Page 97 - Drumul_socialismului_1971_05
P. 97
DRUMUL SOCIALISMULUI « Nr. 5 096 ® VINERI 28 MAI 1971
Şedinţa plenară a Consiliului llevilalizarea
Central al Uniunii Oenerale
uleiului
a Sindicatelor *
privind organizarea şi funcţionarea controlului obştesc
In zilele de 26 şi B7 mai plenar* Consiliului Central hunedorean
a avut loc şedinţa plenară a al U.G.SR. a dat mandat
(Urinar» din pag. I) ART. 4. — Controlul ob leşi In adunări cetăţeneşti pe cel al organizaţiei socialiste La aceste adunări vor fi in Consiliului Central al Uniu Comitetului Executiv al Con
ştesc efectuat în condiţiile cartiere ori pe sate. din care face parte unitatea vitaţi şi membrii echipelor nii Generale a Sindicatelor siliului Central al UG.S.R,
Membrii echipelor de con legii de faţă nu înlocuieşte Membrii echipelor de con controlată se consemnează care au efectuat controlul. din România, care a dezbă să propună Consiliului de
trei obşteac desfăşoară acti controlul de specialitate care. trol obştesc ee aleg pe timp în registrul unic de control, ART. 21. — Echipele de tut proiectul planului de dez Miniştri să examineze îm
voltare a economiei naţiona
vitatea de control în afara potrivit legii, revine organe de 2 ani. precizindu-se termenul de e control obştesc, cu sprijinul le pe perioada 1971-1975. preună situaţia accidentelor
programului lor de lucru. lor de stat sau cooperatiste. In raport cu profilul uni xecutare şi persoana care consiliilor locale ale Frontu de muncă şi îmbolnăvirilor uriaşe, sint aproape goto
tăţilor în care va fi exerci răspunde de îndeplinirea lor. lui Unităţii Socialiste, vor Plenara o apreciat că pre profesionale, criticile şi pro pentru montajul definitiv.
tat controlul se va asigura ca ART. 17. — Dacă echipele prezenta anual, în faţa cetă vederile noului cincinal co punerile făcute în plenară şi După terminarea fundaţiilor
II din echipele de control ob de control obştesc apreciază ţenilor din cartiere, comune respund întrutotul intereselor sâ stabilească măsuri pentru cele două blocuri vor fi a
ştesc să facă parte şl spe că faptele constatate consti sau sate, dări de seamă de fundamentale ale clasei mun îmbunătăţirea activităţii mi şezate unul peste altul A
cialişti. tuie contravenţii sau infrac spre activitatea desfăşurată. citoare, ale întregului nostru nisterelor şi unităţilor eco poi, uriaşa suprastructură
Unităţile şi activităţile supuse ART. 0. — Echipelor de ţiuni. vor sesiza, după caz, Ln aceste adunări vor parti popor, fiind o expresie a po nomice în vederea preîntîm- metalică, purtată pc gheare
control obştesc 11 se elibe organele competente să apli cipa reprezentanţi ai organi liticii consecvente a Partidu pinârii accidentelor şi Îm le a două macarele de şar-
rează legitimaţii colective, de ce sancţiunile contravenţiona zaţiilor de masă şi obşteşti, lui Comunist Român do va bolnăvirilor profesionale. Co jare şi cu un sistem spe
controlului obştesc către consiliile municipale, de le, sau organele de urmărire ai organelor locale ale pu lorificare superioară a tutu cial de trolii, va fi ridicată
sector, orăşeneşti sau comu penală; dacă faptele consta terii de stat şi conducătorii ror resurselor materiale ale mitetul Executiv al Consiliu şi pusă la locul ci definitiv.
