Page 9 - Drumul_socialismului_1971_05
P. 9
PPOLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VA»
■ Manifestări peste hotare
consacrate semicentenarului
Partidului Comunist Român
t
B Comunicat comun în urma
I
vizitei înR. .U . a delegaţiei
i
Uniunii Comuniştilor
5
din Iugoslavia !
t
B Noi incidente la Belfast 5
B Curier
ANUL XXIII. Nr. 5075 MARTI A MAI 1971 4 PAGINI - 30 BANI
LA ORDINEA ZILEI
\~ Innobilînd BARAJUL URCA
Executarea cu maximă ! cărbunele
Colectivul Preparatei Pe-
trila obţine succese de sea SPRE COTA REALA
mă în întrecerea închina
operativitate a lucrărilor de tă semicentenarului parti Peste masivul Retezatu Nicolae Aboloşei sau Gheor-
dului. Planul de producţie
la cărbune net a fost de
betonări, Ion Birsan de la*
dimineaţa. In Valea de Peşti
păşit cu 1 493 tone, la căr lui Lncă înzăpezit se vestea ghe Buhai de la excavaţii şi
deversorul din subteran, sau
o adiere răcoroasă se căţăra
bune special pentru semi-
întreţinere a culturilor cocs cu 189 tone. iar cel de excavatoarele av „muşcat“ Gheorghe Stoian, zidar tn
pe stlncile albe, • din
care
piatră. Această colectivitate
brichete cu 8 630 tone. Ca
îşi completează
prestigiul
materialul pentru barajul de
prepa
litatea cărbunilor
raţi a fost îmbunătăţită cu anrocamente, înălţat pină şi prin competenţa şi dă
0.6 Ia sută prin reducerea acum la peste 20 m înălţime. ruirea maistrului Nicolae
Se ştie bine că în comple prafeţelor la C.A.P. Geoagiu, existlnd garanţia că se va procentului de cenuşă, iar O cota care prefigurează Bucică, om cu o veche carte
xul de măsuri agrotehnice ce Rapoltu Mare, Simeria, Deva putea face faţă volumului în umiditatea cu 0,3 la sută victoriile prestigioase ale de vizită pe şantierele de
se aplică în vederea sporirii şi Sfntandrei. semnat de lucrări la comba faţă de normele admise. De constructorilor acestui obi construcţii hidrotehnice. De
producţiei agricole la hectar Obţinerea unor recolte spo terea dăunătorilor. Totodată asemenea coeziunea briche ectiv hidrotehnic care va cînd lucrează cu Gheorghe
un loc de maximă importanţă rite de cartofi nu se poate conducerile C.A.P. au obliga telor a fost îmbunătăţită asigura debitul de apă pota Ferenţ, cu muncitori ca Mi
îl ocupă executarea lucrărilor concepe decît prin trecerea ţia să procure din timp can cu 3,7 la sută faţă de ci bilă şi industrială necesar in hai Ipo şi Constantin Stoi
dc întreţinere a culturilor. Ne neîntîrzlatâ la bilonarea (un tităţile necesare de pesticide fra planificată, economiile întreaga Vale a Jiului. ca, staţia de tratare a apei
aflăm în perioada cînd sta de plantatul s-a făcut semi- pentru combaterea gîndacului Ia preţul de cost ridicîn-. Munca pe coronamentul se înalţă văzînd cu ochii.
diu) de dezvoltare a culturi mccanizat) şi rebilonarea te din Colorado şi a manei la barajului este dominată de „Se poate mai mult", obiş
lor de pâioase şi prâşitoare renului (unde plantatul s-a cultura cartofilor. du-se la 65 000 Iei. zgomotul autobasculantelor nuieşte să spună cu îndărăt
>ri
reclamă cu acuitate interven făcut mecanizat), concomitent In ultima perioadă se re După cum ne infon u H de mare capacitate. Tonele nicie maistrul Bucică. In
ţia omului pentru distruge cu operaţiunile respective în- marcă un interes sporit la corespondentul noştri de piatră basculate „din tr-adevăr, cu oameni ca el
mitian Doboş. Ia bazi
rea buruienilor şi păstrarea cepîndu-se şi prăşi la manuală plivitul cerealelor pâioase, co tor realizări au stat _ # mers" în amonte se rostogo se poate mereu obfzne mai
rezervelor de umiditate exis pe rînd. operatorii din Cristur, Toteşti, lesc sub „talpă" cilindrilor mult de la piatră, dc la be
»
tente în sol. Dat fiind volumul In ceea ce priveşte cultura Boz etc. prezentîndu-se cu lu rile tehnico-organizatorj r ^ | de 8,5 tone, care se „plim ton şi fier, elemente pe ca
luate în cursul acestui
mare de lucrări ce trebuie e porumbului se constată că se crarea efectuată pe aproape Un accent deosebit s-a 9 bă" pe baraj, executind o re el le însufleţeşte urcin-
fectuate — în C.A.P. şi I.A.S. mănatul s-a executat în con întreaga suprafaţă cultivată Mecanizarea proceselor de susţinere, tăiere şi încărcare a _ peraţiile de vibrare şi com du-le pe verticalele înălţi
sint de plivit peste 20 000 hec diţii superioare anilor ante cu grîu şl orz. Deoarece plan cărbunelui in abatajele fronta le s-a extins considerabil la mi pe sporirea randamentului pactare. Inginerul Mihai Ne- milor.
