Page 96 - Drumul_socialismului_1971_05
P. 96
\ > ,f f ,r f r r t t t t n t n t / r r i n n f * n r f f t n t f n H r f H t f r r t t / / t t r r r t n t H n r f ? H r n r r n T r r ^
u w .
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA!
I
i
La Milano a avut loc prezenta
rea oficială a volumului
I
„Nicolae Ceauşescu: i
1 România pe drumul so
cialismului şi al luptei îm
! I
potriva imperialismului*4
Cadran, Atlas
ANUL XXIII. Nr. 5096 VINERI 28 MAI 1971 4 PAGINI - 30 BANI I i
soLtm m o tiv tu nu m m m Revitalizarea oţelului hunedorean
LUI URL MARX SI FRttDRICH M L S ..O P E R A Ţ I A C i- 4 0 0 "
Cuptorul nr. 1 al marii ce a declanşat operaţia ? rienţe, a hărniciei şi abne
ofelării Martin dc la Hune — Scopul esenţial — nr.-a gaţiei. fu muncă
Joi dimineaţă a avnt loc mare număr de oameni ai Este cunoscut efi mişca trăiască veşnic amintirea doara a dispărut. Acest a declarat tovarăşul im7 Cor Acum, la două săptămini.
în Capitală dezvelirea bustu- muncii şl alţi cetăţeni din rea progresistă şi revoluţio întemeietorilor celei mai gregat, intrat în funcţiune nel Dehelcanu — constă in ■ de. la declanşarea operaţiei,
ritor lui Karl Marx şi Frie- cartier. nară din România a avut înaintate ştiinţe despre lu in urmă cu 23 ani, nu mai a reface, moderniza şi muri. imbrătişind cu privirea
drich Engels. li-a sosirea conducătorilor legături cu Marx şi Engels, me şi viaţă, a celor care în figurează la ora actuală dc- capacitatea de producţie a uriaşul spaţiu al fostului,
Monumentele celor do! de partid şi de stat, cci că Marx şi Engels au a totdeauna au privit cu sim cît in scripte. Din boltă şi acestui cuptor ajuns la sen- cuptor, devenit „zona de
iluştri întemeietori al so prezenţi îi salută cu multă cordat o atenţie deosebită patie poponil nostru. Prin plnă în fundaţii el a fost denta reparaţiei capitale, lucru a I.C^-H.11, chiar şi
cialismului ştiinţific sînt căldură. O gardă militară, istoriei noastre, luptelor so aceasta noi dăm tncă o total demolat. Peste 1 200 înainte dc oprire cuptorul un neavizat în materie, pro
aşezate Intr-unu) din cartie aliniată în faţa monumen ciale şi naţionale ale popo dată glas sentimentelor tone de construcţii metalice avea o capacitate de 350 to fund impresionat de specta
rele cn tradiţii muncitoreşti telor prezintă onorul. rului român, că în scrieri noastre internaţionaliste dc şi instalaţii, mai bine de ne de Ofel pc şarjă Noul colul lucrării, încearcă sen
— Bucureştii N®1 — in La ora 12,00, în acordurile le lor s-a oglindit această solidaritate. dc preţuire şi 4 000 dc tone de zidărie re cuptor va produce la fie timentul certitudinii că ..O-
piaţa ce poartă Ineeplnd de Internaţionalei, tovarăşul preocupare, simpatia fată de întărire a unităţii cu fractară care alcătuiau cup care şarjă cu 50 tone dc pr.raţia C,-</0T* este hărăzi
azi numele atribuit prin Nicolae Ceauşescu dezve <le felul in care poporul toate ţările socialiste, cu torul au fost dislocate cu a otel mai mult. Ceea ce în tă unui. răsunător succes.
Decret al Consiliului de leşte cele două busturi ca român a ştiut să lupte pen comuniştii din toată lumea, parate de sudură, explozivi, seamnă anual obţinerea ţi Dar, eu preţul căror eforturi
stat : ,,Karl Marx — Frle- re imortalizează In mar tru a-şi apăra dreptul la o cu toate forţele revoluţio excavatoare şi alte maşini, nui spor de producţie de de oindire şi acţiune, ru
drich Engels'*, mură albă chipurile Iul viaţă liberă şi Independen nare şi antiimpcrialiste de apoi transportate intr-un circa 35 000 tone otel. cită trudă şi cu ce consuni
La solemnitatea ce a avut tă. pretutindeni". ritm şi cu o febrilitate de Aceasta in ce priveşte ca dc pasiuni colective ? Repu
constructor
inginer
tatul
loc co acest prilej, au luat Karl Marx şt Frjedrich Mişcarea noastră revolu La monument au fost de bordante. pacitatea. In acelaşi. timp.
