Page 1 - Drumul_socialismului_1971_06
P. 1
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VA!
Muncilor;, tehnicieni, ingineri,
I economişti,
Consacraţi-vâ întreaga energie con
5
tinuării operei de industrializare a ţării,
dezvoltării rapide a ramurilor indus
triale moderne, cu conştiinţa că vă
I
îndepliniţi în acest fel o înaltă în
datorire patriotică!
(D/N „CHEMAREA CONSILIULUI NAŢIONAL AL
FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTEm)
ANUL XXIII. Nr. 5099 MARJI 1 IUNIE 1971 4 PAGINI - 30 BANI
MIEREA CU SUCCES \ « III DE Plecarea la Pekin a delegaţiei
A U U A Chemare înflăcărată la
IWAIAMINT 1970-1971-UN EXAMEN PENTRU angajarea totală a fiecărui de partid şl guvernamentale
ŞCOALĂ, FAMILIE, SUCIETATE cetăţean in uriaşul române condusa de tovarăşul
* t
microbiobaze, simpla Intro
DA VID LAZAR ducere a orelor de practică. NICOLAE CEAUŞESCU
Rezultatele bene, în general, efort constructiv
secretar al Comitetului judeţean obţinute, creşterea calitativă
Hunedoara al P.C.R, a procesului instructiv-educa-
tiv sînt rodul activităţii la Luni dimineaţă a părăsit Lupu, Lconte Râu tu, Gheor veniţi la aeroport. Pionieri şi
borioase a majorităţii orga al întregii naţiuni Capitala, îndreptîndu-se spre ghe Stoica, Ştefan Voitec, tineri români, chinezi, core
Definind rolul şcolii în an solemnă închinată gloriosului Pekin, «delegaţia de partid şi Iosif Banc, Petre Blajovici, eni, vietnamezi şi mongoli au
samblu) activităţii ideologico- semicentenar al Partidului nelor şi organizaţiilor de guvernamentală a Republicii Miron Constantinescu, Mihai oferVt flori secretarului gene
educative a partidului pentru Comunist Român precizează î partid, al creşterii rolului Socialiste România, con Datea, Mihai Cere. Ion loni- ral al partidului, celorlalţi
ridicarea conştiinţei socialiste „Problema centrală a dezvol conducător şi mobilizator a) socialiste dusă de tovarăşul Nicolae ţâ, Vasile Patilineţ, Ion Stă- conducători de partid şi de
şi a nivelului de cultură al tării invăţămintului nostru comuniştilor din şcoli, afirmă Ceauşescu, secretar general nescu, Mihai Marinescu. Ion stat
maselor, raportul prezentat in condiţiile de astăzi este rii mai plenare a organizaţi al Partidului Comunist- Ro Pâţan, împreună cu soţiile. ★
ilor de tineret, întăririi legă
la Congresul al X-lea al îmbunătăţirea legăturii sale mân, preşedintele Consiliului Erau prezenţi, de aseme In aceeaşi zi. delegaţia de
P.C.R. de către tovarăşul cu practica. întregul proces turii între şcoală şi familie, Poporul nostru a păşit vi ridicarea nivelului cultural de Stat, întovărăşit de soţia nea. membri ai C.C. al P.C.R., partrid şi guvernamentală a
Nicolae Ccauşescu sublinia 1 de instruire să pornească de acţiunilor întreprinse de in guros, animat de fierbinte al maselor; creşterea conti sn, Elena Ceauşescu, care, la ai Consiliului de Stat şi ai Republicii Socialiste România,
factorul principal de edu la cerinţele economiei, ştiin spectoratul şcolar, muncii patriotism şi cu întreaga nuă a bunăstării materiale invitaţia Comitetului Central guvernului, conducători ai in condusă de tovarăşul Nicolae
caţie a cetăţenilor, a întregii ţei şi culturii”. pline de dăruire a mii de responsabilitate — sub con şi spirituale a oamenilor al Partidului Comunist Chi stituţiilor centrale şi organi Ceauşescu a făcut o escală
partidului
ducerea
comu
muncii de la oraşe şi sa te ;
societăţi în epoca noastră este Legarea mai strînsă In a cadre didactice. nist — Ia materializarea o înfăptuirea repartiţiei bunu nez şi a guvernului Republi zaţiilor obşteşti, generali, zia la Novosibirsk.