tare cultivate cu pâioase de riori, pe o parte din suprafeţe tele au o dezvoltare avansată nele din Valea Jiului. Imaginea de faţă vă prezintă la lucru agregatelor şi ridicarea ni feru, şeful de lot, urmăreşte De la un timp, in cariere
toamnă şi de prăşit mai mult plantele fiind deja răsărite. se cere ca In această săptă- unul din cele două complexe mecanizate introduse la mina velului tehnico-profesiona! cu atenţie mişcarea cilindri le de la Pribeagu şi Păroa
de 18 000 hectare ocupate cu Ca lucrări de întreţinere, se mînă plivitul să fie terminat Paroşeni. Introducerea stîlpilor hidraulici, care se fabrică in u al muncitorilor prin or lor compresori. Aici trebuie sa se scoate un volum din
sfeclă de zahăr, cartofi, po simte nevoia grâpatulul, Iar în toate unităţile agricole. nitatea specializată din Vulcan, a havezelor de înalt randa ganizarea de cursuri de ca să se realizeze cea mai în ce în ce mai mare de piatră
rumb, plante medicinale şi le atunci cînd plantele ajung să Condiţiile agrotehnice supe ment a determinat sporirea considerabilă a productivităţii lificare pe specialităţi pre semnată condiţie de calita necesară barajului şi celor
gume — se cere o organiza aibă 3-4 frunze adevărate să rioare în care s-au însămîn- şi uşurai ea muncii minerilor. cum şi a unor lectorate te : greutatea volumetrică de lalte lucrări. Este o activi
re exemplară a muncii în fie se execute mobilizarea solu ţat culturile garantează obţi tehnice. 2 tone pe mc. Probele făcute tate de răspundere prestată
care unitate agricolă, mobili lui cu sapa rotativă, după ca nerea unor recolte sporite la tn această privinţă au dat de oameni ca maistrul Flo
zarea şi folosirea cu randa re se va trece la aplicarea hectar, ele trebuind să fie în rezultate din cele mai bune. rin Străuţ, artificierul Petru
ment sporit a întregului po praşilelor mecanice şl ma să completate cu o activitate Şeful de lot vorbeşte cu Giţai, excavatoristul Gheor
tenţial uman şl a mijloace nuale. intensă şi plină dc răspundere mlndrie despre grandoarea ghe Pronoza sau ca minerul
lor mecanice pentru a crea Sarcini deosebite privind pentru executarea la un nivel Creşterea nivelului de viaţă material acestei lucrări. Dimensiunile Petru Titeh
plantelor condiţii cît mai bu reuşita întreţinerii culturilor, corespunzător a lucrărilor de barajului: înălţimea — 55 Bucrările aferente con
ne de creştere şi dezvoltare. îndeosebi la sfeclă şi cartofi, întreţinere. Aplicarea măsuri m, lungimea la coronament strucţiei barajului ca, de
Ploile căzute în ultimele zile revin Inginerilor şefi, şefilor lor stabilite de conducerea — 300 m, lăţimea la bază — pildă, puţul de marmură al
au favorizat o evoluţie mai de ferme, consiliilor de con partidului privind creşterea J60 m. In corpul barajului vanelor de închidere a ga
leriei, deversorul şi galeria
va intra un volum total de
rapidă a vegetaţiei culturilor, ducere şi brigadierilor care cointeresării materiale a co şi spiritual al oamenilor muncii - scopul piatră de 1,3 milioane tone; înclinată care se racordează
o dată cu aceasta dezvoltîn- au datoria să supravegheze operatorilor, prin introduce capacitatea lacului de acu cit galeria de deviere pre-
du-se însă şi buruienile care în permanenţă executarea la rea acordului global, precum mulare — 4,5 milioane mc înttmpină viiturile apelor
consumă o mare parte din re timp şi de calitate a lucrări şi îmbunătăţirea condiţiilor apă. Un adevărat lac care mari.
