Page 95 - Drumul_socialismului_1971_05
P. 95
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 095 « JOI 27 MAI 1971
Lucrările celui de-al XlV-lea încheierea lucrărilor celei de-a doua
Congres al Partidului sesiuni o Umisiei mixte romano-cubaneze ATIA5
•
•
|
>
O
■
•
•
Comunist din Cehoslovacia dentul Agerpres, Victor Sta- nea, protocolul cu privire la siuni a Comisiei mixte ro D I N N O U DESPRE O .Z .N .
A fost semnat, de aseme
HAVANA 26. — Corespon
mâno-eubaneze de colaborare
mate, transmite: La Havana colaborarea tehnico-şt i înţifi- economică şi tehnico ştiinţifi
PRAG A 26. — Corespon creşterea venitului naţional s-au încheiat lucrările celei câ în domeniile minier, al că, apreciindu-le ca un pas Un locuitor din Palencia,
dentul Agei preş. C. IVisâ- să se realizeze pc scama ri dc-n doua sesiuni a Comisiei industriei chimice, agricultu important în dezvoltarea re dl Antonio Alvarez Frcsna-
caru. transmite : La IYago i.şi dicării productivităţii mun mixte româno-eubaneze dc rii In protocol se prevede laţiilor prieteneşti între cele dtt, afirmă cu a văzut o
continuă lucrările (el cle-;iI cii. In agricultură, principala colaborare economică şi teh- stabilirea de legături între două ţâri farfurie zburătoare In apro
cercetări
de
institutele dc
XlV-lea Congres al Partidu sarcină este de a satisface ne n ico-şiiinţifieă. Desfăşurate partamentale similare din ce Tovarăşul Gheorghe Râdu- ximativ 40 km de Scuilla,
lui Comunist din Cehoslova cesităţile crcscînde ale con într-un spirit prietenesc. de le două ţări. Protocolul a Icseu a avut o întrevedere cu anunţă ziarul „ARC", In-
cia. sumului la ptincipalele pro înţelegere reciprocă, lucrări fost semnat dc Radu Con- Râul Roa, ministrul afaceri dvcptindu-se luni, in auto
le Comisiei au marcat un nou
Miercuri dimineaţa. Lubo- duse alimentare din produc pas în direcţia dezvoltării stantinescu, vicepreşedinte al lor externe al Cubei Au fost mobil, de la Palcncia spre
abordate probleme
privind
mir Sirougnl, membru al ţia naţională. multilaterale a schimburilor Comisiei guvernamentale dc Scvilla, a relatat Frcsnada,
Prezidiului CC. a! P.C.C.. Concepţia dezvoltării eco economice, a colaborării şi colaborare şi cooperare eco relaţiile dintre România şi cl o fost surprins dc un
Cuba, precum
şi unele as
zgomot asurzitor pc şosea
preşedintele guvernului fede nomici in perioada 1971)97.», cooperării tehnîco-ştiinţifice nomică şi tehnică, şi de Au- pecte ale situaţiei internaţio şi a văzut „un obiect zbu
ral al RS. Cehoslovace, a sc subliniază în proiect, pre dintre România şi Cuba. gustin Navarrete, viceminis- nale actuale. rător circular oprit In O
prezentat raportul asupr.i supune o modificare com Ca urmare a înţelegerilor tru al industriei minelor De asemenea. tovarăşul foarte joasă altitudine,
proiectului de directive pli plexă. în primul rînd calita realizate in cursul tratative La semnarea documentelor Gheorghe Rădulescu a avut o chiar în locul unde se a-
vind politica economică a tivă. a conţinutului înlern al lor. luni seara a fost semnat au fost prezenţi Guillermo întrevedere cu Marcello Fer- fia automobilul'*.