A crescut, fin acest an şco
şcoala — principalul canal de cest an şcolar a învâţâmîntn- lar, preocuparea comitetelor biectivelor planului de dez rilor produse de societate în cii Populare Chineze, va face rişti români şi corespondenţi Pe aeroportul împodobit
difuzare a ştiinţei şi culturii, lui cu practica, conjugarea a municipale, orăşeneşti şi co voltare a economiei naţio spiritul dreptăţii şi echită o vizită oficială de prietenie ai presei străine. cu drapele de stat ale Uniu
nii Sovietice şi Republicii So
Au fost de faţă Kang Iâng
de îmbogăţire a minţii, de mo cestei acţiuni cu o mai mare munale de partid faţă de ac nale pe anii 1971-1975. ţii socialiste; perfecţionarea In această ţară, Sâp, ambasadorul R.P.D. Co cialiste România au venit în
delare a caracterelor Si for preocupare din parlea orga tivitatea din şcoli. Comitete înfăptuirea noului plan relaţiilor de producţie, a or Din delegaţie fac parte to reene, Nguyen Dong Hanh, înlîmpînare F. S. Goriacev,
mare cetăţenească a tinerelor nizaţiilor de partid, de ti le municipale de partid Hu cincinal va reprezenta o ganizării societăţii: realiza varăşii Ion Gheorghe Maurer, ambasadorul R. D. Vietnam, prim-secretar al Comitetului
generaţii. Şcoala trebuie să neret, conducerilor şcolilor, treaptă superioară de afir rea cadrului organizatoric membru al Comitetului Exe Damdinnerenghiin Bataa, am regional de partid Novosi
dea societăţii atît buni specia Inspectoratului şcolar jude nedoara şi Petroşani au for mare a energiilor creatoa care să permită participarea cutiv, al Prezidiului Perma basadorul R P. Mongole în birsk, împreună cu soţia, A. 1.
nent al CC. al P.C.R., pre
lişti, cit şi cetăţeni înaintaţi, ţean, pentru îmbunătăţirea mat colective de îndrumare re ale poporului, un pas largă a maselor populare, şedintele Consiliului de Mi Republica Socialistă Româ Zeriev, preşedintele comite
cu un orizont larg, cu spirit procesului jnstructiv-formativ- şi control care ajută organi important .pe calea apropie a fiecărui cetăţean la viaţa niştri, Manea Mănescu, mem nia, şefii misiunilor diploma tului executiv al sovietului
zaţiile de bază din şcoli. Du
de iniţiativă, cil o minte re edueativ au determinat o linie pă ce s-a întreprins un amplu rii de nivelul ţârilor evo publică, la rezolvarea tre bru al Comitetului Exe tice acreditaţi în România, regional, împreună cu soţiâ,
ceptivă la tot cc c nou şi ascendentă în evoluţia pregă luate din punct de vedere burilor obşteşti; lărgirea li cutiv, al Prezidiului Perma alţi membri ai corpului di secretari ai comitetului re
avansat, cu un înalt spirit de tirii tineretului şcolar. control in ce priveşte educa economic, intrarea ţării bertăţilor publice, dezvolta nent, secretar a) C. C. al plomatic. gional de partid, alţi repre
responsabilitate faţă de înda Sînt perspective reale ca la ţia cetăţenească şi pa noastre In etapa edificării rea democraţiei socialiste”. P.C.R, vicepreşedinte al Con La plecare, membrii dele zentanţi al organelor de par
a
birou
toririle sociale". sfîrşitul anului şcolar situa triotică celor elevilor, comitete societăţii socialiste multila Succesele obţinute In întîm- siliului de Stat, Dumitru Po gaţiei au fost salutaţi căldu tid şi de stat locale. Au fost
rile
două
Conducerea partidului şi ţia la învăţătură să fie mult municipale au organizat teral dezvoltate. „Esenţa a- pinarea gloriosului semicen pa, membru al Comitetului ros de numeroşi cetăţeni ai prezenţi, de asemenea, Teo
statului nostru a acordat şi îmbunătăţită. Această certi şedinţe de lucru cu dirigin- cestci etape rezidă — o sin tenar al Partidului Comu Executiv at C.C al P.C.R., Capitalei. Ei scandau „P.C.R. dor Marinescu, ambasadorul
acordă în permanenţă o aten tudine o dau şi rezultatele ob ţii, directorii şl alte cadre, tetiza tovarăşul Nicolae nist Român In industrie, a prim-secrctar al Comitetului — P. C. R.", „Ceauşescu — Republicii Socialiste Româ
ţie deosebită perfecţionării ţinute în olimpiadele de Ceauşescu în expunerea la gricultură, acţiunile gospo municipal Bucureşti al P.C.R., P.C.R.”, ..Ceauşescu şi po nia la Moscova, membri ai
şcolii româneşti. -Pe această română, matematică şi chi unde au fost expuse consta adunarea solemnă închinată dăreşti şi In alte domenii Ion Iliescu, membru supleant porul". Tovarăşii Nicolae ambasadei.