zervele de hrană ale plante lor, asigurarea unei densităţi de viaţă ale membrilor C.A.P., suprem al politicii partidului
lor, ceea ce face ca. în cazul optime a plantelor pe fiecare scutirea şi reducerea unor va scălda versanţii din Va Viziunea kidrotehniştilor,
neexecutârîi la timp a Iucrâ- tarla, în funcţie de agrofon- impozite pe veniturile gospo lea de Peşti. a proiectanţilor şi construc
Un adevărat colos ridicat
torilor se sintetizează aici
- rilor de întreţinere, recolta să dul creat şl soiul sau hibri dăriilor agricole constituie pu cîrmaci partidul comuniştilor, prin mUnca tenace a cân- armonios şt se concretizează
fie diminuată în mod simţitor. dul cultivat. De asemenea, ternice stimulente în muncă Făurirea societăţii socialis structorilor. A acelor ano în această frumuseţe de con
Este un adevăr verificat In conducerile S M.A. şi ale sec pentru realizarea la timp şi te şi comuniste, a acelei o- poporul român a obţinut rea nimi constructori care la strucţie care se statorniceşte
practica de producţie că „o ţiilor de mecanizare au dato de calitate a tuturor lucrări rinduiri care să asigure ega VICHENTE BĂLAN lizări remarcabile în toate Valea de Peşti se numesc intre versanţii din Valea de
domeniile vieţii economice şi
praşilă aplicată la timp va ria de căpetenie să asigure lor agricole — factor hotărî- litatea socială deplină a tu prim-vicepreşedinle al sociale, în ridicarea bunăstă Paul Geac, unul dintre cei Peşti, la poalele Retezatu
lorează cît o ploaie bună". buna funcţionare şi folosirea^ tor în reuşita acţiunilor ce se turor membrilor săi şi posibi Comitetului executiv al mat pricepuţi maiştri, Gheor- lui.
Iată de ce este Imperios ne la întreaga capacitate a agre-’ întreprind în vederea sporirii lităţi de afirmare plenară a Consiliului popular judeţean rii sale materiale şi spirituale. ghe Paraschiv, buldozerist, D. CHELARU
cesar ca în aceste zile să fie gatelor de grape, sapelor rota continue a producţiei la hec personalităţii umane în toate Sînt elocvente în această
întreprinse acţiuni energice tive şi cultivatoarelor pentru tar. domeniile vieţii economice şi privinţă succesele repurtate
şi hotărîte la întreţinerea cul a se putea încadra în epoca Ing. MIRCEA SILVESTRU sociale — telul fundamental de poporul nostru In perioa
turilor. Un demaraj bun se optimă lucrările de întreţine director general adjunct al al dezvoltării României — ca da 1965—1970. Fondul de con
semnalează deja Ia prăşitul re. In plus, foarte Important Direcţiei generale pentru racterizează întreaga politică la Congresul a! X-lea — este sum pe cap de locuitor a
mecanic şi manual al sfleclel este ca încă de pe acum să agricultura, industrie marxist-leninistâ şi activita lărgirea şi perfecţionarea con crescut cu 27 la sută, iar sa
de zahăr, lucrare care este fie pregătite maşinile de stro alimentara, silvicultura şi ape tea partidului. Fundamentată tinuă a bazei tehnico-materia- lariile tuturor categoriilor de
realizată pe majoritatea su pit şi prăfuit, numai astfel a judeţului Hunedoara ştiinţific şi aplicată în mod Ie a ţârii, făurirea societăţii angajaţi au fost majorate.