lui Central al U.G.S R. va in
ART. 5. — Controlul ob stabilite fiecărei unităţi co nale ale Frontului Unităţii tate constituie abateri în sar unităţilor controlate. economiei naţionale şi a e forma sindicatele cu privire Ca Cntr-un joc copilăresc dc
ştesc se exercitâ In următoa merciale potrivit profilului Socialiste împreună cu co cina conducătorului unităţii, ART. 22. — Ministerele şi nergiilor creatoare ale po la modul cum au fost rezol cuburi, uriaşa construcţie
porului nostru şi a aprobat
rele unităţi i acesteia ; mitetele executive ale consi sau sînt de competenţa comi celelalte organe centrale in în unanimitate proiectul pla vate aceste probleme. metalică a cuptorului capă
a) Întreprinderile de stat d) transportul, manipularea, liilor populare, siei de judecată, vor sesiza subordinea cărora se află or nului cincinal de dezvoltare tă formă definitivă din nu
şi cooperatiste producătoare păstrarea şl buna gospodări ART. 10. — Controlul ob conducerea organizaţiei so ganizaţii socialiste în care se a economiei naţionale, ce ur In lumina hotârîiilor Con mai trei mutări. Nici că se
efectuează controlul
obştesc,
de bunuri de consum ; re a mărfurilor şi produselor ştesc asupra calităţii produ cialiste din care face parte precum şi comitetele executi mează a fi supus legiferării gresului U.G.SR. cu privire poate o demonstraţie mai
la îmbunătăţirea
activităţii
b) unităţile de stat şi de către unităţile producă selor, diversificării sortimen unitatea pentru a lua măsuri ve ale consiliilor populare de către Marea Adunare Na organizatorice a sindicatelor, autentică de virtuozitate teh
cooperatiste care execută lu toare şi de desfacere; telor, respectării graficelor de corespunzătoare. vor analiza împreună cu îm ţională a Republicii Socialis plenara a aprobat ca din ac nică şi măiestrie profesiona
crări după comandă, repara e) aplicarea strictă a pre livrare a mărfurilor şl amba ART. 18. — In cazul cînd puterniciţi ai Frontului Uni te România. tuala Uniune a Sindicatelor lă declt această concepţie
lării corespunzătoare a aces
ţii şi alte prestări de servicii ţurilor şi tarifelor legale, tora, In întreprinderile de stat echipele de control obştesc tăţii Socialiste sesizările şl Pe baza informării prezen din Instituţiile de Invâţâmtnt, entuziasmantă prin efica
pentru populaţie ; precum şl etichetarea ori b- producătoare de bunuri de constată că unităţile contro propunerile făcute de către tate de Comitetul Executiv Cultură, Presă şi Poligrafie citatea ei.
late produc sau pun în vin-
c) unităţile comerciale şi de flşarea lor ; consum, va fi exercitat de zare mărfuri care prezintă echipele de control obştesc, al Consiliului Central al sâ se constituie următoarele Deşi toate aceste merite
alimentaţie publică de stat şl f) cîntârirea, măsurarea către sindicate. pericol pentru sănătatea modul cum acestea au foşti U.GSR. plenara a dezbătut uniuni i Uniunea sindicatelor revin incontestabil construc
cooperatiste, inclusiv depozi sau numărarea corectă a De asemenea, sindicatele e- populaţiei, vor sesiza de în soluţionate şi vor lua măsuri activitatea depusă de sindicate din instituţiile de învăţămînt torilor, inginerul Ciorapciu
tele pentru păstrarea şl con mărfurilor la vînzare. res xercitâ controlul obştesc a dată conducerea organizaţiei pentru continua îmbunătăţire pentru realizarea planului de şi cultură; Uniunea sindica nu omite să precizeze t
— Desfăşurarea cu succes
servarea mărfurilor ; pectarea gramajelor stabilite supra respectării normelor le socialiste din care face parte a activităţii unităţilor produ stat pe primele 4 luni ale a- telor din întreprinderile poli a lucrărilor in aceste prime
d) cantinele restaurant şl precum şi funcţionarea co gale de protecţie şl Jgienâ a unitatea şi organele compe cătoare de bunuri de consum, oestui an şi a adoptat grafice, din presă şi edituri. doua săpfdmlnt se datorea