linie se Înscriu măsurile lua mie — faza republicană — tările şi, pe baza unui apro semicentenarului partidului de activitate ilustrează rea al Comitetului Executiv, se Ceauşescu şi Ion Gheorghe După un popas la Novo
fundat schimb de păreri, au
lismul obiectivelor stabilite,
te pentru o mai strînsă legă la care elevii din judeţ au — în: construirea unei eco cretar al C C. al P C.R., Geor- Maurer au răspuns cordial sibirsk, delegaţia română va
tură a şcolii cu activitatea obţinut premii şi menţiuni. fost stabilite măsuri menite nomii avansate, înzestrate cu puternicul elan patriotic ca ge Macoveseu, membru al manifestărilor de dragoste si continua călătoria spre Pekin.
productivă, cu viaţa, indica O concluzie de fond care se să ducă la noi îmbunătăţiri o industrie modernă şi o a- re animă clasa muncitoare, C.C. al P.C.R., prim-adjunct stimă, urărilor de drum bun
in activitatea şcolQor
de
ţiile cu valoare de program desprinde din evoluţia situa toate gradele. Biroul Comite gricullură intensivă de înalt al ministrului afacerilor ex adresate de oamenii muncii (Agerpres)
randament ; desfăşurarea pc
expuse de secretarul general ţiei la învăţătură In şcolile terne, şi Aurel Duma, mem
al partidului la deschiderea generale şi licee este aceea tului municipal de partid De un front larg a activităţii rContinuore in'oop. o 3-a) bru al C.C. al P.C.R., amba
ştiinţifice, a instrucţiei pu
anului universitar, precum şi că legarea mai strînsă a învă va a analizat conţinutul pro blice şi a eforturilor pentm sadorul României la Pekin.
cesului instructiv şi baza ma
delegaţia, a
împreună cu
în numeroase alte cuvîntări. ţământului cu practica, acest terială a Invăţămintului, sta plecat la Pekin şi ambasa
Refleclînd remarcabilele rea început care trebuie consoli dorul R.P. Chineze In Româ U r g e n ţ e in d u s tria le
lizări obţinute de învâţămîn- dat şi dezvoltat, a avut o in bilind măsuri ce se dovedesc nia, Cian Hai-fun.
deosebit de eficiente. Desfă
tuI din ţara noastră şi ce fluenţă pozitivă în asimilarea şoară o activitate bună şi or La plecare, pe aeroportul
rinţele noi care se pun în materiilor prcdale şi chiar In ganizaţiile de bază de la Băneasa, delegaţia a fost sa
faţa „ştiinţei şcolii”, legat de starea disciplinară. Liceul teoretic Simeria, Li lutată de tovarăşii Emil Bod resarea activităţii ti. E. I.