partidului in perioada 1971 — dezvoltării economice, astfel protocolul celei de-a doua se Garcia. membrii al Biroului nandez Font, ministru) co
) 97.». incit să fie trainic asigura siuni a Comisiei mixte ro- Politic al CC. al P C din merţului exterior, cu care a EXPOZIŢIE „DO RER"
Proiectul defineşte direcţiile tă creşterea nivelului de trai mâno-cubaneze Documentul Cuba, Râul Roa, membru al trecut în revistă problemele
principale şi proporţiile fun şi să sc cree/.o condiţiile pen prevede dezvoltarea cooperă C.C., ministrul afacerilor ex relaţiilor economice bilatera In Ipgătură cu organiza
damentale ale dezvoltării e tru dezvoltarea economică a rii între (ele două ţări In do terne, Pedro Miret. membru le, precum şi perspectivele rea unei expoziţii a tablou
conomice. In proiect se ara K.S Cehoslovace după J97.V meniul metalurgici neferoase, al C.C., ministrul industriei de dezvoltare ale acestora. rilor celebrului pictor ger
tă că venitul naţional a spo In cadrul discuţiilor pe precum şi în alte domenii minelor, combustibilului şi ★ man Albrecht Dilrer, au
rit din 194fl dc aproape patru importante ale economiei — metalurgici, .fesus Montane, Marţi, delegaţia guverna torităţile din Nilmberg au
ori; producţia industrială a marginea raportului de acti construcţia de maşini, indus membru al C C . ministrul te mentală română. condusă hotărit sn interzică zboru
crescut în comparaţie cu a vitate a Comitetului Central tria chimică, mijloacele de lecomunicaţiilor. de tovarăşul Gheorghe Râ- rile avioanelor şi elicopte
şi a celui al Comisiei Centra
nul 1937 dc şapte ori ; pro transport auto şi feroviare, Au fost prezenţi, dc aseme dulescu a părăsit Hava relor deasupra oraşului.
a
ductivitatea muncii în agri le de Control şi Revizie, au industria alimentară, zooteh nea. membrii delegaţiilor gu na. Pe aeroportul interna Fxpoziţia va prezenta 400
ţional -lose Marti, şeful dele
proiectului de directive
cultură a crescut de aproape luat cuvîntul numeroşi dele nic ctc Protocolul a fost sem vernamentale ale celor două gaţiei guvernamentale româ din operele originale ale
3.5 ori în comparaţie cu pe nat din partea română de ţări şi Vasile Muşat, amba ne a fost salutat de Carlos lui Dilrer, împrumutate de
rioada antebelică. gaţi caic s-au ocupat de pro Gheorghe Rădulescu, vicepre sadorul României la Havana Rafael Rodriguez, Râul Roa, la numeroase muzee din
blemele dezvoltării economiei,
Principalele fonduri dc in ştiinţei şi culturii. Vorbitorii şedinte al Consiliului de Mi După semnare, tovarăşii Pedro Muct. Marcello Fcr- întreaga lume şi care au
vestiţii. se arată tn proiect, niştri, iar din partea cuba Gheorghe Rădulescu şi Car nandez Font şi de alte per fost asigurate pentru sumn
vor fi concentrate spre creş au relevat importanţa proiec neză dc Carlos Rafael Rodri- los Rafael Rodriguez au ex soane oficiale. de 300 milioane mărci. Au
torităţile din Nilmberg do
R. P. CHINEZA. — Din reali y./irile imluslrici chineze din ulti
terea accelerată a ramurilor tului de directive pentru guez, preşedintele Comisiei primat satisfacţia pentru re Era prezent, de asemenea. mul an. In fotografic: Produse ale rafinArici Lanchow gafa pen resc. prin măsura luată, să
în dezvoltare. îndeosebi ex dezvoltarea pe mai departe a naţionale de colaborare eco zultatele obţinute In cadrul Vasile Muşat. ambasadorul tru tr.\nsport In diferite puncte ale ţarii. împiedice orice posibilitate