orice alte cantine care func respunzătoare a aparatelor şl muncii, precum şi a regulilor tente pentru a lua. potrivit de aprovizionare şi de servi măsuri cu privire la sarcini In cadrul discuţiilor, au ză in eaală uidst/rd şi side-
ţionează pe lingă întreprin Instrumentelor de cîntărlt şl de prevenire a poluării ape legii, măsurile necesare. Pî- re a populaţiei. le ce revin sindicatelor pen luat cuvîntul numeroşi par ruroiştilor. Conducerea cen
deri şi instituţii ; măsurat ; lor şi aerului In toate între nâ la luarea acestor măsuri De asemenea, ministerele, ticipanţi la plenară. tralei şi combinatului au
e) unităţile sanitare spita g) asigurarea asistenţei me prinderile şl organizaţiile e se Interzice producţia sau celelalte organe centrale şi tru înfăptuirea planului de In încheierea lucrărilor ple pregătit cu minuţiozitate o
liceşti şi ambulatorii, unităţi dicale a populaţiei In spitale, conomice de stat. vinzarea acelor mărfuri. comitetele executive ale con stat şi a angajamentelor pe narei. a luat cuvîntul tovară peraţia, ne-au asiourat ab
le farmaceutice şi cele pen policlinici, circumscripţii sa ART. 11. — Controlul ob ART. 19. — Conducătorii siliilor populare vor asigura anul 1971 şi pentru pregăti şul Vircil Trofin, membru al solut toate condiţiile pentru
tru desfacerea produselor nitare, dispensare şi la do ştesc în cămine, internate, unităţilor controlate, precum unităţilor din subordinea lor, rea condiţiilor în vederea Comitetului Executiv, al Pre a lucra intens iu. La vinciul
tehnico-medicale ; . miciliu ; îmbunătăţirea con cantine şl instituţii medicale şi conducătorii şi alţi anga supuse controlului obştesc, realizării planului de stat pe zidiului Permanent al CC. al lor, oţelarii au muncit e
f) creşele, leagănele, grădi tinuă a condiţiilor pentru pentru studenţi şi elevi, pre jaţi ai organelor ierarhic su registrul unic de control po P.C.R., preşedintele Consiliu norm la demolare, iar acum
niţele şi cosele pentru copil creşterea calităţii acestei ac cum şi în căminele pentru ti perioare care se fac vinovaţi trivit modelului tip ce va fi anul 1972. lui Central al Uniunii Gene nc pun la dispoziţie tot cc
stabilit de Consiliul Naţional
precum şi celelalte Instituţii tivităţi ; neret va fi efectuat de către de lipsă de interes In exa al Frontului Unităţii Socia Ţinînd seama de neajunsu rale a Sindicatelor din Româ le stă fn putinţă. De ase
de ocrotire a minorilor ; h) aplicarea normelor 1- organizaţiile Uniunii Tinere minarea sau valorificarea liste. rile care există în do nia, menea, conlucrăm foarte bi
g) căminele instituţiilor de glenico-sanitare în fiecare u tului Comunist şl asociaţiile constatărilor şi propunerilor ART. 23 — Organele ie meniul protecţiei muncii, (Agerpres) ne cu cei dc la cuptoare in
studenţeşti pe baza unor nor
învăţămînt şi ale întreprin nitate ; me stabilite de comun acord făcute de echipele de control rarhic superioare organizaţi dustriale şi reparaţii side
derilor precum şi căminele 1) asigurarea condiţiilor co cu Ministerul Invâţâmîntului obştesc răspund disciplinar, ilor socialiste ale căror uni rurgice rare, de altfel, ne
vor ajuta şi la
sau
material,
inzidirro
administrativ
pentru bătrînt ţ respunzătoare de odihnă şi şl Ministerul Sănătăţii. tăţi au fost controlate, altele
tratament în staţiunile bal penal, după caz, potrivit le decît cele prevăzute la art. cuptorului. Pt'nă acum totul
h) unităţile hoteliere in ART. 12. — Echipele care gii. Un grup de infractori este în ordine şi sperăm ră
clusiv cele aparţinînd între neoclimaterice ; exercitâ controlul obştesc In 22, vor examina periodic îm t>a fi fn ordine pină la pri
Salariaţii şi membrii coope
prinderilor balneoclimateri fl) respectarea regulilor de maternităţi, case de naştere, ratori din unităţile controla preună cu consiliile locale ale ma şarjă a noului ciwtnr.