ceea ce a produs şcoala mai Desigur aceste rezultate nu ceul pedagogic şi cel de con naraş. Paul Niculeseu-Mizil,
durabil pe plan naţional şi au venit de la sine. nu Ie-a strucţii din Deva, Liceu! mi Gheorghe Pană, Gheorghe 9
mondial, expunerea secreta determinat simpla înfiinţare nier Petroşani, Liceul teore Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie
rului general la adunarea de ateliere, miniferme sau Verdeţ, Maxim Berghianu,
tic Vulcan, Grupul şcolar mi
Florian Dănălache, Emil Drâ-
nier Lupeni, Grupul şcolar gânescu. Janos FazeUas, Petre Haţeg - o necesitate imperioasă
siderurgic Hunedoara, şcoli
CONSILIUL POPULAR AL JUDEŢULUI HUNEDOARA le generale de 10 ani Dobra,
COMITETUL EXECUTIV Geoagiu. Vaţa. Şcoala gene Despre activitatea desfăşu bil de care ne-am bucurat din
DECIZIA Nr. 220/1971 rală de 8 ani Burjue, reuşind Pagina a li-a rată în cadrul Unităţii de ex plin în acest an nu a fost fo
lemnului
ploatare a
losit integral. La toate aces
Haţeg
să imprime o disciplină liber
consimţită în rîndul cadrelor ziarul nostru a scris în dife tea sc mai adaugă slaba pre
didactice, să sudeze colective rite ocazii, semnalînd de fie gătire a personalului dc aici,
Comitetul executiv ol Consiliului popular ol judeţului le acestor şcoli, să îmbunătă care dată aspectele negative actuala conducere nereuşind
Hunedoara ; ţească simţitor rezultatele la ce frînau buna desfăşurare a sâ-i imprime simţul răspun
In temeiul ort. 23 alin. 2 din Legea nr. 57/1968 de învăţătură, practică şi activi procesului de valorificare a derii pentru sarcinile pe care
organizare şl funcţionare a consiliilor populare „aurului verde" existent în le are de îndeplinit. Noî con
tăţile extraşcolare Pe linia
D E C I D E : Inspectoratului şcolar jude această zonă a Judeţului nos siderăm însă că faţă de ace
Articol unic. Convoacă Consiliul popular al judeţului ţean s-a acţionat de aseme tru. Atît conducerea Combi eaşi perioadă a anului trecut
activitatea unităţii din Haţeg
Hunedoara în ceo de o Xl-o sesiune, pentru ziua de nea în direcţia întării ii dis natului dc exploatare şi in a cunoscut oarecum o îmbu
dustrializare a lemnului De
12 iunie 1971, ora 8 dimineaţa, în salo de şedinţe a ciplinei şl responsabilită va cit şi cca a unităţii din nătăţire.
Comitetului executiv al Consiliului populor judeţeon. cu ţii profesionale, perfecţionării Haţeg, prin răspunsurile tri Departe de a contesta con
următorul proiect de cadrelor didactice. Au fost O ACT FINAL IN CAM mise redacţiei, formulau dc cluzia directorului general,
ORDIN£ DE ZI : organizate schimburi de ex fiecare dată măsuri şi anga putem spune totuşi că, în
perienţă pe specialităţi la PIONATUL JUDEŢEAN
— Stadiul reolizării programului judeţeon pentru lu- jamente care. în majoritatea comparaţie cu sarcinile de
corile de îmbunătăţiri funciare jî gospodărirea apelor. Strungarul Ioni» Criştiu. «te la Atelierele eemralc Crijclnr. • MUREŞUL A PIERDUT cazurilor, nu au primit o ma plan sporite din acest an,
terializare faptică.
Preşedinte. Secretar, are o bogata experienţa profesionala. Iatâ-1 in fotografia «Ic mai MECIUL LA CIMPIA Demarajul din acest an pă „îmbunătăţirea* este minoră
sus, ImpArtAşlnd din tainele meseriei viitorilor strungari.
G2 r a u j L k t G i rea a fi de bun augur, reali te în parchete. Acest lucru
IOACHIM MOGA VICTOR COCA TURZII faţă de posibilităţile existen
zările primei luni fiind mult este demonstrat şi de faptul
peste sarcinile planificate. Ce că în prezent, din cauza ne-
a urmat însă în continuare a folosirii integrale a timpului
răsturnat toate premisele de de lucru şi a utilajelor din
început. In perioada scursă dotare, productivitatea muncii
Expresie a largului democratism Sprijin eficient îm acti la peste 70 la sută din nu
din acest an se înregistrează
un minus de peste 2 600 mc
mărul parchetelor este dimi
buşteni, 1 800 mc lemn de mi nuată în medie cu 26 la su
nă şi peste 1 320 mc lemn tă. Mai mult, lichidarea par
pentru celuloză, la celelalte chetelor mai vechi decurge
a l o r i n d u i r i i noastre socialiste vităţii de servire a populaţiei sortimente planul suferind foarte anevoios cu toate că în
mici minusuri sau depăşiri.
Privită deci sub aspectul mo acest sens au fost prevăzute
măsuri speciale.
