normative în vigoare prevăd văzute a fi date în folosinţă eu termene şi responsabil.-
în anul 1971
Pc baza celor scrise In cu unitatea au dat declara­ acordul părţilor, din iniţiati­ tul s-a aflat în incapacitate producă. Am în vedere uni­ în mod categoric că acest do­ Rezultatele slabe în reali­ tâţi în vederea realizării m
carnetul de muncă privind ţie scrisă că nu li s-o întoc­ va salariatului, reducerea temporară de muncă după tăţile care au avut de su­ cument oficial — carnetul de zarea planului de investiţii tegrale şi la timp a sarcini­
activitatea titularului se sta­ mit carnet de muncă în altă personalului din administra­ desfacerea contractului de ferit de pe urma inundaţiilor muncă — este un act personal înregistrate fin unele unităţi lor dc plan. Unităţile carii
bilesc, potrivit prevederilor parte. O altă prevedere le­ ţie sau producţie, desfacerea muncă, dacă el în acea pe­ din anul trecut, unde s-au al titularului care nu poa­ se datoresc şi unor deficien­ înregistrează râmîneri în ur­
legale în vigoare, toate drep­ gală, încălcată de către uni­ disciplinară a contractului do rioadă a primit ajutoare distrus atit carnetele de te fi cedat, amanetat, îm­ ţe în activitatea şantierelor mă să se mobilizeze supli­
turile care decurg din aces- tăţi, este aceea că pentru muncă. In cazul in care aces­ materiale prin asigurările muncă, cit şi actele origina­ prumutat sau înstrăinat, ne- de construcţii. Pînă la 10 mai, mentar în aşa fel înell !;;
le activităţi, cum ar fi : cei care se încadrează în te raporturi de muncă înce­ sociale de stat. Ne referim le ale salariaţilor. Nu tre­ putind fi refinut decît in Şantierul nr. 17 construcţii finele semestrului [ reali/ăr;
dreptul la acordarea conce­ muncă prima dată nu se buie trecut cu vederea că caz de cercetări penate, pen­ C.F. Petroşani realizase nu­ Ic să depăşească 52 la sulă
diului de odihnă ; la ajutoa­ completează carnetul de s-au găsit şi unele acte scri­ tru fapte în legătură cu da­ mai 24,7 la sotâ din planul din planul anual dc inves­
re pentru incapacitate tem­ muncă in termenul legal de se dn carnetul de muncă ca­ tele pe care le cuprinde, iar anual de construcţii-montaj, tiţii.
porară de muncă ; ajutoare 30 de zile de la angajare şi re nu corespund cu realita­ art. 22, din Codul muncii, in T.C.MM. Petroşani 29,6 la Organele şi organizaţiile dc
în caz de maternitate; spo­ această situaţie s-a intîlnit Consultaţie juridică tea. In aceste cazuri s-an a­ actuala lui redactare, preve­ sută, I.C.T. Deva 32,2 la su­ partid, conducerile şantiere­
rul de vechime neîntreruptă îndeosebi la angajaţii cu plicat sancţiuni penale, s-au de în mod expres că „acela tă şi şantierul „Hidro" Valea lor de construcţii trebuie să
in aceeaşi unitate ; dreptul contracte de muncă pe dura­ recuperat sumele încasate în care angajează este obligat Jiului 33,3 la sută Aceste urmărească modul cum se
Ja pensie în cadrul asigură­ tă determinată mod ilegal, atît de la cei ca­ a elibera angajaţilor, la pără­ procente nesatisfăcâtoare au respectă graficele de execu­
rilor sociale de stat etc. De Vrem să arătăm că atît re au eliberat astfel de acte. sirea serviciului, carnetul de fost cauzate în principal de ţie. să se preocupe de orga­
felul cum sînt evidenţiate a­ angajarea de salariaţi fără tează prin transferarea sala­ la acei cărora li s-a desfă­ cît şi de la cei care le-au muncă completat la zi cu slaba folosire a utilajelor şi nizarea mai bună a locurilor
ceste activităţi în carnetul a prezenta carnetul de mun­ riatului la o altă unitate, se cut contractul de muncă din folosit toate datele necesare", totuşi a forţei de muncă, organiza­ de muncă, utilizarea judici­
dc muncă depinde Şi modul că, în cazul în care au mai va arăta natura transferării : motive care nu Ie sînt im­ O problemă cn pondere au fost situaţii cînd s-au mai rea defectuoasă a punctelor oasă a utilajelor din dotare,
de acordare a acestor drep­ lucrat, cît şi neîntocmirea in în interesul serviciului, al putabile. iar incapacitatea mare în judeţul nostru, lega­ reţinut aceste carnete de de lucru şi aprovizionarea reducerea consumurilor spe­
turi titularului. termen a acestuia pentru producţiei, la cererea salaria­ temporară de muncă a inter­ tă de înscrierea în carnetul muncă ale unor salariaţi ca­ ncritmicâ cu materiale, pre­ cifice de materiale, de cali­
Putem afirma că în majo­ noii angajaţi constituie con­ tului, indicindu-se în toate venit în intervalul de 90 de de muncă, este aceea care re şi-au desfăcut contractul cum şi insuficienta co*. : dona­ ficarea şi specializarea cadre­
ritatea unităţilor din jude­ travenţie O problemă negli­ situaţiile şi temeiul legal zile de la data desfacerii priveşte perioadele lucrate de muncă cu unitatea In re şi îndrumare tehnică. lor, creînd condiţii pentru
ţul nostru se respectă preve­ jată de către unităţi intr-o din Codul muncii sau alte contractului de muncă pe du­ de angajaţi în locuri cu con­ mod legal, sub pretextul că Pe multe şantiere se con­ creşterea productivităţii mun­
derile legale în legătură cu măsură destul de mare este acte normative pe baza că­ rată nedeterminatâ. In astfel diţii deosebite — munci gre­ aceştia ar avea unele obliga­ stată încă deficienţe în a­ cii, reducerea duratelor de e­
întocmirea, înscrierea şi eli­ aceea că nu se solicită anga­ rora s-a produs această si­ de cazuri este obligatoriu ca le sau foarte vătămătoare ţii materiale sau de altă na­ provizionarea cu materiale xecuţie şi predarea in devans
berarea carnetelor de mun­ jaţilor să prezinte actele de tuaţie, pentru că — aşa cum in carnetul de muncă al ti­ — care potrivit legii se în­ tură faţă de întreprinderea Şi în prezent există impor­ a obiectivelor.