Socialiste
Frontului Unităţii
ce ; prevenire a poluării apelor spitale de copil, creşe, leagă te răspund disciplinar, mate constatările echipelor de con a deturnat un avion românesc Totul este fn ordine ne
i) -unităţile întreprinderilor şi aerului ; ne. grădiniţe, cămine şi case rial, administrativ sau penal, frontul unde se dă bătălia
de transport în comun j k) întreţinerea fondului lo pentru copii preşcolari şi după caz, pentru deficienţe trol obştesc şi vor stobili mă In ziua de 27 mai a c„ un pentru reuşita „Operaţiei
surile necesare pentru solu
j) unităţile întreprinderilor cativ de stat şi modul de u şcolari, precum şi în unită le constatate în sarcina lor. ţionarea propunerilor făcute grup de 6 Infractori urmăriţi din Oradea, au atacat echi 0,-400“. Dar cu preţul căror
dc administraţie locativâ şi tilizare a fondurilor băneşti ţile de asistenţă socială vor ART. 20. — Echipele de şi înlăturarea lipsurilor. de organele de cercetare penală pajul unui avion cu pasageri, eforturi de gindirc şi acţiu
ale celor care execută repa şi materiale destinate în a fi formate cu precădere din control obştesc vor solicila ART. 24. — Comitetele e- pentru sâvîrşîrea unor infrac TAROM. care urma sâ efec ne, cu cită trudă Şi cu re
raţii la fondul locativ ; cest scop ; femei şi vor fi îndrumate de sprijinul organizaţiilor de xeeutive ale consiliilor popu ţiuni : tîlhârie, accident de tueze cursa Oradea-Bucu- consum de pasiuni colecti
reşti, obligîndu-I sâ decoleze
l) utilizarea şi întreţinerea
k) unităţile de gospodă comitetele Judeţene, munici sindicat din unităţile contro lare judeţene, al municipiu circulaţie, deţinere ilegală de ve ? Acum nu există unită*}
rire comunală, administrarea corespunzătoare a utilajelor, pale, orăşeneşti şi comunale late In vederea rezolvării o lui Bucureşti, ale sectoarelor armament, sechestrare de şi sâ aterizeze pe un aero de măsură ! Socotelile se
aparaturii şi Instrumentarului
parcurilor şi zonelor de agre cu care sînt dotate unităţile ale femeilor. perative a constatărilor făcu municipiului Bucureşti, mu persoane şi ameninţare cu port din Aastria. stat compe vor face la momentul final,
Organele de
ART. 13. — In activitatea
ment ; pentru asigurarea unei cit lor, echipele de control ob te. Deficienţele din activita nicipale şi orăşeneşti, inspec moartea, unii avînd şi ante tente româneşti au cerut hntărlt * deopotrivă prin
l) oficiile de poştă, telefoa tea salariaţilor aau membri toratele de stat precum şi al cedente penale, încercînd sâ voinţa sideruroiştilor şf con
ne şl radloflcare. mai bune serviri a popu ştesc conlucrează cu deputa lor cooperatori, constatate de te organe şi organizaţii de se sustragă de la răspunde autorităţilor austriece extră structorilor de a revitafiza
ţii consiliilor populare.
Mo
ART. 6. — In funcţie ele laţiei ; dul de conlucrare se stabi către echipele de control ob stat şi cooperatiste cu atri rea pentru faptele comise, darea infractorilor, returna-
rca avionului, pasagerilor
m) întreţinerea şi folosirea
speclficlul unităţilor In ca în bune condiţiuni a mij leşte de către organele loca ştesc, vor fi analizate în co buţii de conducere, coordo prin folosirea armelor de echipajul ui. şl pe această cale producţia o
re se exercitâ, controlul ob loacelor de transport în co le ale Frontului Unităţii So lectivul de muncă din care nare sau control al activităţii foc au pătruns pe aeroportul (Agerpres) ţelului hunedorean.
ştesc va urmări respectarea mun, respectarea itinerare cialiste împreună cu comite aceştia fac parte, în adunări unităţilor supuse controlului LAURENJIU VISKI
dispoziţiilor legale cu privi tele executive ale consiliilor le grupelor sindicale sau ale obştesc vor sprijini consiliile
lor, a graficului orar şi a cooperatorilor, în scopul com locale ale Frontului Unităţii
re la • tuturor regulilor privind se populare. baterii şf înlăturării lor.
a) realizarea cailltâţli pro curitatea circulaţiei ; ART. 14. — Echipele de Periodic, conducătorii uni Socialiste, cu cadre de specia
duselor şl diversificarea sor n) administrarea şi buna control obştesc controlează u- tăţilor supuse controlului vor litate, pentru instruirea echi
pelor de control obştesc.