creator la condiţiile concrete socialiste multilateral dezvol Cele mici au crescut cu 40 la
ale ţârii noastre, politica tate. Temelia progresului ge sută. ajungînd la 800 lei în
PC.R. corespunde în cel mai neral al societăţii socialiste, 1970, faţă de 570 lei în 1965. Pagina a ll-a
a populaţiei, atît din mediul
P arte Integrantă a po urban cît şi din cel rural, zia •IR 11 înalt grad năzuinţelor po a creşterii bunăstării poporu Au fost scutite de impozite
partidului,
liticii
îm
lui, este continuarea în ritm
cîştigurile pînâ la 850 de lei
porului. Tocmai de aceea a
bunătăţirea stării de rul antifascist „Ecoul", aflat cesta o consideră ca pe pro susţinut a industrializării so şi reduse cotele de impozite
sănătate a populaţiei se sub influenţa Partidului Co Viaţa Muncitoare pria sa politică şi îşi dedică cialiste, pe baza cuceririlor pentru cele cuprinse între
situează printre probleme munist Român, scria în 1936 ; toate forţele, talentul, capaci revoluţiei tehnico-ştiinţifice 850-1 210 lei. Toate acestea au
le de o deosebită importan „...mureau anual de tubercu tatea şi energia traducerii ei contemporane. Numai crearea făcut ca veniturile populaţiei
ţă, menite să ducă la ridica loză aproape 50 000 de oameni n*»; în viaţă. întreaga naţiune s-a unei puternice baze tehnico- provenite din salarii să fie • JIUL INC A NE DA EMOŢII
im
rea standardului de viaţă al — majoritatea provenind din Tara feri spitale convins că partidul comunist materiale este capabilă şi mai mari cu 31,5 miliarde lei,
întregului popor. SSnt nume păturile muncitoare, din rîn- mdt nu cunoaşte ţeluri şi intere poate asigura apropierea ceea ce reprezintă o creştere • DUPĂ CITEVA EŞECURI, CORVINUL
jr in âtmktt» mmmk I
roase exemplele care atestă a durile funcţionarilor şi inte 4* a(M|u a lor * se mai înalte decît acelea de României de ţările dezvolta a acestora cu 50 la sută în
ceste preocupări ale partidu lectualilor săraci". Concomi firi • f « ,r* ' I ! a asigura poporului român o te din punct de vedere teh 1970 faţă de 1965. In aceeaşi SE REABILITEAZĂ
( 4
lui nosţru de-a lungul între tent cu demascarea regimu tated de « «• H . • viaţă prosperă şi civilizată nic şi economic. înaintarea perioadă puterea de cumpă
gii sale existenţe, încă din a lui de grea exploatare a pro 4» tU «Ukt«MAUAfc 4i ¥ 9 înfăptuirii scopului suprem sa pc calea progresului şi ci rare a fost cu 20 la sută mai
nii grei ai luptei ilegale. letariatului, partidul comunist aot «Wimu Gat**...... al politicii sale, — ridicarea vilizaţiei umane. mare. ceea ce a permis popu • CINE VA CIŞTIGA SERIA A VI-A
Este cunoscută demonstra nivelului material şi spiritual Anii care au trecut au con laţiei să achiziţioneze canti-
ţia făcută de Marx că modul mobiliza muncitorii la luptă, * -vin* ) al întregului popor — parti firmat pe deplin justeţea po LA „C" ?
de viaţă al muncitorilor în chemîndu-i să se organizeze - .. vnfU'9 w« dul comunist îi consacră în liticii partidului nostru de
--- • • ihe&trvstw** treaga activitate, toată forţa făurire a unei economii dez (Continuare in pag. a S*o)
•Mkţi ii :«iK »**■■.■ MliKN * voltate. prospere şi înfloritoa
.1 . r*r+<** •. •*-« -• «a -i«*p * « şi capacitatea sa. Stabilind o- re şi avînd drept călăuză şi
îmbunătăţirea stării de . ,4 ». a» »*» - 4.. m 1 • • »«■ >» - ■.*.**. bieelivcle economice $i socia
le ale cincinalului 1971-1975
A <*»
şi în continuare pînâ în 1980,
Congresul al X-Ica al parti
sănătate a populaţiei— dului a trasat pe larg jaloa
Articolul „Ţară fărâ spita nele construirii socialismului, MASORI CARE VOR RIDICA PE 0 II
a deschis căi pentru noi suc
obiectiv de seamă al muncitoare din 6 decembrie cese şi a prefigurat viitorul
le" publicat in ziarul
Viaţa
luminos al patriei. Obiectivul
1925 face un aspru rechizi fundamental al acestui pro
politicii partidului toriu asupra slabei preocu gram — se arată în raportul COOPERATIVELOR AGRICOLE
pări a burgheziei pentru să
prezentat de
C.C. al P.CR,
nătatea publică.