Este sufi
dului de îndeplinire a planu cient să amintim că în cele
Una din dominantele socia aprovizionare şi de servire a nepăsare şi lipsă de răspun Pe marginea proiectului de tificată a consumatorilor. obligaţii care vizează elimi lui sortimental, situaţia de la 46 parchete nelichidate zac
le ;«)<■ României de azi o con populaţiei în vederea satisfa dere faţă de interesele popu lege în dezbatere, un redactor Controlul obştesc ne-a atras narea operativă a neajunsu U.E.L. Haţeg nu pare a fi dc
stituie spiritul innoilor impri cerii într-o măsură sporită a laţiei şi păstrarea avuţiei ob a! ziarului a avut o scurtă atenţia asupra a o serie de rilor cu scopul vădit al îm loc bună Avalanşa dc măsuri încă peste 45 000 mc lemn
care este supus
deprecierii,
mat de partid în viaţa întregii cerinţelor acesteia. Controlul şteşti, la aplicarea şi respec convorbire cu tovarăşul nereguli care, dacă s-ar fi bunătăţirii activităţii şi a) tehnico-organizatoricc. alături fiind îngreunată totodată şi
societăţi. Democraţia socialis obştesc asupra unităţilor no tarea legilor statului nostru. Marin Râlcscu, directorul perpetuat, ar fi putui avea satisfacerii cerinţelor justifi de care au predominat cele acţiunea de reîmpădurire a
tă, moştenitoare a tot ce a minalizate în proiectul de lege Controlului obştesc ce se va T.A.P.L. Deva. urmări deslul de neplăcute. cate ale populaţiei. In acest disciplinare nu au avut da zonelor exploatate.
lăsat mai bun şi mai înţelept care, după larga sa dezbatere organiza în viitor îi sînt ca — Este neîndoielnic că e- Ar putea fi citate multe e fel echipele de control ob rul să scoată din impas uni — Neajunsurile în activita
istoria în domeniul guvernă publică urmează să fie adop racteristice vasta arie pe care ehipele de control obştesc a- xemple de intervenţie pre ştesc devin — în forma de tatea de Ia Haţeg Iar. după tea noastră — arăta ing.
rii. dezvoltă neîntrerupt voca tat de Marea Adunare Naţio ventivă a echipelor de con organizare şi cu atribuţiile cum merg lucrurile în con Cornel Adâmoni. şeful servi
ţia cetăţenească a oamenilor nală, se integrează în contro trol obştesc Aş dori însă să prevăzute de proiectul de tinuare. nu se întrevăd încă ciului plan — sînt create în
muncii. formează un cadru lul general exercitat de ma evidenţiez două condiţii in lege — un sprijin eficient al posibilităţi concrete de re primul rînd de slaba funcţio
propice manifestării nestin sele muncitoare asupra insti IN DEZBATERE PUBLICA dispensabile eficienţei activi unităţilor producătoare de dresare a situaţiei. nare a parcului de transport
gherite a intereselor şi voinţei tuţiilor, întreprinderilor şi or tăţi echipelor de control ob bunuri de consum şi de ser — Toate necazurile prezen din cadrul U.M.T.F.-Haţeg,
întregii naţiuni, unită într-o ganizaţiilor economice în ştesc şi anum e: obiectivita vire a populaţiei, fiind, de te la această unitate — ne care nu reuşeşte să ne asigu
mare şi armonioasă familie. scopul întăririi legalităţii so tea sesizărilor şi operativita fapt, expresia concretă a opi informa ing. Corneliu Fulga, re capacitatea corespunzătoa
Experienţa acumulată în cialiste, apărării avutului ob Proiectul legii privind organizarea tea soluţionării lor de către niei publice, de care trebuie directorul general al CEI.L. re. La toate acestea se adau
glorioasa epocă istorică de ştesc, ocrotirii drepturilor şi factorii competenţi. să ţinem seama în întreaga Deva — provin din cauza gă proasta coordonare a mij-
neasigurării stocului în ulti
progres şi prosperitate a intereselor oamenilor muncii. şi funcţionarea controluui obştesc — Din acest punct de ve noastră activitate. ma fază la principalele sor
României socialiste demon Expresie a largului demo dere proiectul de lege supus — Aţi amintit despre lăr timente. Aceasta dovedeşte râ
strează înaltele virtuţi ale li cratism al orinduirii noastre dezbaterii publice aduce pre girea sferei de atribuţii ale în parchete nu s-a lucrat aşa
nei asemenea democraţii Par socialiste, organizat în forma cizări importante. controlului obştesc. Ele nu cum trebuie, timpul favora
ticiparea directă a maselor preconizată de proiectul de o va cuprinde şi amploarea duc o reală contribuţie la — Inlr-adevâr, proiectul de vizează numai extinderea
populare la întreaga viaţă po lege dat publicităţii, controlul forţelor antrenate, pronunţa îmbunătăţirea activităţii de lege prevede lărgirea sferei controlului asupra unităţilor
litică. economică şi culturală obştesc condus de Frontul U tul său caracter educativ pre servire a populaţiei. In a de atribuţii a echipelor de producătoare.
