Page 92 - Drumul_socialismului_1971_05
P. 92
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UN IŢI-VA! §
1
!
încheierea lucrărilor celei 1,
de-a doua sesiuni a
Comisiei mixte romano- i
cubaneze
Veşti din ţările socialiste
A fost creat partidul
Uniunea Socialistă
Sudaneză
I Cadran, Atlas
ANUL XXIII. Nr. 5 095 4 PAGINI - 30 BAN
_ — _____ |
fFFFFFFFFfFFFF F*FF F FFw wwr%w9»*\
Urgenţe industriale PLENARA CONSILIULUI
NAŢIONAL AL FRONTULUI
Rigurozitate maximă
UNITĂŢII SOCIALIŞTI
la realizarea preşedinţia tovarăşului Nicolac nitâţii Socialiste, din Consi cuvîntul tovarăşii : Gheor
In cadrul plenarei au luat
In ziua dc 26 mai a.c., sub
liul Naţional vor face pnrld,
Ceauşescu, au avut loc lucră
tovarăşii
respective,
ţiilor
rile plenarei Consiliului Na ca reprezentanţi ai organiza ghe Paloş, preşedintele Con
siliului
judeţean Gorj
al
ţional al Frontului Unităţii Constantin Drăgan, preşedin Frontului Unităţii Socialiste,
tele Consiliului judeţean Bra
Socialiste.
sarcinilor de export tul planului de dezvoltare a şov al Frontului Unităţii So 7.inele ,.23 August'*. Adalbert
Marin Enache. secretarul co
mitetului de partid de la U-
Plenara a dezbătut proiec
cialiste. Andrei Ccrveneovici,
preşedintele Consiliului jude
economiei naţionale pc peri
oada 1071-1!) 7 . apreciind că ţean Arad al Frontului Uni Crişan, preşedintele Consiliu
lui
judeţean Bistriţa-Nâsăud
el corespunde pe deplin Di tăţii Socialiste, Trandafir Co- al Frontului Unităţii Socia
Obligativitatea îndeplinirii cu maximă rigurozitate a rectivelor Congresului al X- cîrlâ, preşedintele Consiliului liste, Demeter Janos, vicepre
planului de export constituie pentru colectivele de muncă, lea al Partidului Comunist judeţean Caraş-Scvcrin al şedinte al Consiliului Naţio
Frontului Unităţii Socialiste.
comitetele de direcţie şi organizaţiile de partid din uni Român şi creează tonte con Dan Marţian, prim-sccrctnr nal al Frontului Unităţii So
tăţile exportatoare o chestiune esenţială. In spiritul legii diţiile pentru valorificarea u al Comitetului Central al U cialiste. Dumitru Bejan, pre
privind activitatea de comerţ exterior, competenţele, răs La prima vedere am fi tentaţi s* credem Imaginea tle faţ.S a fost realizat* la Hunedoa nor noi resurse ale economici n iun i i Tineretului Comunist, şedintele Uniunii Centrale a
punderile Şi atribuţiile acordate întreprinderilor în acest ra. ArtevArul este Ins* altul — fotoreporterul a surprins pe peticul* o imagine din secţia dc tur naţionale, pentru continua ri ministru pentru problemele Cooperativelor de Consum,
domeniu trebuie respectate întocmai, astfel ca fiecare nare a Uzinei fie utilaj minier Pctrojanl, unde o(cliirul Dumilnt Curca la o prob* dinlr-o nooA dicare a nivelului dc trai al Gheorghe Tricâ, director gene
sarjft pregâtltă pentru turnare. oamenilor muncii din ţara tineretului. Mihail Bujor Sion.