tracţia de combustibil şi construcţiei socialiste în Ce nomică şi tehnico-ştiinţifică lucrărilor celei de-a doua se României la Havana. dc producere a unei catas S
producţia de materiale dc hoslovacia. trofe aeriene care ar putea )
construcţii, realizarea mari Congresul a fost salutat de să distrugă eventual pic- \
lor programe de construcţii conducătorii unor delegaţii turile expuse, ceea ce le-ar i
capitale etc. Totodată se pu ale partidelor frăţeşti. La Zagreb s-a PEKIN 26 (Agerpres). — derabil mai mare decit în din producătoarele vestitu fost de 09 la sută. în anii obliga să plătească suma a- i
ne accentul pc găsirea mij In numel.e Partidului Co Lucrătorii din industria perioada corespunzătoare a lui ceai negru chinezesc. 1958—1960 — rie 73 la su sigurată
loacelor de folosire cît mai munist Român, a luat cuvîn- electronică a R P. Chineze anului trecut. In provincia ★ lă. iar în perioada 1961 — t
bună a resurseflor naţionale tul tovarăşul Dumitru Popes- deschis expoziţia au lansat o largă campanie Hunan, una din principale IIANOI 26 (Agerpres). — 1965 — dc 80 la sulă. In 28 LA SUTA D I N TIMPUL
de energie, cn precădere pen cu, membru al Comitetului de masă pentru dezvoltarea le regiuni producătoare de In R D Vietnam au fost vestiţiile făcute au permis LIBER IN FATA V
tru dezvoltarea producţiei Executiv, secretai al CC. al „A 50-a aniver acestei ramuri industriale, ceai ale ţării, producţia s-a făcute eforturi însemnate o modificare profundă a TELEVIZORULUI
chimice, precum şi pe spo PC.R., conducătorul delega întreprinderi electronice au structurii economiei naţio li
rirea eficienţei producţiei. In sare a P. C. R." fost înfiinţate în numeroa nale Au apărut nuclee ale Potrivit concluziilor unui
acest sens. proiectul de di ţiei române. se oraşe ale ţârii. In zone industriei grele — întreprin studiu efectuat de o socie
rective prevedie ca. în urmă Lucrările congresului con BELGRAD 26 — Co care nu de mult nu dis deri producătoare de uti tate britanică producătoa
torii cinci ani, 95 la sută din tinuă. respondentul Agerpres, puneau de loc de (întreprin laje, maşini, energie electri re de televizoare şi apara
G. lonescu, transmite : VEŞTI DIN te de radio, cetăţeanul en
La Zagreb, la Muzeul deri de acest gen. cum ar că. combustibil, produse chi glez petrece 28 la sută din
mice, materiale de construc
fi Chinghai. Ningsia şi Ti
Conferinţa Internaţionalei revoluţiei popoarelor bet au fost create unităţi ţii necesare modernizării timpul său liber In faţa te
din Croaţia, s-a
des
Ţinînd scama
levizorului.
chis miercuri expoziţia producătoare de aparataj e- ŢĂRILE SOCIALISTE întregii economii a ţării. de faptul că virsta medie
in Marea Britame este de
socialiste „A 50-a aniversare a leetronic. ★ 64 de ani, s-a calculat că
In R.P Chineză a înce
P.C.R ", prezentată an
terior timp de patru put producţia dc monoci is- PHENIAN 26 (Agerpres). englezii petrec 12 ani din
HELSIMKI 26 (Agerpres). In intervenţia sa. Carlos săptămîni în capitala tal de silicon, component Oamenii muncii din viaţa lor privind la tele
In cadrul* eoeuferinţei Inter Morales, preşedintele Parti R.S.F. Iugoslavia. deosebit de important al u dublat în raport cu prima pentru dezvoltarea indus IM’.I), Coreeană desfăşoară vizor.