parte tovarăşii » Nicolae Engels. Ele sînt aşezate pe ţionară şi-a bazat întot puse apoi coroane de flori s-a declanşat şi n$n cuptorul va realiza indici dc Mircea Ciorapciu — care in
conducea
urmă cu 25 ani
Ceauşescu, Ion ‘ Gheorghe cîte un soclu din marmură deauna activitatea p*2 în din partea Comitetului Cen se desfăşoară „Operaţia utilizare superiori, datorită construcţia marii otclării —
in
îmbunătăţirilor const rucl >rc
Maurer, Emil Bodnaraş. roşie, pe care se află Marx văţătura lui Marx şi En tral al Partidului Comunist C^-400". Este o lucrare de şi perfecţionărilor tehnice pe care l-am inlilnit inlim-
scripţiile !
..Karl
Manea Mănescn, Paul Ni- gels ; tocmai datorită aces Român, a Uniunii Generale mare anveroură şi. comjile- aduse In camerele regenera plător — oare ? — In cup
culescu-Mizil. Gheorghe Pa 181B-IB03" şi ,,Friedrich En tui fapt. atît mişcarea re a Sindicatelor, Comitetului x.itatc. care constă in demo toare, vatră, pereţi, boltă. tor, ne-a spus :
două
nă. Virgil Trofin, Ilie Ver- gels 1020-1095". Cele creaţii voluţionară din trecut, cit municipal Bucureşti al larea totală şi apoi reface Tehnologia de elaborare va — Cunoaşteţi termenul
capitală a cuptorului.
monumente
rea
sînt
det. Maxim Berghianu, Emil ale sculptorului Alexandru mai cu seamă Partidul Co P.C.R,, Comitetului foştilor La U.U.1VI. Petroşani, p ulti Adică, practic, construirea fi, bineînţeles, insuflarca cu planificat. Priviţi însă ! $i
Drâgânescu, Janos Fazekas, munist Român au putut şi luptători antifascişti din ma verificare a acestui puter unui nou cuptor. Nou înce oxigen prin lăncii direct in ne. arată sus, pe calea de
Petre Lupii, Dumitru Popa, Deacu-lalomiţa. au reuşit să conducă cu România, colectivului de nic motor cade fn sarcina pi nd cu fundaţiile şi ter- baia dc metal rulare a macaralelor. pa
Gheorghe Stoica, Ştefan Voi- După dezvelirea monumen succes luptele sociale şi muncă al Uzinelor de utilaj muncitorului Gheorghe Gala. minind cu rele mai mărun Dalele problemei sînt. nouri pr care stă scris an-
tec, Tosif Banc. Miron Gon- telor, tovarăşul NICOLAE naţionale din patria noas chimic „Griviţa Roşie". Un te instalaţii. Care este raţiu deci, clare Dar problemele (lajamenlul c.olectinc.lor de
stantinescu, Mlhai Gere, Ion CEAUŞESCU a spus * tră. să ducă la victorie ma nea economică şi. tehnică execuţiei lucrării, abia acum la cuptor de a executa lu
11iescrra, Ion loniţă, Vasile „Dezvelirea busturilor lui rile bătălii desfăşurate de grup de pionieri au depus încep şi se amplifică sub crarea eu 10 zile înainte de
Patilineţ, Ion Stănesco. Marx şi Engels constituie clasa muncitoare, de cele jerbe de flori. aspect tehnic şi organizato termen. Nu este o dorinţă
Conducătorii de partid şi
Au participat membri ai un act de adîncă preţuire lalte forţe revoluţionare, dc ric intr-un mod şi la dimen hazardantă, continuă ingi
C.C al P.C.R . a1 Consiliului a întemeietorilor celei mai întregul nostru popor pen de stat şi celelalte persoa siuni cu totul particulare, nerul Ciorapciu. ci rezulta
un
ne
oficiale păstrează
de Stat şi al guvernului, înaintate ştiinţe sociale — tru răsturnarea asupririi Valorificarea superioară întreaga operaţie, unică in tul unei temeinice chibzuin
conducători de Instituţii materialismul dialectic şi burghezo-moşiereşti, ptentru moment de reculegere. oenul său, era planificată să ţe n noastră şi a conducerii
centrale şi organizaţii ob istoric — a acelora care au construcţia socialismului. In încheierea solemnită a reziduurilor miniere se. execute intr-un termen combinatului siderurgie. De
şteşti, vechi militanţi ai pus bazele concepţiei ştiin Dezvelirea acestor două ţii, conducătorii de partid foarte scurt — 05 de zile. fapt, oraficul coordonator
este conceput pe
termenul
Adică în numai 55 de zile
mişcării muncitoreşti din ţifice despre lume şi viată monumente va face ca (n şi de stat primesc defilarea să se di strună 1 200 tone de redus.