colectiv cu sarcini de producţie şi livrare la export să a- preşedintele Comitetului de ral a! Centralei industriale dc
ducâ maxima contribuţie la creşterea fondurilor valutare noastră, în vederea înfăptu radiodifuziune şi televiziune. autocamioane şi tractoare, Va-
irii societăţii socialiste mul
ale statului, la ridicarea competitivităţii şi prestigiului pro tilateral dezvoltate. Octnvian Palcr. redactor şef sile Rus, preşedintele Consilin-
duselor româneşti pe piaţa mondială. Fxprimînd adeziimcn tuturor al ziarului „nomânin liberă". lui municipal Tirgu Mureş al
Dacă avem in vedere că .judeţul Hunedoara are o pon organizaţiilor ce alcătuiesc Cezar Lăzârescu, preşedintele Frontului Unităţii Socialiste,
dere însemnată în exportul ţârii, apare deosebit de clară Jubileu! căutătorilor de comori Frontul Unităţii Socialiste, a Uniunii Arhitecţilor din Ion Roman, directorul Insti
nu numai importanţa acestor obligaţiuni ci, mai cu seamă, întregului nostru popor, ple România. tutului de cercetări tehnolo
necesitatea îndeplinirii integrale şi ritmice a sarcinilor de nara a aprobat în unanimita Din Consiliul Naţional al gice pentrn procese specifice
livrare la export. Este un imperativ la care judeţul nostru zlstuzi, căutătorii de co topografică munţii şi văi./c tinuă să intre in patrimo te proiectul planului cincimii Frontului Unităţii Socialiste în industria construcţiilor de
răspunde favorabil. In primele 4 luni, unităţile economice mori — geologi, mineri, to- cuprinse intre Dunăre şi So niul României socialisto. dc dezvoltare a economiei na nu vor maî face parte tova maşini, Eduard Eisenbnrger,
hunedorene au dat la export produse a căror valoare de pografi, mecanici, construc meş, intre Mureş şi Criş! Explorările, deschiderile ţionale care va fi supus legi răşii Mircea Angelcscu, Ion preşedintele Consilinlui oa
păşeşte cu aproape 7 milioane valoarea prevăzută. Acest tori, electricieni — se intîl- Cine ar putea reda momen sau sistematizările dc la mi ferării Marii Adunări Naţio Cotoi. Ilic Făsuî, Petre lones- menilor muncii de na
cu. Teodor Hnş
şi Valeriu
rezultat nu este întîmplâtor, ci vine în urma unor ncsc spre a sărbători ani tele dc intensitate sufleteas nele Bucium-lzbita, linia dc nale a Republicii Socialiste Pop. care au primit alte în ţionalitate germană. Dumitru
acţiuni şi eforturi depuse încă din primele Juni ale versarea a două decenii de că a oamenilor care au fo Arieş, Muncel, Tcliuc-cst, România sărcinări. C.heorghişan, prim-seeretar al
perioadei de plan. Astfel. în luna februarie, pe existenţa a întreprinderii rat adincurile pe lungimi de Ghelar-est, exploatarea ză Plenara a dezbătut şi apro Comitetului municipal al
baza analizelor efectuate în toate unităţile, s-au conturat de prospecţiuni şi explorări aproape 700 000 de metri, în cămintelor dc. la Ruda-llar- bat proiectul dc lege privind Plenara a hotârît ca tova U.T.C Bucureşti. Pelho Bo
posibilităţi de livrare la export peste planul iniţial al jude geologice Hunedoara-Deva căutarea nestematelor dc za, Hărtăgani, Măigura-Tcas- organizarea şî funcţionarea răşii Florian Dănâlaehr şl na. preşedinta Comitetului ju
Vasilc Vîlcu. care au făcut
ţului Hunedoara a unor produse în valoare de circa 10 Astăzi, aceşti oameni, înfră minereuri complexe şi de cu, a acrlnra cu luciri dia controlului obştesc, menit să parte din Biroul Executiv al deţean al femeilor Harghita,
ducă la dezvoltarea
şi per
milioane Iei valută. ţiţi cu bărbăţia şi capricii fier, de argile refractare, dc mantine din Valea Jiului fecţionarea acestei forme dc Consiliului Naţional al Fron Gheorghe Oşan, inginer prin
le anotimpurilor, ce-şi ocu cărbune, roci bauxitice, bo sau din perimetrul Albcni- cipal la Direcţia generală a
Realizările obţinute pînâ în prezent au dovedit temei participare a maselor popu tului Unităţii Socialiste on gricolă a judeţului Satu Ma
nicia măsurilor stabilite de Comitetul judeţean de partid, pă cu probitate statusul in găţie cu care este atît de Rovinari, cclo cuprifere din lare Ia conducerea societăţii, reprezentanţi ai Uniunii Ge re, Oliviu Rusa, vicepreşedin
generos înzestrat