naţionalei socialiste de la dului radical chilian, rare re La festivitatea de nor piese electronice. Insta jumătate a ultimului de triei. rămasă în urmă din o activitate susţinută pen
Helsinki a luvat cuvtnlul can prezintă la conferinţa dc la deschidere au luai par laţii pentru producerea mo- ceniu, o situaţie asemănă cauza fostei dominaţii co tru dezvoltarea bazei mate CEL M A I O C U P A T
celarul Wil.ly Brandt. pre Helsinki pe preşedintele Re te losip Vrhovec, mem toare fiind înregistrată şi loniale. In anul 1939. — riale o transporturilor ru A S T R O N A U T D I N CEI
şedinte al Partidului sotial- publicii Chile, Salvador Al- bru al Comitetului E nocristalului dc silicon au în unele zone ale provin anul cu producţie dc vîrf. tiere CARE A U GRAVITAT
demoerat^ din R F C!., caic s-a Icnde, a trecut în revistă si fost realizate la Pekin, ciei Yunnan. La realizarea înainte de eliberare — întreprinderea din .Sim IN JURUL LUNIt
Ocupat pe larg de politica ţâ- tuaţia existentă pe continen xecutiv al CC. al U Şanhai. Şcnsi şi in alte lo acestor recolte sporite au valoarea producţiei indus en. caic a produs primul
riKaale Sn prolA'emele europe tul latino-american. „America niunii Comuniştilor din calităţi. contribuit în însemnată mă triale atingea numai 10 la autocamion în 1958. reali Astronautul Alfred H'or-
ne Vorbitorul a exprimat in- Latină, a spus el, este un Croaţia, Mirko Bilicl, sută din totalul venitului den a demonstrat luni, in
teresM giuvernului său „pen cazan care va exploda mai secretai pentru infor sură lucrările dc îngrijire naţional, iar numărul mun zează în prezent vehicule fafu unei audienţe nume
tru o conferinţa a securităţii devreme sau mal tîrziu sub maţii al Vecei Execu şî protejare împotriva dău citorilor era de 85 000. din de mare capacitate. roase, că el va fi cel mai
şi cooperării în Europa", sub presiunea maselor, dacă ac tive a Croaţiei, alţi re PEKIN 26 (Agerpres). — nătorilor efectuate pe plan care 50 000 lucrau în mine. Potrivit prevederilor pla ocupat astronaut din cei
liniind că aceasta ar trebui tualele structuri nu vor fi prezentanţi ai Uniunii taţii, succese remarcabile nului şcsenal, producţia de care au gravitat pe o or
să abordeze „pioţblcmele spe schimbate**. „Ţările noastre, Comuniştilor şi ai Ve- . In acest an, recolta de In perioada anilor 1955— autovehicule va spori în bită dc parcare în jurul
cifice ale seexiritJiţii pe calea a continuat Morales. aparţin cci Executive Republi ceai din timpul primăverii în acest sens fiind obţinute 1957. partea industriei gre li l’.D. Coreeană de apro Lunii, aşteptînd reîntoarce
unei reduceri a armamente unei lumi a subdezvoltării cane. Cu acest prilej este în R.P. Chineză consi în regiunea Yngteh, una le in totalul investiţiilor a ximativ 2,4 ori. rea colegilor lor care au
lor". Arătînd că o asemenea din care nu ne vom puica e- au luat cu'întul Bojo rohorit pe suprafaţa astru
conferinţă ar putba permite lîbcra pînă dud nu vor fi Novak, membru al C C. lui nopţii. Worden a subli
discuţii rodnice 1 ru probleme distruse legăturile noastre cu al Uniunii Comuniştilor niat că el va trebui să e-
le coopcrârfiî economice, teh sistemul capitalist". din Croaţia, preşedinte fectucze şa)>lc experienţe,
nologice şi iştiinţifăee, Brandt Ministrul afacerilor exter le Comisiei pentru rela A fosf creat partidul complexe m timpul celor
a spus că „tiareina politică a ne al Finlandei, Vaino Les- ţii externe a C.C., şi ! 67 de ore cit va rămîne pc
unei conferinţe europene va kinen, s-a pronunţat in fa ambasadorul României orbita de parcare, aşteptin-
trebui, de asemenea, să inclu voarea admiterii în O.N.U a în Iugoslavia, Vasile HAVANA. — O del*- Uniunea Socialistă Sudaneză' du-i pe cei doi colegi ai.
dă fără îndoială. problema celor două state germane încă Şandru. ’ gaţie a Partidului So săi. ■— Da vid Seott şi Ja
renunţării la folrţă şi a unei în cursul acestui an. cialist din Chile, con KHARTUM 26 (Agerpres). soluţionarea paşnică şi cehi- J mes Invin — să-şi îndepli
largi cooperări .pentru bine dusă de Carlos Altami- Luînd cuvîntul cu ocazia Zi tabilă a conflictului din zo- ) nească programul lor lunar.