timentelor In întreprinderile gospodărire a parcurilor, zo nitâţile ce le sînt repartiza prezenta în adunările organi ART 25. ~ Presa centrală Pregătirea politico
producătoare de bunuri de nelor de agrement şi bazelor te, de cîte ori consideră ne zaţiilor sindicale informări ş! locală, radioul, televiziunea
consum, păstrarea, conserva sportive ; cesar. dar nu mal puţin de asupra modului în care au şi cinematografia vor infor
rea şl ambalarea corespunză o) dezvoltarea spiritului de o dată pe lună. fost- rezolvate constatările şi ma sistematic opinia publică
toare a mărfurilor şi a mate răspundere, a respectului, so La cererea echipelor de propunerile făcute de către asupra activităţii echipelor
riilor prime ; licitudinii şi promptitudinii control obştesc, conducătorul echipele dc control obştesc. de control obştesc. a tineretului — permanenţă
unităţii controlate şi ceilalţi
b) extinderea şl Îmbunătă lucrătorilor din unităţile de salariaţi sau. după caz. ai or
ţirea prestărilor de servicii servire publică In relaţiile ganizaţiei socialiste din care C A P iT O L U L
şl executării de lucrări pen cu populaţia ; face parte această unitate,
tru populaţie cu respectarea p) respectarea orarului de sînt obligaţi să prezinte ac în activitatea educaţională
termenelor şl condiţiilor de funcţionare a unităţilor şi tele necesare efectuării con
calitate ; stabilirea acestuia ţinîndu-se trolului şl să dea relaţiile so Dispoziţii finale
c) asigurarea la desfacere seama de nevoile publicului licitate. In aceste zile de sfîrşit de judeţul Hunedoara ale Unin-
a aortinientelor de mărfuri pe care îl deserveşte ART. 15. — Constatările e- ART. 26. — In exercitarea flflB din decembrie 1056 pri mai şi început de iunie, via şi-au verificat eficienţa. în
nii Tineretului Comunist au
chlpelor de control obştesc, drepturilor şl în îndeplinirea vind organizarea şi funcţiona ţa şi activitatea organizaţii cuprins majoritatea tinerilor primul rînd, prin suportul
practic ai problemelor dez
C A P IT O L U L III precum şi propunerile de re îndatoririlor ce le revin, mem rea controlului obştesc asu lor U.T C. cunoaşte o efer în forme variate de educaţie bătute, prin ancorarea în
brii echipelor de control ob
mediere a lipsurilor consta
pra unităţilor de stat, Decre
tate 6e consemnează în regis ştesc ee bucură de protecţia tul nr. 100 din 19 februarie vescenţă deosebită. E atmo politică, organizate diferen realităţile imediate ale acti
trul unic de control şi se legii ca şi persoanele care în 1962 privind organizarea con sfera de studiu, de documen ţiat, pe categorii de vîrstâ şi vităţii tinerilor o aspectelor
Organizarea şi funcţionarea echipelor semnează atlt de membrii e deplinesc funcţii ce implică trolului obştesc asupra fabri tare ce caracterizează pregă după preferinţe. Se bucură, teoretice prezentate. In şcoli
tirea şi desfăşurarea convor
astfel, de apreciere in rln-
exerciţiul autorităţii de stat.
chipei cît şi de conducătorul
cării, transportului şi desfa
unităţii controlate sau înlo Inspectoratul de stat pentru cerii plinii, Hotârîrea Consi birilor finale în cercurile de dul unui număr tot mai mare au fosl diferenţiate cercurile
pe teme ale momentelor prin
de tineri dezbaterile din co
de control obstesc cuitorul său. Conducătorul controlul calităţii produselor, liului de Miniştri şl a Con Invătâmînt politic. drul cluburilor de informare cipale din istoria P.C.R., a
ART. 16. —
de
Inspectoratul
Comercial
siliului Central al Sindicate
Integrîndu-şi munca pol i ti-
mişcării revoluţionare şi de
unităţii controlate este obli Stat, Inspectoratul sanitar de lor nr. 681 din 1 Iunie 1960 co-ideologicâ în acţiunea politică de la liceele de cul mocratice a tineretului, con
ART. 7 — Echipele de con- nitâţllor ce urmează a fi su gat să analizeze deficienţele stat şi organele de miliţie privind Introducerea şi orga convergentă a tuturor facto tură generală din Deva, Pe- vorbirile politice. cercurile
*rol obştesc se compun din puse controlului. constatate de echipele de sînt obligate să sprijine e nizarea controlului obştesc în rilor educaţionali, organiza trila. Lupeni. Un bun cîş- de dezbateri pe probleme de
1-5 membri şi Işi desfăşoară ART. 8. — Din echipele de control obştesc şt să stabi chipele de control obştesc, la unităţile sanitare teritoriale, ţia U.T.C., în temeiul sarci tigat deja în practica organi politică internă şi exlernâ.