pămintul
mdicînd totodată noi posibilităţi care vor mări substanţial edificiul muncii de valorifi nostru românesc I Numai ci, Deva sau de nisipuri bitu la continua adîncire a demo nerale a Sindicatelor din
aportul judeţului nostru la fondul de valută al ţârii. O care a resurselor naturale cci care au trăit clipele minoase de la Derna şi mul craţiei noastre socialiste Ple România si respectiv Uniunii te al Consiliului Central al
ale tării, fac bilanţul activi
poartă, ca talis-
Uniunii Generale a Sindica
te altele
contribuţie deosebită au adus-o colectivele de muncă de tăţii duse dc-a lungul a 20 înalte, ale împlinirilor la oian, cartea de. vizită sem nara a decis să supună acest Naţionale a Cooperativelor A- telor. vicepreşedinte al Con
la Combinatul siderurgic Hunedoara. I M C Bîrcea, CE I .L. de ani. Un corolar impre capătul febrilelor căutări, nată de Întreprinderea de proiect dc lege unei largi gneole de Producţie, să fie siliului Naţional al ingineri
Deva, întreprinderea de plante medicinale Orăştie şi In sionant de radiografiere a numai autorii color 130 000 prospecţiuni şi explorări dezbateri publice şî apoi a eliberaţi din aceste funcţii ra lor şi tehnicienilor. Victoria
spectoratul silvic Deva. S-au livrat la export peste preve adincurilor. de atestare a .metri. de. artere verticale şi geologice Hunedoara-Deva. probării Marii Adunări Na urmare a trecerii în alic
derile planului aproape 20 000 tone laminate, 563 mc che zestrei de bogăţii subpămin- orizontale tăiate in st ivea Sub această semnătură şi-au ţionale. munci. Vasilescu, preşedinta coopera
tivei „Arta casnică” din ora
restea de fag, 350 mp dale mozaicate. 388 tone vată mine tenr, de metamorfozare in milenară, numai cei care au scris biografia muncii şi In continuare, plenara a a In continuare plenara a a şul Breaza, judeţul Prahova,
rală. 225 tone talc măcinat şi alte produse. dustrială, de umanizare şi prospectat şi explorat zăcă vieţii 1 800 dc căutători dc probat Chemarea Consiliului les ca membri ai Biroului E Milan Iovanovici. preşedinte
Este cazul să precizăm că situaţia pozitivă pe ansam intrare în circuitul econo minte — aducind in circui comori. rare astăzi trăiesc, National al Frontului Unităţii xecutiv al Consiliului Natio le Consiliului judeţean Timiş
nal pe tovarăşii C.hcorghe Pe-
blu nu se reflectă în toate unităţile economice cu sarcini mic şi social a unor imense tul economiei naţionale re o dată cu bucuria aniver Socialiste adresată tuturor ce trescu. preşedintele Uniunii al oamenilor muncii de na
tăţenilor Republicii Socialisto
de livrare la export. Avem 6 unităţi care au diminuat prin ţinuturi. Biografia ce o scriu zerve care se numără în sării a două decenii. frumu Romănia In legătură cu în Naţionale a Cooperat ivelor ţionalitate sîrbâ. Kiraly Ca-
nerealizările lor — de peste un milion lei valută — eforturile azi e, de fapt, o emir de milioane de tone de mine seţea dăruită de împlinirile făptuirea planului cincinal de Agricole de Producţie, şi Dan rol. preşedintele Consiliului
reuri de fior. de cărbune e
depuse de restul întreprinderilor din judeţ. Minusurile se vizită de prestigiu, tipărită nergetic şi cocsificabil, de muncii. dezvoltare a economiei na Marţian, prim-seric Iar al Co judeţean Covasna al Frontu
localizează la „Vidra" Orăştie. I I.C. Deva şi la întreprin pe parcursul a patru cinci Cit dc greu şi ce frumos ţionale. mitetului Central al Uniunii lui Unităţii Socialiste
derile de industrie locală din Brad, Deva. Haţeg şi Orăş nale, ani în care an răs minereuri complexe, bento- şi adevărat au crescut aceşti Tineretului Comunist, minis
puns cu maturitate chemă oameni, cît de trainic s-au Ca urmare a modificărilor In încheierea lucrărilor ple
tie. rii partidului de reliefare a nite, argile refrae.tarc, cal sădit in ei valorile muncii şi în conducerea unor organiza tru pentru problemele tinere narei a luat cuvîntul tovară
Dacă urmărim explicaţiile date de conducerile unită rezervelor de materii prime. care dolomilice, roci bauxi ale conştiinţei o simt acum. ţii care alcătuiesc Frontul U- tului. şul Nicolac Ceauşescu.