tovarăşul Nicolae Ceauşescu
Legile şi hotărîrile recent a turile realizate, recuperează fost obţinute şi la cooperati loare de circa 29 600 000 Iei.
j apitalism este cauza funda în sindicate şi să ceară luarea doptate de către partid, vota cheltuielile de producţie, rea vele din Deva, Bâcia, Rîu Principalele obiective spre ca
mentală a râspîndirii celor tuturor măsurilor de asigura te unanim de Marea Adunare lizând beneficii. Şi pînâ la a Alb, Zam, Sălciva, Banpotoc re ne îndreptăm atentia sînt
mai ucigătoare boli în rindul re a vieţii, de înlăturare a Naţională, stau în centrul a doptarea recentei legi în Ju şi altele. Pînâ acum activita producerea de materiale dc
populaţiei muncitoare. Parti muncilor vătămătoare. tenţiei şi preocupărilor ţără deţul nostru a existat o preo tea a fost axată pe confecţio construcţie. Ne-am propus să
dul nostru a denunţat cu ve Rezolvarea acestor dezide nimii noastre cooperatiste, cupare în acest domeniu, u narea de cozi pentru unelte, realizăm în acest an aproxi
hemenţă racilele regimului de rate majore ale luptei clasei specialiştilor, tuturor orga nele cooperative, pe lîngâ ac pe producerea varului. S-au mativ 5 milioane de cărămizi,
runtâ exploatare burghezo- muncitoare, condusă de par nelor chemate să pună în cir tivitatea de bază — producţia confecţionat chiar binale şi 3 000 tone var. să se «organi
moşiereascâ, arâtind proleta tid, şi-a găsit împlinirea a cuitul economic noi valori agricolă — au avut organizate mobilă, cum este cazul coope zeze exploatarea a ce) puţin
riatului român şi calea prin bia în anii construcţiei des materiale. Am solicitat tova astfel de activităţi. In anumi rativei din Geoagiu. La co 5 000 mc de material lemnos.
1 are i se poate pune capăt, făşurate a societăţii noi so I răşului Viorel Ocoş, preşedin te perioade ale anului noi operativa din Deva s-a dez Ca o măsură importantă, care
sint semnificative în acest cialiste, în care totul se face tele Uniunii judeţene a co dispunem şi de forţă de mun voltat o activitate rodnică în a fost recomandată să fie stu
*.t;ns demascările publice, în pentru om, pentru satisface operativelor agricole de pro că ; condiţiile specifice ale ju cadru) unui atelier mecanic, diată şi aplicată, este prelu
paginile ziarelor vremii, la a rea plenară a cerinţelor me ducţie, răspuns Ia citeva în deţului nostru, resursele natu care execută comenzi ale u crarea şi valorificarea supe
dresa mizeriei, a subnutriţiei reu crescînde ale celor ce trebări privind aplicarea în rale existente ne îndreptăţesc nor întreprinderi cu caracter rioară a acestui material lem
la care erau supuşi muncito muncesc. Printre măsurile viaţă a noilor legi şi hotărîri. să spunem că organizlndu-le republican. nos. Ne propunem, de ase
rii. „Rezultatul exploatării — luate de partidul şi statul — Cooperativele agricole mai judicios vom putea rea Mai mult decît orieînd. no menea, să organizăm un nu
scria „Scînteia" în 1932, refe- nostru, menite să creeze o «> » •••« 12« . . J sJ din judeţul nostru dispun de liza venituri suplimentare în ua lege obligă consiliile de măr de echipe de construcţii
I ndu-se la situaţia minerilor societate prosperă, cele pri • -* trti i Î4 «UMJ* .« !•* mari resurse de venituri care cooperativele agricole de pro conducere ale cooperativelor la nivel de consilii interco-
din Valea Jiului — este mâ vind îmbunătăţirea continuă ‘ ^ • 1“r i : B u n t se pot realiza din gospodării ducţie pe de o parte, iar pe agricole de producţie să or operatiste, care să poală exe
n
.