a ţării o asigură organizaţi nităţii Socialiste, cu sprijinul ventiv, pus în valoare siste cest domeniu dispuneţi de o control obştesc, pe de o par — Proiectul de lege pre
ile dc masă. obşteşti, coopera nemijlocit al sindicatelor, or matic pe un larg front de bogată experienţă. Vă rugăm te. iar pe de allâ parte creş vede in mod expres atribuţii Semnarea unei convenţii
tiste şi profesionale, care fac ganizaţiilor de tineret, comi corecţie etică, cu aportul ob să ne relataţi despre modul terea numerică a persoanelor legate direct de conţinutul
parte clin Frontul Unităţii tetelor şi comisiilor de femei, servaţiei, al gîndirii colective în care s*a materializat in care alcătuiesc echipele. Pre activităţii de servire a popu
al uniunilor cooperatiste şi al a membrilor echipelor de con unităţile T.AP.L. Deva acest zenţa unui specialist in com laţiei, respectiv calitatea pro consulare intre Republica Cuba
.Socialiste, organizaţii ale că
celorlalte organizaţii obşteşti trol. Un asemenea mod de in sprijin al opiniei publice. ponenţa echipei asigură com duselor, diversificarea sorti
ror funcţii şi răspunderi au şi profesionale, va putea ac vestigaţie, la care se va a- — Pot spune că sesizările petenţa controlului, iar acti mentelor, respectarea grafice
crescut în societatea noastră ţiona în Viitor mai intens ca dâuga postura de investiturâ şi propunerile făcute pînă a vitatea colectivă, obiectivita lor de livrare a mărfurilor şi Republica Socialistă România
de la o elapă Ia alta a edi un faclor de educaţie civică, obştească a celor care alcă cum de echipele de control tea Va fi de datoria -noastră, şi ambalării lor corespunză
ficării socialismului. contribuind la dezvoltarea li obştesc ne-au sprijinit în a conducerilor unităţilor, toare. aplicarea strictă a La Ministerul Afacerilor nia, şi Jesus Barreiro, amba
O asemenea funcţie de nei atitudini înaintate a lucră tuiesc colectivele dc control, mod deosebit Avem un apa a întreprinderilor şi in preţurilor, respectarea grama- Externe a avut loc luni, 31 sadorul Republicii Cuba la
înaltă responsabilitate socia torilor din unităţile de stat şi oferă lucrătorilor dîn sectorul rat destul de rcslrîns de con stituţiilor să rezolvăm ope jelor, dezvoltarea spiritului mai, semnarea unei Convenţii Bucureşti.
lă, încredinţată de partid cooperatiste producătoare dc de servire posibilitatea să-şi trol care nu poate acoperi rativ şi eu maximă răspun de răspundere, a respectului, consulare între Republica Cu La semnare au participat
Fi-ontului Unităţii Socialiste, bunuri dc consum precum şi privească activitatea în oglin- toate unităţile. Prin activi dere sesizările şi recomandă solicitudinii şi promptitudinii ba şi Republica Socialistă funcţionari superiori din Mi
o reprezintă controlul obştesc a celor (lin unităţile de aprovi tatea lor, echipele dc control rile făcute In urma contro lucrătorilor din unităţile de România. nisterul Afacerilor Externe
ce '*a fi desfăşurat în unităţi zionare şi dc servire a popu obştesc ne-au ajutat să în lului. De fapt. proiectul de servire publică în relaţiile cu Documentul a fost semnat şi membri ai Ambasadei Re
le de stat şi cooperatiste pro laţiei, la generalizarea expe lăturăm unele deficienţe, să lege pe bună dreptate pre populaţia. de Vasile Gliga, adjunct al publicii Cuba Ia Bucureşti.
ducătoare de bunuri de con rienţei pozitive, la combaterea remediem neajunsuri caic vede o seamă de obligaţii ministrului afacerilor externe J
sun^ precum Şi in unităţile de manifestărilor de neglijenţă, produceau nemulţumirea jus conducerilor administrative, S. POP al Republicii Socialiste Româ fAgerpres)