ţilor in cauză in legătură cu ncrealizarea planului, obser Cine ar /n/ten cuprinde in tice — vor putea spune cit cu întreaga fiinţă, cind sc
văm că abundă cauzele „obiective", explicaţiile şi motivă chenarele unui rejiortaj fru de modest dar cît de impor ştiu părtaşi. oneşti. dar
rile de tot felul. Se trece însă sub tăcere faptul că n-a e- museţea şi greutăţile muncii tant le este aportul în opera demni Ja portretul uriaş al
xislat suficientă preocupare pentru a asigura la timp ma indust rializării ţă rii. Solemnitatea înmînării de ordine
teria primă şi contractele pentru desfăşurarea producţiei de decenii a acelora care nu de zidire a nucleelor indus
Apoi, unele produse s-au fabricat dar au fost respinse la străbătut cu busola şi harta triale ce au intrat şi con LUCIA LICIU
controlul de calitate, iar în alte cazuri planul de fabricare ale Republicii Socialiste România
a produselor pentru export nu a fost corelat cu contrac
tele încheiate în funcţie de cerinţele beneficiarilor externi.
Credem că nu este lipsit de importanţă să arătăm şi
faptul că alte întreprinderi care au îndeplinit planul va unor vechi membri de partid
loric au rămas datoare cu însemnate cantităţi )n sortimen
tele planificate Intre acestea sint „Marmura" Simeria. ca La Consiliul dc Stat a a dru Rogojinschi, Ion Rnb. tru reprezintă astăzi o pu
re nu a realizat planul de export la blocuri de marmură şi Pagina a Ii-a vut loc în cursul dimineţii Ion Rachmuth. Ianca Solomon, ternică forţă revoluţionară
)a placaj finit de marmură si C E I L. Deva la lemnul pen dc miercuri solemnitatea lu Alexandru Siperco. Dumitru comunistă care îşi îndepli
tru celuloză. Cauzele pentru care nu s-au livrat sortimen minării dc ordine ale Repu Săracii, M«'vrin N. Stâncii, Ma neşte cu cinste rolul dc con
tele arătate sînt identice cu cele enunţate mai sus blicii Socialiste România, rin Slancu, Raia Vidraşcu. ducător în opera dc constru
conferite unor vechi membri Au mai fost conferite prin ire a socialismului In ţara
Evoluţia producţiei şi livrărilor la export arată că încă dc partid cu prilejul glorioa acelaşi decret ordinele „Stc.i-
maî sînt neajunsuri in fabricarea şi expedierea ritmică a sei «aniversări a semicentena na Republicii Socialiste Româ noastră, aduce o însemnată
contribuţie la cauza dezvol
producţiei destinate exportului. Sînt incă multe cazuri rului Partidului Comunist nia" clasa a F(I-a unui nu tăm mişcării comuniste re
oînd produsele se fabrică şi se expediază în ultimele zile Curier Român. măr dc 15 tovarăşi, Ordinul voluţionare pe scară mondia
ale lunilor, ceea ce face ea pînâ la încheierea lunii să nu La solemnitate au luat par „23 August” clasa a HT-a la lă, la întărirea coeziunii a
te tovarăşii Emil Bodnaraş, CA tovarăşi, Ordinul „Tudor cestei mişcări, la îmbogăţirea
membru al Comitetului Exe Vladjmireseu" clasa a III-;» patrimoniului marxism-leni
r.a Atelierele centrale Cri.şcîor, erhipa ilc lăcătuşi condus* de
(Gonlinuore in pog.’ o î-fl) loan Mate» cine specializai* in producţia do confec|il metalice. cutiv, al Prezidiului Perma la 96 tovarăşi şi „Ordinul nismului şi a pr«ncticii con
Foto: V. ONOfU nent al CC. al P.C.R, vice Muncii” clasa a IlI-a la 2H strucţiei socialiste. Sub con
preşedinte al Consiliului de tovarăşi. ducerea partidului, Romănia
Stat, Gheorghe Stoica, mem Prin acelaşi decret au fost a devenit un factor activ în
bru al Comitetului Executiv relaţiile internaţionale, în
al C.C. al P.C.R., membru al conferite, de asemenea, ordi lupta antiimperialistâ, pentru
Consiliului de Stat, Constan nele „Steaua Republicii So promovarea cauzei păcii în
Pregătirea utilajelor pentru recoltarea cerealelor tin Stătescu, secretarul Consi gust" şi „Tudor Vladimires- lume.