iclivitatea în prezenţa majo control obştesc fac parte lească măsuri pentru înlâtu- cererea acestora. sanatoriile balneoclimaterice nilor încredinţate de partid, zaţiilor de tineret din judeţ Sc desfăşoară Ia un nivel
rităţii membrilor. membri de sindicat, aleşi In rareo acestora. In cazul In ART. 27. — Membrii echi şi casele de odihnă, Regula şi-a elaborat şi permanenti este efectuarea informării corespunzător dezbaterile or
Numărul echipelor de con adunări ale sindicatelor din care înlăturarea deficienţelor pelor de control obştesc care mentul pentru organizarea şi zat un sistem diversificat de politice şi ideologico a tine ganizate la cercurile dc filo
trol obştesc, compunerea e- întreprinderi şi instituţii, necesită timp, conducătorul nu-şi îndeplinesc sarcinile în funcţionarea controlului ob rilor din întreprinderi şi şcoti zofie, economie politică, is
jjnipclor şi repartizarea lor membri ai organizaţiilor Uni unităţii controlate vn comu credinţate sau prin compor ştesc asupra fabricării, trans acţiuni. Prin intermediul lor cu prilejul întîlnîrilor cu
pe unităţi se stabilesc de că unii Tineretului Comunist, ai nica, în cel mult 5 zile, or tarea şi atitudinea lor nu co portului şi desfacerii plinii a ee răspunde interesului tine cadre de partid şi de stat. cu torie şi etică de la liceele
tre consiliile municipale, de cooperativelor agricole, coope ganizaţiei socialiste din cere respund încrederii ce le-a probat prin Hotărîrea Consi rilor de a cunoaşte aprofun conducători ai unităţilor eco Decebal şi pedagogic Deva,
;retor, orăşeneşti şi comunale rativelor de consum, coope face parte unitatea, măsurile fost acordată, pot fi revocaţi liului de Miniştri nr. 146 din dat politica partidului, pro nomice şi instituţiilor, cu oa nr. 1 Hunedoara şi Pelnşani.
de Frontului Unităţii Socia rativelor meşteşugăreşti şi ni luate şi va face propuneri în aceleaşi condiţii în care 22 februarie 1962, precum şi cesele de perfecţionare a o- meni de ştiinţă şi cultură Cunoaşterea şi pregătirea din
liste, împreună cu comitetele altor organizaţii obşteşti şi pentru înlăturarea deficienţe au fost aleşi, la propunerea orice alte dispoziţii contrare rînduirii socialiste, multitu timp de r ă trc elevi a temelor
'xccutive ale consiliilor popu profesionale, aleşi în adunări lor care depăşesc competen se abrogă. S-a răspuns, cu acest prilej, puse în dezbatere au dat şe
lare şi consiliile iocnle nle ale organizaţiilor din care a ţa sa consiliilor locale ale Frontu ART 29 — Prezenta lege dinea de fenomene caracte întrebărilor ridicate de tineri dinţelor acestor cercuri ca
undicatelor în funcţie de nu ceştia fac parte, precum şi Măsurile luate de conducă lui Unităţii Socialiste. Intră în vigoare după 30 de ristice lumii contemporane privind diverse probleme ale racterul viu al confruntării
mărul. mărimea şi profilul u- femei casnice şl pensionari n- torul unităţii controlate şi de ART. 28. ~ Decretul nr. zile de la publicare. Organele şi organizaţiile din actualităţii. O formă eficien de opinii, dezvoltînd preocu
tă de pregătire politică o con parea tinerilor pentru apro
stituie secţia „Probleme ale fundarea problemelor discu
vieţii politice internaţionale" tate. S-au făcu», astfel, paşi
de pe lingă Comitetul jude spre îndeplinirea acelui dezi
ţean de partid, care a antre
derat major al educării ti
20 de ani de prospecţiuni nat 60 de tineri iniţiaţi in neretului — subliniat dc to
81 dori dezbaterea, urmărirea şi a- varăşul Nicolae Ceauşescu în
bordarca unor astfel de te
euvîntarea la ce! de-al IX*
• ■ w s n ■ matici. )en Congres al U T C. — for
şi exploran geologice obţinute In aceste forme de marea lui multilaterală ba
bune
Pe lingă rezultatele
activi pregătire politică s-au înre ,,Vorbin«I «le educaţia tine
zată pe o ennoaştere amplă.