ţi rea numărului de muncitori a stării de sănătate a popu • *ii «Ir> u»»v #f 41 anexe şi prestări de servicii. de altă parte să satisfacem ce ganizeze asemenea activităţi cuta lucrări atît pentru co
••
wberculoşi, al bolnavilor de laţiei ocupă un loc deosebit. • • ' * V • r a »». Cum vedeţi, materializate a rerile populaţiei. îneît să creeze posibilitatea operativele agricole de pro
.iiiemie generală şi dc boli Sc remarcă măsurile pentru .***t a 1 ceste posibilităţi in lumina re ca fiecare cooperator să poa ducţie cît şl pentru membrii
profesionale", iar revista „Era crearea unei puternice reţe centei legi adoptate de Ma — Unităţile agricole din ju tă realiza lunar cel puţin 20 cooperatori, mergîndu-se pînâ
II ouă” sublinia în jurul anu le medico-sanitarc, larga acce f** a* . - - ’«»■. \ 3 rea Adunare Naţională ? deţul nostru dispun, după de zile — bărbaţii — şi 15 Ia construcţia de locuinţe pen
lui 1930: „Condiţiile econo sibilitate a asistenţei medica t * • • n % A 4 cum spuneaţi, de o oarecare zile — femeile —. pentru ob tru membrii cooperatori, chiar
mice şi sociale în care trăieş le. Deosebit de semnificative . ' ■ îia - • « k? — O dată cu adoptarea Le experienţă în ceea ce priveş ţinerea minimului garantat de cu credite acordate de către
Ui» f n», a I,ru*|.
te şi munceşte poporul român sint rezultatele înregistrate şi f eUtB<6ef*%4U tOffirSit, ♦#. . u . , 1 * gii privind organizarea şi te organizarea unor astfel de cooperative.
influenţează dezastruos asu- în acest domeniu de activita t 4 *•= u i ea? dezvoltarea activităţilor indus activităţi. Cu ce eficienţă s-au stat, şi pentru a putea bene — O dată cu dezvoltarea
i i*a sănătăţii poporului, asu te în anii ultimului cincinal, . - ■ . £3 . ’ i | •. B .'TUJ- L triale de prelucrare a produ soldat in privinţa valorificării ficia de toate drepturile sta acestor activităţi de către co
pra vitalităţii salc...“ ; ....Se perioadă în care mijloacele • *• '■ 1 gi '-«I* * selor agricole, construcţii şi condiţiilor prielnice existente tutare. Dacă în 1970 coopera operativele agricole de pro
<u-
remarcă o creştere a mortali financiare destinate sănătăţii ir». • - . . . . . prestări de servicii, în coope şi a forţei de muncă ? tivele agricole de producţie ducţie, pe de o parte, iar pe
’ iţii generale în mediul rural ,-;u crescut dc 10 ori şi jumă I ' H W - . . • rativele agricol© de producţie — Am avut organizate în au realizat un volum total de de altă parte de către consi
- remarca revista referin- tate faţă dc anul 1950. In nici tm :*- r - . 38 ? «v, ir. T . .. , i * J ' se creează. cadrul legal de a unele cooperative asemenea producţie de 8 600 000 lei din liile populare comunale, co
du-se la anul 1934 — o neo nn cincinal nu s-au ridicat şi Aaa* n • ■ ’ - dezvolta asemenea activităţi activităţi şi putem spune că asemenea activităţi, în urma operaţia meşteşugărească şi
bişnuită reducere a natalită dotat un număr atît de mare . a-J VI; . • •,» î care să contribuie la folosirea s-au înregistrat rezultate fru recentelor măsuri adoptate, dc consum, se poate vorbi —
ţi, o creştere a mortalităţii dc instituţii sanitare ca intre mai deplină a forţei de mun moase. Putem cita în această Uniunea judeţeană a coope aşa cum precizează recenta
infantile care, în uncie regi- anii 1966-1970. . cAc, . , , - r •; că, la valorificarea superioară direcţie cooperativa agricolă rativelor agricole de produc lege — despre crearea indus-
mi, lâ sate depăşeşte 25 la a resurselor de materii prime de producţie din Geoagiu. In ţie, cu consultarea largă a
sută din totalul copiilor nou şi materiale, la obţinerea de anul trecut aici s-a realizat consiliilor de conducere, a
. ăscuţi...". (Coittiiiâare ia pog. ti 9*a) Fragment din articolul „Situaţia muncitorilor mineri din produse ce au desfacerea asi un beneficiu de peste 700 000 specialiştilor din unităţi şi-a (Continuări .'" POjtaft *S3
Dezvăluind cauzele sociale Valea Jiului" publicat în Scinteia din 1 aprilie 1932. gurată pe piaţa internă sau lei numai din aceste activi propus să realizeze în acest
ale proastei stări de sănătate la export şî care, prin veni tăţi. însemnate beneficii au an o producţie globală în va