„23 Au
cialiste Romănia”,
liului de Stat.
cu". clasele a TV-a şî a V-a,
In încheiere, vorbitorul a
Prin Decret al Consiliului
de Stat, pentru activitate în altor 152 veehî membri dc mat celor prezenţi noi suc
partid din întreaga ţară.
cese în munca creatoare pen
Insumînd un mare număr lor mecanice din staţiunile mal competent şi operativ. rialelor necesare reparaţiilor practic, asigurîndu-se lectori delungată în mişcarea munci Luînd cuvîntul în încheie tru creşterea prestigiului şi
torească şi merite deosebite
de activităţi complexe, in de mecanizare a agriculturii. Totodată, un accent deosebit se urmăreşte zilnic la din rîndul inginerilor şi în opera de construire a so rea solemnităţii. tovarăşul forţei partidului nostru, ridi
rîndul cărora recoltarea ce Pină la această dată pro se cere a fi pus pe organiza I.A.T.M. 30 Simeria modul tehnicienilor cu practică şi cialismului, eu prilejul ani Emil Bodnaraş n adresat ce carea României socialiste pe
realelor pâioase ocupă locul centul de realizare a repara rea reviziei tractoarelor la rum se face aprovizionarea experienţă In meserie. Cali versării a 50 de ani de Ia lor decoraţi un salut din par noi culmi ale civilizaţiei şi
central, campania agricolă de ţiilor la principalele utilaje sediile secţiilor cu ajutorul unităţilor SM.A.. intervenin- tatea reparaţiilor şi ritmul de constituirea Partidului Comu tea Comitetului Central al progresului.
vară pune în faţa mecaniza se prezintă astfel : 55 la su echipelor de pe atelierele du-se în dirijarea lor în func execuţie sînt urmărite, de că nist Român, s-au conferit Partidului Comunist Român, Luînd euvintul în numele
torilor din unităţile SM.A. lă la combine C 1 şi C 3. 51 mobile, recepţia utilajelor să ţie de nevoile unităţilor In- tre comisia de suprai ecepţie Ordinul „23 August” rta- Consiliului de Stat, a tovară cplor decoraţi, tovarăşii Ale
importante probleme tehnice la sulă la batoze. 50 la sută se facă de către comisia in trucît în prezent lipsesc din ,i I.M.A. care este prezentă sa I. tovarăşilor : Alexandru şului Nicolae Ceauşescu. per xandru Buican, Ion Bânuţâ
.şi organizatorice. Volumul la presele de balotat, 73 la în aceste zile în unităţile Buican. Nicolae Djamo, Va- sonal. Distincţiile pc care le şi Gheorghe Borş au expri
purtaţi — a spus vorbitorul
mare de lucrări ce trebuie sută Ja combinele de siloz şi SM.A. şi verifică fiecare u Sile Răşeanu ; — constituie una din expre- mat calde mulţumiri condu
executate pentru a strînge în 100 Ia sută la cositorile de tilaj reparat pentru campa Ordinul „Tudor Vladîmircs- siilcfcpreţuh ii contribuţiei pc cerii partidului şi statului
timpul cel mai scurt recolta furaje Procente necorespun 0 sarcină de mare răspundere în faţa nia de recoltaie-licieriş. cu" clasa I, tovarăşilor: Cla care fiecare dintre dumnea pentru cinstirea acordată ac
dc pe cele peste 20 000 ha zătoare se înregistrează la Repararea $i pregătirea ît- ra Cuşnîr-Mihniloviei, Emil voastră aţi adns-o la marca tivităţii lor. au asigurat că şi
în viitor vor milita cu toată
ocupate cu cereale păioase staţiunile pentru mecaniza mecanizatorilor tilajelor pentru campania a Pop«a. Ion Felea, Ion Turcu : cauză a partidului nostru şi energia pentru înfăpluîrea
impune asigurarea funcţionă rea agriculturii din Câlan, gricolă de vară cer din par Ordinul „Steaua Republicii pe care tovarăşul Nicolac politicii partidului.