ţara noastră, precum şl un a proletariatului. inimile poporului nostru să gărzii militare de onoare. La Exploatarea minieră Deva sc desfăşoară n construcţii metalice si să se Pină acum nu ne.-am per
amplă acţiune dc valorificare superioară a reziduuri asambleze şi montgre la lor mis şi. nu tie. vom îngădui
lor în scopul sporirii eficienţei economice a produc alte I 200 tone : să se de nici o abatere. Am mobili
ţiei. Aplicarea în practică a procedeului pus la punţi moleze şi n'mcueze 4 000 to zat aici cadrele noastre cele
de inginerii Nicolae l.logdan, Mircca Şerb. Nicolae ne de zidărie refractară şi mai bune. $i înşiră nume
Vizita conducătorilor de partid şi de stat Gribincea şi tehnicianul Morea Trif, dc (a centrala să se inzideaseă bucată eu pe care le cunoaştem de n-
minercurilQr neferoase din localitate, privind extra
decenii
de
bucată alte 4 400 tone de
două
proape
gerea fierului din steril, zguri şi alte reziduuri mi
obiective
schelele marilor
niere, a condus la obţinerea unor succese importante. cărămizi refractare : să se prestigioasă prezentă pe
distrugă sute dc metri cuhi
In perioada care a trecut de la începutul anului, de funda(ii. să se tară ex siderurgice ale Hunedoarei:
ia Expoziţia de artă plastică consacrată uzina dc preparare a recuperat peste 2 000 tone cavaţii şi. să se toarne alte inginerul şef coordona
inginerii
tor Viorcl. Doda,
fier din sterilul rezultat dc la
flotaţie, care pină
citei'a sute de rnctri cuhi
loan Olaru şi Koloman Ha-
acum nu avea nici o întrebuinţare.
Studiile şi cercetările efectuate in scopul găsirii a de beton armat. Totul in 05 lasz, şefii dc lot şi maiştrii,
de zile, în spatii extrem de
cestei soluţii s-au întreprins pc baza unei constatări dificile şi. mai cu seamă, in principali Gheorghe Romii,
semicentenarului partidului dc ordin economic care arăta că aici se arunca la condiţiile in rare desfăşura Angliei.
Alexandru Lungit, Dumitru
rea intensă a lucrărilor să
fiecare două zile în halda de steril o cantitate
de
Aceştia şi desigur condu
nu afecteze ru nimic
huna
metal din care s-ar putea fabrica o locomotivă cu
aburi de tonaj mediu. Potrivit prevederilor, anul a- desfăşurare o i>roduc(ici in cătorii I.C.S.H au adoptat
soluţii, tehnice de lucru de-a
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, colaborare cu Uniunea Gene de artă şi alţi oameni de cul ceastâ vizită — a subliniat resla se vor recupera şi introduce in circuitul eco nfrlărir. dreptul spectaculoase. In-
împreună cu tovarăşii Ion rală a Sindicatelor din Româ tură. preşedintele Uniunii Artişti nomic peste 8 POD tone fier extras din steril dc flo Dijiru!tn(ilc acestea şi bă trrgn suprastructură metali
Gheorghe Maurer, Emil Bod- nia şi Uniunea Tineretului Salutînd pc oaspeţi. pre lor Plastici — constituie un taţie. Metalul recuperat, care reprezintă circa 3 la tălia ru timpul pentru sue- că a cuptorului fu (ircuiai*
1 araş. Manea Măneseu, Paul Comunist, această amplă ex şedintele Uniunii Artiştilor puternic stimulent pentru ar sută din totalul reziduurilor, sc prelucrează şi se rrsul ..Operaţiei C,-100“ a dc peste 500 tone este a