le comun". Ţările .participan rano, secretar general lei naţionale a Sudanului, nă. EI a subliniat că nu tre- l Cea de-a opta experienţă
te, a adăugat el, vor trebui al C.C. al partidului, a preşedintele Consiliului Co buie admisă nici o concesie , va fi efectuată după r e
să aibă posibilitatea să dis sosit la Havana. Pe mandamentului revoluţiei su în privinţa eliberării tuturor i Scot! şi Iricin vor reveni
cute în amănunţime aceste aeroportul „Jose Marti" daneze. Gaafar el Numciry, teritoriilor arabe ocupate de ţ l<i nava-mamu, monjenf ca
probleme, din punctul lor pro din capitala Cuhei. de câlrc trupele israelicnc. pro- , re va coincide cu lansarea
priu de vedere" După ce a legaţia a fost întîmpi- a anunţat crearea partidului U cum şi in ceea ec priveşte l de către Worden a unui
apreciat în mod pozitiv tra natâ de Fidel Castro, niunea Socialistă Sudaneză. drepturile poporului păleşti- ^ mic satelit lunar. menii, a
tatele încheiate de iR F G. cu prim-seerelar al C.C. al FI a menţionat că urmează furniza pe Pămint infor
U R S S. şi Polonia şi a ex să fie format un comitet al \ mai ii cu caracter ştiinţific.
primat speranţa că vor pu P C dîn Cuba. de alţi cătuit din 20 dc membri şi
ica fi normalizate şi relaţiile conducători de partid formate din capitala turcă prezidat dc şeful stalului
rlintre R F C . şi Cehoslova şi de stat cubanezi. arată că această lege nu pentru a pregăti, pînă la sfîr-
cia. Brandt a afirmat că gu mai era necesară întrucît, şitul acestui an, prima reu S A LV A D O R ALLENDE:
vernul său va continua dia în cazul arestării celor care niune a Congresului naţional
logul cu guvernul R. D Ger BONN. — Cancelarul l-au sechestrat şi asasinat al partidului.
mane. vest-german Willy Brandt pe consulul israelian, ei vor Abordînd o serie de pro u
Al va Myrdal. membră a de va face la jumătatea lunii putea fi condamnaţi la pe bleme interne, Gaafar el Nu- „Relaţii paşnice cu toate ţările
legaţiei suedeze, reprezentan iunie o vizită în Statele U deapsa capitală pentru „o meiry a lansat un apel pen
ta Suediei la tratativele de nite. La Washington, el va mucidere premeditată". tru unitatea naţională. FI a SANTIAGO DF . CHILE 26 poarele lalino-americanc pot
dezarmare de la Geneva, s-a avea întrevederi cu preşe După cum s-a anunţat la afirmat că vor fi luate mă (Agerpres). — IVeşedinlrlc aven divergenţe care să con
ocupai. în intervenţia ei, de dintele Nixon şi cu secreta Amman, forţele de poliţie suri pentru a se asigura o Salvador Allemle a declarai, ducă Iu folosirea acestor ar
problemele dezarmării Fa a rul de stat american Wil- iordaniene au reţinut pc dezvoltare corespunzătoare a in cadrul unei conferinţe tic- me, (Icomcce ele au o moş
calificat cursa înarmărilor lîam Rogeis. In timpul con unul din organizatorii răpi regiunilor sudice ale ţârii şi presă, (â preocuparea prin tenire comună şi un dcslin
drept ,,o competiţie iraţiona vorbirilor vor fi analizate, rii consulului israelian La a menţionat că acestea vor cipală a guvernului Unităţii comun". In ce priveşte forţe