rii ireproşabile a tuturor ma Dobra. C.eoagiu şi Simeria, tea unităţilor SM.A. o hună Socialiste România” clasa a Ceauşescu a rcIcvat-o în bi La sfîrşitul solemnităţii,
şinilor şi utilajelor ce urmea ale căror realizări din deca organizare a întregii activi Il-a, tovarăşului 11 ie Eschî- lanţul prezentat In şedinţa conducătorii dc partid şi de
ză a fi folosite. In coopera dele a doua şi a treia ale lunii ternă la ieşirea imediată a reţeaua dc aprovizionare li tăţi, repartizarea judicioasă nasy : solemnă consacrată aniversă stat prezenţi s-au întreţinut
tivele agricole de producţie aprilie a c. sînt sul: orice cri acestora din reparaţie. nele piese importante ca : a sarcinilor pe toţi salariaţii Ordinul „23 August" clasa rii partidului. Partidul nos- îndelung cu cei decoraţi.
există posibilitatea ca prin tică şi dovedesc insuficientă In privinţa calităţii repa axe. roţi dinţate, lagăre etc., şi urmărirea zilnică a rezul a II-a, tovarăşilor : Aron A.
utilizarea la întreaga capaci preocupare pentru organiza raţiilor se impune nlcnţiei şi aceasta conduce la prelun tatelor obţinute Lucrul a- Cabana. Pavcl Cristcseu, Vir-
gil Ionescu. Trainn Selmaru,
tate a celor 280 de eomhinc. rea activităţii de reparaţii. preocuparea pentru asigura girea perioadei de reparaţii, r.esta este cu atit mai necesar Teodor Gh. Vesa ;
recoltarea păioaselor să se Pentru a încadra reparaţiile rea etanşârii tuturor combine este evidentă necesitatea ca cu cît în această perioadă Ordinul „Tudor Vladimires- Constituirea Comitetului
efectueze pe întreaga supra în termenele stabilite. pe lor astfel ca pierderile la re să existe o preocupare sus mai trebuie executate în pa cu" clasa a II-a. tovarăşilor;
faţă mecanizabilă în timpul lingă măsurile pregătitoare coltare să fie minime, să se ţinută din partea conducerii rai zl o serie de lucrări de Melîta Apostol. Pavel Babucî,
optim. luate la declanşarea lucrări încadreze in procentul admi întreprinderii de aproviziona mare actualitate ca : întreţi Ion Bărbulcscu, Gheorghe naţional Pugwash
O latură importantă a ac lor de reparaţie va trebui să sibil de 3 la sută. In acest re. să insiste ca furnizorii nerea culturilor, combaterea Calcan, Ileana I. Colb, Vasilc In cadrul şedinţei Comite prof. univ Cornclin Penescu,
tivităţii unităţilor SM .V în sc aibă în vedere rîtcva pro scop s-au procurat şi se a- să urgenteze livrarea pieselor dăunătorilor şi altele De se I Dodan, Itic Drăgan, Mihail tului de conducere al Aso membru corespondent al A-
această perioadă o constituie bleme de maximă însemnă plicâ pe toate combinele se slrangulanlc Pe lîngâ măsu riozitatea şi răspunderea cu Dragormrcscu. Alexandru Frâ- ciaţiei oamenilor dc ştiinţă, cadcmici în componenţa Co-
acţiunea privitoare la repa tate. In primul rinei va turile de etanşate rile arătate privind repara care se preocupă conducerile ţilâ, Ion C Grigorescu, Ro- care a avut loc miercuri l:i milcliilui au intrat 19 oameni