Ni cui eseu - Mizil, Gheorghe poziţie înmănunchează efor Plastici. Brăduţ Covaliu, a a- tiştii plastici din patria noas livrează unităţilor industriei melalurgîcc sub for pasă greu pe umerii con samblată la sol. Camerele
Pană, Ilie Verdeţ, Maxim turile creatoare ale plnsticie- râîat că această reprezentati tră în activitatea lor de crea mă de concentrat cu un conţinut de peste 5(1 la sută structorilor de la I C S H rrocneratoare. asambla ic dc
Rorghianu. Emil Drâgânescu, nilor vlrstnici şi tineri din vă manifestare artistică se ţie. fier. Dar, ca întotdeauna, con asemenea iu două blocuri
îanos Fazekas. Petre Lupu, toate centrele culturale ale înscrie în ansamblul acţiuni In cele patru săli ale ex Extragerea şi valorificarea fierului din sterilul de structorii au hotă rit să facă
Dumitru Popa, Gheorghe ţârii. lor prin care poporul nostru poziţiei sînt reunite aproape flotaţie sc face în condiţii rentabile, ohţinîndu-se pe şi din. această lucrare un
Stoica, Ştefan Voitec, Miron La intrarea In sala Da Dos a sărbătorit împlinirea linei 1 000 de lucrări, selecţionate această cale peste un milion lei economii care con nou prilej dc afirmare a (Continuare 'iri; OOb 0,
Constantinescu, Mihai Gerr, —• prima din cele patru săli jumătăţi de veac de la înfiin din cele peste 3 000 care au tribuie la creşterea eficienţei producţiei. inaltri lor competente pro
Ion Iliescu, Ion loniţă, Va- vizitate — conducătorii dc ţarea partidului, reprezintă o fost prezentate juriului. Nu fesionale, a vastei expp-
«ile Patilineţ. Ion Stânescu, partid şi de stat au fost în- contribuţie a artiştilor plas mărul mare al lucrărilor, ca
a vizitat Joi la amiază expo- lîmpinaţi dc Pompiliu Ma- tici din ţara noastră la cinsti litatea lor, tematica bogată i-
iţia de artă plastică pe cote covei, preşedintele Comitetu rea acestei aniversări. El a lustreazâ revelator largul e
creatorii din domeniul pictu- lui de Stat pentru Cultură şi arătat că vizita tovarăşului cou pe care aniversarea ]>artî- 20 DE ANI DE PROSPECŢIUNI
1 ii, sculpturii, graficii, artei Artă, acad. Ion Jalea, pre Nicolae Ceauşescu şi a celor dulu'i l-a avut In rîndul ar Consfătuire pe
decorative din întreaga ţară şedintele de onoare al Uniu lalţi conducători de partid şi tiştilor din toate generaţiile,
;u dedicat-o glorioasei ani nii Artiştilor Plastici, Brăduţ de stat la această expoziţie români, maghiari, germani şî teme medicale
versări a partidului.. Organi constituie Încă o dovadă a de alte naţionalităţi.
zată de Comitetul de Stat Covaliu, preşedintele Uniunii preţuirii şi Atenţiei deosebite In sala Dalles au fost vi- La Spitalul unificat din
pentru Cultură şi Artă şi U- Artiştilor Plastici, de nume de care se bucură în ţArn Şl EXPLORĂRI GEOLOGICE Deva s-a desfăşurat şedin
nlunea Artiştilor Plastici, In roşi artişti expozanţi, critici noastră creatorii de artă. A- (Cont, In pag. e IV-a) ţa dc comunicări a secţiei
de gastroenterologie. ma
Ieri a avut loc în sala nereurilor neferoase Deva. prin fapte chemării partidu nifestare care s-n bucurat
..Aria" din Deva festivitatea ing. Gheorghe Codreanu. şe lui şi statului nostru dc va (le o participare deosebit
prilejuită de aniversarea a ful Inspectoratului general de lorificare a rezervelor natu de numeroasă.