gistrat şi neajunsuri datora
rei noastre generaţii trebuie
NICOLAE CEAUŞESCU. în te prezenţei unor lectori mai să avem în vedere necesita
care se spune printre altele : puţin competenţi care se re tea de a crea condiţii pen
rmore dirTpog» 1) „Ca urmare a strădaniilor zumă la a citi pasaje din tru ca ea sâ cunoască tot ce
depuse in cei 20 de an» dc ziare neîncadrate de un co se întimplâ în lume. Nu tre
activitate valoarea producţiei Buna servire în magazine la magazinul „Modern" din Mcdwigo Molnar, vînzâlnn- care l-am dat noi în alege mentariu adecvat. Asemenea buie sâ avem niciodată tea
tre ing Râul Coetea, director a crescut dc la 5.8 milioane le comerţului de stat clşiigâ Deva : re în magazinul de tricotaje rea mărfii să fie dezinteresat situaţii au fost semnalate la mă că o confruntare deschisă,
tehnic in Centrala minereu lei in 1851 la 100 milioane cîte ceva în fiecare an. E un — Cumpărătorii s-au dis din Petroşani : şi convingător. Cînd cumpă şcolile generale de la sate, liberă a concepţiilor noastre
, lor neferoase Deva, lng. Iei In 1970, productivitatea cîştig in favoarea cumpără tanţat In pretenţii faţă de cei — Pot şi ajut în alegere rătorul pretenţios capătă în pe şantierele de construcţii, mat erialist-dialectice cu con
Boris Turcanu, directorul muncii a ajuns. în prezent, torului. N-am putea spune că de acum 5-6 ani. Şi asta e pe cumpărătoarele care vin credere în recomandările pe In unele şcoli profesionale cepţiile idealiste ar putea «;ă
! P E G. Cluj, lng. Cornel Ia o valoare de 73 500 Ici pe e pc măsura interesului pe ceva normal. Ei intră în ma în magazin insuficient infor care i le fac, acela trece în din Valea Jiului şl Deva, la dăuneze cumva formării ti
gazin mai bine informaţi în
din
care-1 depun lucrătorii
• -rama. directorul IP.E.G. muncitor faţă de IR 400 Ici comerţ pentru a depăşi „zo privinţa a ceea ce vor să mate despre ceea ce vor s<) scama mea sarcina de a ale mina Muncel şi I.M, Hune neretului ; «Iimpotrivâ, tocmai
Haia Mare, maistrul Marcel în 1951 şi s-nu realizat eco nele reci" în raportul vînză- cumpere. cumpere. In circa un minut ge pentru el, plus faptul că doara. tn transporturi. unde. în această confruntare libe
Stanciu, reprezentantul eala- nomii la preţul de cost in va tor-cumpârător, dar impor îmi iau informaţiile necesa râmîne un cumpărător per pe lîngă tratarea neadecvatâ ră — în care dc altfel s-o
re şi dc cele mai multe ori
manent.
i aţilor în comitetul de di loare de 17,8 milioane lei. tant e că se păşeşte înainte. Despre un gust format se alegerea făcută de mine ră- Prin trei întrebări şi trei a problemelor, au fost scă afirmat in lume materialis
recţie al I.P.E.G. Deva, ing Conştient de importantele Dar raportul de earc vor ponte vorbi la ei dar nu în mîne şi alegerea cumpărătoa interlocutoare am descoperit paţi un mare număr de ti mul dialectic — vom face sâ
măsură prea mare Cele mai
i .aurenţiu Crăciun din par- sarcini cc îi revin pe tinip bim, care defineşte buna ser multe cumpărătoare mc cer rei. o parte din psihologia cum neri din acţiunile organizate triumfe idealurile comunis
u a Ministerului Minelor, de informare politică.
dezvoltării continue a ncti- vire, are doi factori şi fieca nouă, lucrătoarelor din ma Cc să spun despre cele care părătorului şi a lucrătorului mului".
Petrolului şl Geologiei. vitătii de prospectare şî ex re Irebuie să contribuie cu gazin. sprijinul pentru a se mereu cei să le arătăm şi nu din magazin Pentru realiza O formă permanentă de In această atmosferă de
Tovarăşul Ştefan Almăşan, plorare a noi şi noi zăcămin ceva la realizarea echilibru decide ce să cumpere. Aici cumpără niciodată? Ne în rea echilibrului numii bună educare, care urmăreşte sâ largă receptivitate generată
secretar al Comitetului Ju te de substanţe minerale u lui. Discuţia noastră cu cî- intervine toată priceperea curcă, nstn-i. In timp ce le serviie în raportul rumpârâ- fixeze sistematic în conştiin de al TX-lea Congres al ti
tile necesare industriei noas tevn lucrătoare din magazine noastră în meserie. tot arătăm lor, pierdem alţi tor-vinzâtor fiecare din cei ţa tinerilor noţiuni şi con