lă*, pronunţindu-se în favoa R S. CEHOSLOVACA. — Imediat ec timpul a permis, mem după cum precizează agen cererea guvernului turc. gu beneficia, in aceeaşi măsură Populare în domeniul politi le armate chiliene, a declinat
rea adoptării dc măsuri rare brii cooperativei agricole din Rocmia CcniralA au semAnat carto ea şi celelalte provincii ale
fii pemru rerolle timpurii. ţia France Presse, progre vernul iordanian a acceptat Sudanului, de proiecte pri cii externe o constituie pro Allende, ele vor fi înzestra le
să ducă la o dezarmare ge In fotojtrafie : SemAuatul earlofllor pe tarlAlele roopermlvel. sele realizate în destinderea să-l extrădeze pe arestat, a vind realizarea unor obiec movarea de relaţii paşnice astfel îneît să fie capabile să
nerală şi totală. dintre Fst şi Vest. precum cărui identitate nu a fost tive economice cu loafc ţările lumii Răs apere suveranitatea, indepen
şi problema compensaţiei dezvăluită Refcrindu-se la politica ex punzând unei întrebări pri denţa şi demnitatea naţiona
financiare de către R.F. a Totodată, Comandamentul ternă a ţării sale. Gaafar el vind cursa înarmărilor în lă n poporului şi a ţării. El
Germaniei a costului menţi stării de urgenţă din I$- Numeiry a afirmat că Suda emisfera occidentală. pre a dat asigurări că forţele ar
Financial Tim es: nerii armatei americane de tanhul a arestat doi înalţi nul nu va interveni in pro şedintele chilian n criticat mate urmează tradiţia res
hotăiîica guvernului
ameri
pe Rin.
funcţionari ai poliţiei turce, blemele interne ale statelor pectării absolute a conslitu-
care sînt bănuiţi de a fi africane vecine şi că respec can prin «rare se autorizează ţici. si eâ guvernul este ho-
CAIRO. — Un comitet avut legături cu răpitorii. tă relaţiile de prietenie şi ridicarea plafonului vîiv/ări- lărit să le integreze din ce
pregătitor, compus din 80 bună vecinătate cu Uganda şi lor dc arme răltc ţările In- în ec mai mult în procesul
tîno-aiiK ri( ane rie la 75 mi
Etiopia.
JM lEW lt PUSE (IE DE CRIZA H 01ARU1UI" de membri, a fost format BUENOS AIRES. — Răpi In legătură ru situaţia din lioane la 150 milioane dolari dc dezvoltare a ţârii.
Râspunzînd unei alic inhe-
in vederea întocmirii Con
stituţiei permanente a Egip torii consulului onorific al Orientul Apropiat, Numciry ...\tcastă ho'ărîrc. a sublimat băi i. preşedintele Salvador
tului — anunţă agenţia Marii Britanii la Rosario, a menţionat că Sudanul spri Aliendc. va reprezenta un Allende a declarat că „în
deosebit dc negativ.
jină eforturile depuse de Re
faclor
„Criza dolarului şi măsu cîrpitc atunci cînd s-a a lucru a apărut cel mai vă M E N. Comitetul, care este Stanley Sylvesler. au adre publica Arabă Unită pentru Refuzăm să gînriim că po Ghilc nu există deţinuţi poli
dit In contextul politicii a-
rile adoptate pentru a-i fa- juns la o înţelegere între condus dc către preşedinte sat in cursul zilei de marţi tici".