P R O I E C T 20 de ani de la înfiinţarea stat pentru control geolo rale ale tării — a spus vor La şedinţă au luat par
Întreprinderii de prospecţiuni gic minier, prof. dr. Neslor bitorul — oamenii acestei în te praf. dr. docenl T. Spâr-
L E G E şi explorări geologice Ilunc- Lupei de la Institutul politeh treprinderi şi-au înscris nu chez, preşedintele Societă
de
gastroenterologie,
ţii
doara-Deva. Au fost prezenţi
nic
Timişoara, reprezentanţi
mele in nenumărate lucruri.
fruntaşi în producţie, cnrtie ai întreprinderilor de prospec Ei au inceput explorările la prof. dr. docent Oclavian
de specialişti, geologi, minori, ţiuni şi explorări geologice Brusturi şi Munccl, la Raia Fodor, rectorul IM F .
sondori din cadrul întreprin din Cluj. Raia Mare, Sucea de Arieş şi Bucium, in Apu Glu.j, prof dr. docenl Leon
Rei-imle (Timişoara), prof.
privii! nrqanirarea ai funcţionarea teatralului abştesc derii, precum şi numeroşi va, Oraviţa, Harghita, ai în seni, pentru relevarea bogă dr. docent Aron Faur
treprinderilor de foraj şi lu
oaspeţi.
La festivitate au luat crări geologice speciale. ai ţiilor preţioase, a fierului în (Cluj).
Poiana Ruscăi. Tn palmaresul
Luînd cuvînlul în finalul
institutelor de geofizică apli
Consiliul Naţional al Frontului Unităţii Socialiste îm lipsă de răspundere faţă de Pentru îmbunătăţirea orga parte tovarăşii Ştefan Al- cată şi de cercetări miniere, muncii acestei întreprinderi şedinţei. prof dr. docent
preună cu organizaţiile de masă, obşteşti, cooperatiste şi interesele populaţiei şi păs nizării şi desfăşurării contro mâşan, secretai- al Co cadre din institute politeh s-au înscris la loc de presti T. Spârchcz a subliniat ne
profesionale care fac parte din Front au elaborat proiectul trarea avutului obştesc, la lului obştesc, Marca Adunare mitetului judeţean Hune nice. numeroşi specialişti din giu lucrări cn cele din zona cesitatea dotării spitalelor
doara al P.C.R,, ing. Lnuren-
dc lege cu privire la organizarea şi funcţionarea controlu respectarea legalităţii socia Naţională adoptă prezenta ţiu Crăciun, director în Di întreprinderile judeţului. Des- argilelor refractare de la ru aparatură modernă pen
lui obştesc. liste. lege : ehizînd festivitatea, tovarăşul Şuncuiuş, Braţ ca. Danieş. tru investigaţiile necesare
Plenara Consiliului Naţional al Frontului Unităţii So recţia producţiei a Ministe ing. Cornelin Arsin, directo în bazinul Şimleului, la în vederea stabilirii diag
cialiste, care a avut loc recent, a dezbătut şi aprobat acest C A P IT O L U L I rului Minelor, Petrolului şi rul întreprinderii de prospec Crâciuncasa pentru calcar nosticului.
proiect de lege. apreciind că aplicarea prevederilor sale va Geologiei, ing. Ştefan Mora ţiuni şi explorări geologice dolomitic, in Valea Jiului şi
determina o şi mai largă participare a maselor de oameni rii. vicepreşedinte la Comisia Hunedonra-Deva, a evocat în în platforma Olteniei pentru Dr. CORNEL STOICA
ni muncii la conducerea şi rezolvarea treburilor de stat republicană de rezerve, Aron semnătatea evenimentului. In cărbune, la Gu rasa da pentru spitalul C.F.R, Simcrio
şi obşteşti, la lărgirea democraţiei noastre socialiste In Dispoziţii generale Colcer. prim-seeretar al Co bentonită, |,i Demn pentru
spiritul practicii promovate de către partidul nostru, ple mitetului municipal Deva al ginerul şef al întreprinderii, nisipuri bituminoase, n Voi
nara a holărit ca proiectul de lege să fie supus unei largi ART. 1. — Controlul ob ART. 3. — Controlul ob P.C.B., loan Albu, membru în tovarăşul loan Cioflica, a fă neasa pentru mică şi * in n 11- In scopul apărării
dezbateri publice, pentru ca toţi cetăţenii să-şi poală aduce ştesc se exercită, cu partici ştesc sc exercită prin echipe biroul executiv al Consi cut o amplă frescă a drumu meronse alte aşezări.