că ale salariaţilor. S-au con­ calificare sau de studii, acolo s-a arătat la început — o tularului să se scrie de către cadrează în grupele I sau H respectivă. tante cantităţi de materiale Analiza aprofundată efectua­
statat însă şî unele deficien­ unde pentru ocuparea func­ serie de drepturi pentru sa­ unitatea care a plătit ajutoa­ de muncă în vederea pensio­ Acolo unde s-au constatat necontractate, iar altele sînt tă In cadrul şedinţei biroului
ţe pe care de vom arăta su­ ţiei pe care a fost angajat se lariat decurg din vechimea rele materiale respective pe­ nării Deşi s-au elaborat astfel de abuzuri s-au luat livrate cu întîrziere de către Comitetului judeţean de par­
mar. cu credinţa că acolo ccr anumite condiţii de cali­ în muncă, din vechimea ne­ rioada pentru care ele au pt-ecizări de către Ministerul măsuri de sancţionare a ace­ furnizori. Aşa de pildă U I;,. tid. realizările pozitive şi
unde mai există vor fi în­ ficare sau pregătire ce tre­ întreruptă în muncă şi alte­ fost achitate. Muncii (care au fost comu­ lora care le-au sâvîrşit Tre­ Brad şi Orăştie nu au livrat neajunsurile evidenţiate con­
lăturate în cel mai scurt buie să fie înregistrate în le £in vechimea neîntrerup­ Se încalcă de către unele nicate prin organele centrale buie însă arătat că salaria­ Ia timp pentru T. C H. duc la concluzia câ există
timp. carnetul de muncă. Greşelile tă în aceeaşi unitate unităţi prevederile legale a­ şi consiliul popular judeţean tul în cauză care nu se poate 2000 000 bucăţi cărămidă e- toate premisele ca in acest
Deşi se ştie că este inter­ cele mai des întîlnite sînt S-au intîlnit cazuri cînd tunci cînd la dosarul carne­ tuturor unităţilor) privind angaja la altă unitate din ficientâ şi normală, iar T.I.L an in judeţul nostru progra­
zisă încadra*’ea în muncă şi cele în legătură cu activita­ din motivul că nu s-au în­ tului de muncă reţin actele tehnica înscrierii în carne­ cauza reţinerii carnetului de Hunedoara nu livrează rit­ mul de investiţii să se reali­
deci încheierea contractului tea fin muncă a titularului scris în carnetul de muncă originale eliberate de alte u- tul de muncă a activităţii muncă de către unitatea de mic fîşiile cu goluri, creînd zeze exemplar, iar obiectivele
de muncă de către unităţi carnetului de muncă La ple­ anumite perioade în care nitâţi, care atestă activitatea desfăşurate în astfel de la care a plecat este îndrep­ greutăţi în desfăşurarea nor­ industriale şi social-eulturalc
fără prezentarea carnetului carea salariatului din uni­ salariatul respectiv nu a în muncă, precum, şi actele de locuri, iar termenul pentru tăţit să solicite justiţiei dau­ mală a lucrului. Se constată câ fie executate şi puse in
de muncă, în cazul persoane­ tatea respectivă trebuie scris prestat muncă, dar pe care calificare sau studii, în loc desfăşurarea acestei lucrări nele avute din acest motiv. de asemenea câ nu pe ţoale funcţiune la termen şi cu
lor care au mai fost angaja­ în carnetul de muncă moti­ legea le consideră vechime ca să retină numai copiile a expirat de mult, totuşi şantierele se dă atenta cu­ înaltă eficienţă.
te. această prevedere legală vul exact care a dus la în­ în muncă, acel salariat şi-a după aceste acte, certificate există multe unităţi râmase IOAN VAS1LIE venită gospodăririi materiale­
este destul de des încălcată pierdut unele drepturi. Ast­ de câlre conducătorul unită­ în urmă cu aceste înscrieri din etirlrul Direcţiei judeţene lor. recuperării materialului Ing. ŞTEFAN COR NEA,
S-au găsit situaţii cînd noii cetarea raporturilor de mun­ fel. potrivit prevederilor le­ ţii sau delegatul său. Conse­ De aceea, se impune ca aceas­ pentru probleme dc muncă şi lemnos şi pieselor metalice activist al Comitciului judeţean
salariaţi înainte de încheie­ că dintre sajariat şi unitatea gale, sc consideră vechime în cinţele acestor încălcări ale tă lucrare să fie terminată în ocrotiri sociole de inventar. Aceasta face ca de partid