rarea şi pregătirea utilajelor trebui să se asigure necesa Pentru asigurarea reparării ţiile. conducerea I.M.A. acor S M.A. şi ale secţiilor de me nca Gbcorghiu, Alexandru amiază, în aula Academici, a dc ştiinţă din diferite sfere
do reeoltare-trcîeri.ş. Anali rul dc forţă de muncă pen în termen a utilajelor, con dă o atenţie deosebită pregă canizare pentru repararea şi Graur. Fnny Goldbergcr. Snr- fost constituit Comitetul na dc aciiv'itHte reprezentând
zând stadiul dc pregătire a tru aM icrele mecanice în ducerea I.M.A. a luat măsura tirii mecanizatorilor. Datori pregătirea combinelor, bato lota Gruia, Strul Haber, Dio- ţional Pugwasb din Republi principalele con I re universi
acestor utilaje se constată o raport cu viteza de lumi ca o parte din utilajele apar- tă faptului că majoritatea, zelor. a pieselor de balotat, nisic Ionescu, Mnrîcm Vichi ca Socialistă România. .Şedin tare din ţara no.isliâ.
in lir/icre determinată în stabilită prin graficele de ţmînd SM.A.-urilor care nu mecanizatorilor sint tineri şi a remorcilor şi tractoarelor Ionescu, Dumitru Işovcami, ţa a fost prezidată dc acad Constituirea Comitetului na
parle dc volumul mare de lucru săptămînnlc. l)c aseme au capacitatea de executare mi au experienţa practică a depinde în mod nemijlocit Alexandru Jar, Aurel Lieb- Albanase Joja. preşedintele ţional Pugwash marchează o
reparaţii rezultat ca urmare nea. este necesar să se for a reparaţiilor la toate utila lucrărilor de recoltare cu succesul în campania agricolă lich, Elisabcta Birman-1 ,uca. Asociaţiei oamenilor de ştiin etapă nouă în activitatea
Alexandru Miţă.
Radu Mă-
la
a condiţiilor dc exploatare meze un număr minim de jele clin dotare să fie re combina. în a doua decadă dc recoltare, sliingcrca re nescu, Ion Milelincanu, Ni ţă Au participat membri ai prestigioasă pe care savanţii
timp şi fără pierderi a
din anul trecut, cît şi datori pustiiri de luciu la combine partizate pentru reparaţii la a lunii iunie ac. sînt orga colae Morarii, Seigliie Nico- conducerii asociaţiei, acade români o desfăşoară dc peste
tă nercspectâni prevederilor şi batoze, cunoscinclu-se că atelierele mecanice ale SM.A. nizate ■’> scrii de instructaje coltei acestui an. lau. Vasilc P Niţă. Gcorgcta micieni, cadre didactice uni un deceniu pe plan interna
înscrise In graficele de repa în felul acesta calitatea re cu bază materială corespun la Casa agronomului. care Ing. ANTONIU IUGA Nîeuli, Eduard I. Novac, Ni versitare. oameni de cultură. ţional în cadrul mişcării ne
raţii pentru luna aprilie n.e., paraţiilor sc îmbunătăţeşte, zătoare De asemenea pentru se vor desfăşura pc baza li director ol I.M.A. colae Pnnaitcseii. Angliei I. Preşedinte al Comitetului gii verna menta Ic Pugwash.
de către personalul ateliere iar controlul calităţii se face asigurarea pieselor şi mate nei tematici cu caracter Hunedoora-Deva Petreseu, Dan Răutu, Alexan naţional Pugwash a fost ales (Agcrpre*).