<‘C faţă au scos In evidenţă membri, sînt suficient de grieole comune, caic se ba le Adunării Poporului, Ha- trei mesaje succesive auto
zează, de fapt. pc postula
în mod pregnant conflictele mari pentru a ameninţa în tul că cel puţin un aspect fez Badawi. va putea apela rităţilor argentiniene în ca
dm cadrul Pieţei comune în treaga idee. De fapt. scin al uniunii monetare — pa In ajutorul tuturor experţi re anunţi că „în faţa pro
legătură cu politica mone darea, care a apărut dm rităţile fixe de schimb în lor constituţionali sau pro priei lor justiţii a început
tară şi economică. Discuţi nou pe primul plan, a exis tre monedele ţărilor mem fesorilor universitari pcntni procesul celui reţinut". îm
ile violente dintre Germa tat în decursul celei mai bre — a fost deja realizat. a elabora o constituţie rare preună cu ultimul mesaj,
nia occidentală şi Franţa, mari părţi a istorici Pieţei Dar, această politică a fost să reflecte aspiraţiile ţării, găsit într-o sală de cinema
tare au însoţit căutarea li comune. Fa se manifestă tn- de acum puternic zdrunci menţionează agenţia egip în urma unor telefoane ano
nei politici comune, şi bo nată de necesitatea unor teană. nime. se aflau două fotografii
tanica finală dc a permite schimbări independente in ale consulului şi o scrisoare
membrilor CFE să acţione valorile monedelor franceză ANKARA. — Guvernul către soţia sa prin care aceas
ze independent constituie o şi vest-germană în cursul turc a renunţat să depună ta era incunoştinţatâ că
mare lovitură pentru obiec Din presa străină ultimei crize monetare. A- în Parlament proiectul de „este tratat bine” de către
tivul pe termen lung al co- oum, pentru a doua oară. lege prevăzind pedeapsa cu răpitori — membri ai or
muniiâţii de a înfăptui pi e- se pare că va fi necesar să moartea pentru răpirile cu
eonizala uniune monetară se găsească un mijloc de a caracter politic, întocmit ca ganizaţiei ilegale de gueri
şi e'-nnomieă După răstur tre R F. a Germaniei, (arc menţine sistemul în faţa lă urbană, autointitulată
nările recente, ţările mem afumă că CFF ar reclama mişcărilor monetare inde urmare n asasinării consu „Armata pentru eliberarea
bre sc află în faţa sarcinii un grad mult mai înalt de pendente. lului general al Israelului poporului" — iar „slarea să
difirile de a pune laolaltă, coordonare a politicilor eco la Istanbul. Surse bine in nătăţii sale este bună".
din nou. piesele ambiţiosu nomice şi monetare (şi im .Survenind în stadiul ac
lui program pc termen lung plicit împuterniciri mai tual. criza monetară nu a
stabilit la începutul anului mari pentru instituţiile su- reirit să ducă la acea strîn-
în vederea realizări» uniu pranafionalc ale CFF), şi grre a rînduiiloi în cadrul WASHINGTON — Trezoreria americană intenţio
CFF cerută de
obiectivul
nii economice. Angajamentul Franţa care rezistă în mod uniunii şi necesară pentru nează să contracteze pe pieţele financiare vest-curo-
consecvent presiunilor ce pene un nou împrumut de 500 milioane dolari
ţărilor membre faţă dc i- ca ţările membre să-şi rea împrumutul are drept scop absorbirea linei părţi r.
i ar reduce răspunderea na-
deoa uniunii economice de lizeze scopul de a exercita capitalurilor în dolari care s-au revărsat asupra Fu»
lională şi libertatea de ac
pline era o afirmare majo ţiune. presiuni mai mari asupra ropci occidentale, provocînd recent.i criză monetară.
ră a încrederii „celor şase" Consecinţele aeeslci dis S.U.A. Dimpotrivă, criza a El ar urma să fie contractat cu o dobîndă mult mai
in conceptul CFF Acum pute politice centrale au de scos la iveală noi obstacole ridicată decît cea care se plăteşte în mod curent in
este. însă. absolut clar că venit deja foarte evidente în calea înfăptuirii unităţii S.U A S.U.A. In cadrul ofensivei ile primavarA împotriva războiului, rasismului şî opresiunii la
dezbinările, caic au fost în dezvoltarea CEL. Acest reale a comunităţii New York s au «IcsfAşurnl marşuri «lin Uroailwav. Union Square pe Wall Sirecl. Demonsn aiuii
pe caic le purtau au renii re: raccrca fulmor trupelor din Vietnam, eliberarea
prWi ^aneancle.
prizonierilor «Ic râzboi şi încetarea bombardamentelor. Aspect de la <lcmonstra(ic.
Redacţia şl administraţia ziarului i Deva. str. Dr. Fetru Groza. nr. 35. Telefoane nr. 123 17 el 1 15 86. Tiparul) întreprinderea poligrafică Deva