deţean de partid, fellcltfnd cumpărători. In Petroşani am doi factori arc obligaţii la neretului se desfăşoară şt
tre socialiste, întregul colec de textile, confecţii, galante Cum procedez eu ca să a vingeri politice, o constituie convorbirile finale în cercu
electivul întreprinderii e tiv de muncă al întreprinde rie vizîndu-1 de data aceasta Jut In formarea bunului gust? depistat eîtcvn astfel de „cli contribuţie. cercurile de pregătire poli- rile de pregătire politico-Ide-
ărei aniversare a prilejuit rii de prospecţiuni explo pe cumpărător în dubla sa Mă informez prin citevn în ente". Noroc că nu-s prea întrebări pune şi unul şi tiro-ideologică. Ele îşi des ologicâ. Sînt dezbateri con
festivitatea, pentm maturita- rări geologice Hunedoara-De- ipostază, de beneficiar şi con trebări asupra preferinţelor, multe. altul, răspunsuri dă şi unul făşoară activitatea pe par sacrate clarificării şi fixării
tribuabil la buna servire, nu dinir-o privire îmi dau sea Viorica Svoboda, vinzâton- şi altul. Timpul le e preţios
?a cu care a muncit în cel va asigură Comitetul Central e. deci, un exerciţiu gratuit ma ce i s-ar potrivi cumpă re la magazinul mcrcerie-gn- la amîndoi Cu deosebirea că cursul a 6-7 luni. eşalonate unor probleme actuale «ale
pc diferite tematici alese In
0 de ani, pentru rezultatele al Partidului Comunist Ro Ea s-a axat pe trei întrebări rătoarei din faţa mea şi-i re Inntcrie din Petroşani : al vînzătorului aparţine mai cererea tinerilor şi în func politicii partidului şi statului
blimile. a adresat munclto- mân, pe dumneavoastră per stereotipe la gare consemnăm comand Dacă râmine la pre — Sînt cumpărători mai multor cumpărători, lucru de ţie dc preferinţele majorită nostru, teme şi idei ce vor
sta în continuare în centrul
i ilor. inginerilor, tehnlclenl- sonal, stimate tovarăşe Nicolae — cum e şi firesc — răspun tenţiile cu care a intrat în pretenţioşi şi mai puţin pre rare e bine sâ tină seama a- ţii S-au remarcat, prin efi acţiunilor de educare comu
ceştin din urmă
!:ir îndemnuri spre noi suc Ceauşcscu. că nu va precu suri variate. Iată întrebările: magazin, nu insist Cumpără tenţioşi. In ceea ce mă pri Desigur, cu discuţia (Ic fa cienţa practică şi prin audi nistă a tineretului. Eficienta
torul plăteşte şi cu nu tre
veşte, cu ii tratez lo fel Cre
esc in munca de identificn- peţi nici un efort pentru tra 1. Cum îi vedeţi pe cum buie să-i las impresia că ditul de timp pc care îl a ţă nu punem punct lupici cu toriul larg. cercurile aya<c noilor forme, permanente şl
pc probleme dc etica mun
e n rezervelor de substanţe ducerea în viată a măreţelor părători ? vreau să-î vînd cu orice chip cord celor mai pretenţioşi nu lipsa de solicitudine de care cii si comportării, probleme sistematice, de informare se
2. In ce fel îi ajutati in ceva ce nu-i place e o pierdere pentru că ei dau dovadă unu dintre lucră vciifică în măsura în care
urncrnle utile. sarcini izvorîfc din documen formarea bunului gust ? Pe cumpărătoarele rare se lot clienţii noşlri rănim De torii din comerţ. Dar am dori «actuale ale politicii economi ole răspund Intereselor şl
Participanţii la adunare au tele celui dc-at \-lea Congres 3. Ce părere aveţi despre informează şi nu cumpără fapt. cu multă răbdare din ca în această luptă sâ găsim ce a partidului şi statului dorinţelor dc cunoaştere ale
doptnt, apoi. textul unei at Partidului Comunist Ho cei care rcr numai pentru a nu le consider o pierdere dc pârlea noastră, ei sc trans (Ic ambele părţi mîini dc a- nostru, studierea S'ntufului tinerilor.
U T C Conduse dc cadre teh
formă din mari con3irmtCri
timp In vreme ce una aleee
telegrame adresate Comite rn ăn". se informa «Iar nu cumpără ? şî nu «Mim pâra. alia rumpă dc •împ în consuma'nri inui ju'oi- intime spre realizarea nice şi inginereşti, dc activişti
C. PURCILEAN
tului Central «1 Partidului Lucrările simpozionului $i iată răspunsurile : râ vă/înd ce i-um arătat ce mici dar mm pâra lori siguri. unui scop comun ai organizaţiilor dc tineret, secretar ol Comitetului judecau
Comunist Român, tovarăşului continuă azi. Maria Marian, vînzâtoare leilalle. Condiţia e ca ajutorul pe ION CÎOCIEI aceste forme de educaţie Hunedoara al U.T.C.