contribuţia la definitivarea lui în vederea prezentării pen parea largă a oamenilor mun de control obştesc. liului judeţean al U G.S.R . lui parcurs de acest colectiv După ce a prezentat un sănătăţii
tru adoptare Marii Adunări Naţionale. cii dc la oraşe şi sate. în ing Râul Costen. direc în cei 20 de ani de existenţă. expozeu al realizărilor din Iîecent, a avut loc ana
Observaţiile, propunerile şi sugestiile în legătură cu a scopul îmbunătăţirii activită (Cont. în pag. a Il-a) tor tehnic în Centrala mi In dorinţa de a răspunde cele 2 decenii, al»înnoirilor în- liza morbidităţii cu inca
cest proiect de lege vor fi înaintate Consiliului Naţional, ţii în unităţile de stat şi scrise pe drumul dotării al pacitate temporară dc
consiliilor judeţene, municipale, orăşeneşti şi comunale ale cooperatiste producătoare de mecanizării lucrărilor, stăru muncă, la nivel <lc judeţ.
Frontului l'nilăţii Socialiste, organizaţiilor dc masă. obşteşti Imnuri de consum, precum şî ind în mod deosebit asupra La această analiză au par
şi profesionale care fac parte din Front, presei locale şi în unităţile de aprovizionare elementului OM. vorbitorul a ticipat directori de spitale
centrale. şi de servire a populaţiei subliniat sarcinile majore pc ŞÎ policlinici, medici de în
ART. 2 — Activitatea de care colectivul întreprinderii treprindere. conducători de
control obştesc este organiza
Holârînle adoptate de Con societatea pentru îmbunătăţi tă şi condusă de Frontul U- de prospecţiuni şi explorări întreprinderi, rcprc/.cn tanti
gresul al X-lea şi do Confe rea continuă a condiţiilor de nităţiî Socialiste, cu sprijinul geologice Hunedoara-Dcvn lc ai sindicatelor şi ai Direc
rinţa Naţională a Partidului viaţă şi de muncă ale popo nemijlocit al sindicatelor, or are de înfăptuit în actualul ţiei judeţene de muncă şi
Comunist Român pentru jx t- rului. la realizarea politicii ganizaţiilor de tineret, comi cincinal. ocrotiri socialo.
fecţionarea continuă a vieţii partidului de ridicare a bu tetelor şi comisiilor femei Ing. Tnroslnv Glovntchi a Au fost dezbătute cauze
sociale si adîncirea democra nei stări a celor ce muncesc, lor. al uniunilor cooperatiste reliefat apoi nciivitalca dc le care duc la îmbolnăviri,
ţiei socialiste au determinat un rol deosebit îl are exerci şî al celorlalte organizaţii cercetare geologică a între accidente cu incapacitate
mobilizarea largă a energiilor tarea controlului obştesc a obşteşti şi profesionale care prinderii dc-a lungul celor temporară do muncă,
şi capacităţilor creatoare ale supra unor importante sec 20 dc ani de existenţă, stă s-au slabii it măsuri pen
maselor la fundamentarea şi toare ale activităţii social-e- fac parte din Frontul Unită ruind în final asupra per tru scăderea riscului de
înfăptuirea politicii partidului conomice şi de servire a ţii Socialiste. spectivelor dezvoltării c c k t îmbolnăviri, reducerea no
şi statului, participarea ac populaţiei. Ministerele, consiliile popu larilor geologice. xelor la locurile dc mun
tivă 3 acestora îa conduce Controlul obştesc acţionea lare. celelalte organe centra Cuvinte calde, încărcate dc că şi altele
rea treburilor de stat şi ob- ză ca un factor dc educaţie frumuseţea meseriei, însoţite A fost adoptat un plan
ştoşli. civică, contribuind la dezvol le şi locale de stat şi coo de felicitări şi urări de noi de măsuri comun, dc a
In cadrul formelor institu- tarea unei atitudini înainta peratiste in subordinea că succese au fost. aduse dc că- cărui aplicare in viată
ţionalizale care permit antre te a lucrătorilor din unităţi rora se află unităţile supuse sini răspunzători toţi fac
na riw tuturor categoriilor de le dc servire publică, Ia controlului vor ajuta Fron torii care pot contribui ta
oameni ai muncii la o mai râspîndirea experienţei bune. (Continuoro in pagina': I*a) apărarea sănătăţii munci
bună gospodărire şi folosire In combaterea manifestărilor tul Unităţii Socialiste în or torilor
a mijloacelor pe care le oferă de neglijenyă, nepăsare şi ganizarea controlului obştesc.