Page 10 - Drumul_socialismului_1971_06
P. 10
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 5101 JOI 3 IUNIE 1971
u rje r • e u r ie r • c u r ie r
R EZ O LV Ă R ILE SI NT LA Ce este nou in viaţa dumneavoastră ? Posta
Răspunde îosif Far- la treabă. Ca pensio nepoţică. De cîtva timp membru de partid —
kaş, pensionar din nar n-am vreme să mă a începui să rosteas sînt şi măsurile ex
„Sînt .tapiţer la secţia de ză i .In urmă ca cîteva afla adresa mamei sale şl termina lucrările aici. Vom Brad. plictisesc. Lucrez 4 că primele cuvinte. E cepţionale pe care paginii
Umplârie. a M L. Brad. Pe luni am trimis o cerere la a şti unde sâ-î expediem zugrăvi în 2-3 zile şi baia „La prima impresie luni pe an şi mă o plăcere nemaipome conducerea noastră de
lunile mţirtle şi aprilie a.c. Consiliul popular al comu actul solicitat. Numai din se va putea deschide. Ar fi s-ar părea că pensio bucur nespus de mult nită pentru noi ai ca partid le-a întreprins
n-am iosţt aprovizionaţi co nei Bretea Română, prin acest motiv s-a întîrziat ex bine sâ Interveniţi şi dv. la narii nu prea ar mai cind văd că miinile sei să o vedem şi să în ultimii ani, măsuri „In ziua de 2 mai a.c., am
respunzător cu materiale la care am solicitat o adeve pedierea adeverinţei. I.G.C.L. pentru a impulsio avea ce spune nou. mele de timplar mai o auzim vorbind. O care mă mulţumesc, călătorit cu autobuzul pc ru
locul de muncă. In luna a rinţă de vechime in mun O na activitatea de reparaţii Pe cei ce gindesc a reuşesc să făurească altă noutate este şi a îmi dau fireasca sa ta Brad-Lupeni, cu plecare
prilie am avnjt şi 5 zile de că pentru perioada cit am Multe sesizări am primit de la baia sărată. şa i-aş putea contra lucruri frumoase. ceea că ultima fată pc tisfacţie că munca din Brad la ora 17. Şofer era
stagnare c^in această cauză. fost salariata acestei insti în ultima vreme în legătură Am luat legătură eu to zice oricind. Dar mai O altă noutate este care o avem învaţă noastră, a celor vîrst- Gheorghe Vîrdea, iar taxator
Cum stagruarea s-a produs tuţii. N-am primit-o încă. cu nefuncţionarea băii să- varăşul ing. Ioan Muntea- bine să răspund îa că familia noastră s-a bine la facultatea dc nici, sacrificiile noas Pavel Ţica. In autobuz am
din vjna întreprinderii, cine nu, directorul I.G.C.L. De întrebarea pusă. Deşi mărit. Fata cea mare electromecanică unde tre nu s-au cheltuit fost martorul unui fapr care
ne plăteşte?" va. care ne-a declarat: mă apropii de 65 de este studentă. Noi in m-a indignat. Maria Roşu,
Este sesizarea lui Ioan Invitaţi ai redacţiei răspund la sesizările — Faţă de comanda şi arii, nu mă dau bătut ne-a adus pe lume o viaţa mea — ca vechi tn zadar". din Sâliştioara, nr. 70, se în
Adaş, -tapiţer la I.I.L. Brad, proiectul iniţial, noi am în torcea de la Brad Ia Săliş-
la care răspunde tovarăşul cheiat lucrările la bala să tîonra. îşi luase bilet, caic
Nicolae Zăbuţ, directorul cetăţenilor rată. După ce ne-am retras corespundea cu autobuzul
întreprinderi. forţele de acolo şi am în Patru barmani — aceeaşi patimă respectiv, fără sâ i se spună
Omul are dreptate. N-a ceput alte lucrări, la alţi câ este cursă rapidă şi nu o
avut materiale de bază la Poate tovarăşii de la consi rate din Deva. Le-am adus beneficiari, O.J.T. ne-a mai preşte la Sâliştioara Cînd
Recent — porniţi pe ur
timp. Conform legii, zilele de liu sînt prea ocupaţi, să nu la cunoştinţa tovarăşului lansat o comandă. N-au mele unor sesizări — ne-a Tudoriţa Roşea, gestionară Cu nimic nu s-a lăsat mai autobuzul a sosit în această
stagnare din cauza finti*e- zic neglijenţi, de nu-mi tri Mihai Vizeşi. şeful servi ştiut ce vor de la Început. la cabana „Poieniţa", de lin prejos un alt barman, Iulian staţie, femeia a cerut sâ o-
gă Orăştie, cunoaşte o sea
Giurca,
bufetul nr. 1
din
fost dat sâ constatăm că deşi
prinderii se plătesc cu 50 la mit adeverinţa”. ciului investiţii din cadrul Aceste lucrări suplimentare lucrează în diferite localităţi mă de reguli comerciale. Doar Gcoagiu. Aceeaşi infracţiune prenscâ pentru a coborî Au
sută din salariu. Banii au Am luat legătură cu con O.J.T. Deva. care a răspuns: nu le vom putea executa în ale judeţului, unii lucrători să respecte gremajele (la de înşelăciune. Doar ceva insistat şi alţi călători şi ta
fost achitaţi muncitorilor în tabilul şef al consiliului — I.G.C.L. Devn lucrează din comerţ se aseamănă du- băuturi şi mîncâruri) nu prea mai.... grasă. De unde să-şi xatorul. Şoferul a refuzat să
cauză. Vom proceda In aşa popular comunal. în prezent la baia sărată nici un caz pînâ la 10 Iunie pâ modul incorect, necinstit ştie. Pahare gradate nu folo închipuie dumnealui că vine oprească, spunînd că nu arc
fel ca să mo mai avem a — Cînd ne-a cerut ade Este nevoie sâ ridicăm va a.c. Dacă spuneau de la în de a servi clienţii. Cum îşi seşte, cit de mare trebuie să controlul ! Şî a fost prins, iar oprire tn această staţie.
semenea nepliăceri. Vom fa verinţa. tovarăşa Cornelia nele cu 80 de centimetri ceput, nu ne apucam de închipuie că „a trecut con fie garnitura lîngâ un gră dosarul înaintat procuraturii In felul acesta femeia a
ce şi o revizie a normelor Debucan a... uitat să ne co mai sus, deoarece erau sub alte lucrări pînâ nu înche trolul”, „azi nu mal vine ni tar... n-a auzit. Zice că de Tot în baza art. 296 din Co fost adusă pînâ la Deva. Aici
de la tapiţerie. munice adresa unde să i-o nivelul canalului colector meni” şl apar clienţi pe care aia greşeşte (a se citi, înşea dul penal. a trebuit sâ ceară bani de la
O trimitem. Am căutat o fe ce s-a construit pe str. 16 iam cele de Ia baia sărată. el îi consideră necunoscâtori, lă) că nu ştie. O fi ! Dc atîtea ori a fost atrasă eîţivn oameni pentru a sc pu
Din localitatea Mehadia. Aşa, însă... imediat se avîntâ la înşelă La trei pahare de băutură, atenţia lucrătorilor din co tea întoarce la Sâliştioara.
-Judeţul Cara$-Severin, Cor tiţă de a ei care este la Februarie. In timpul cel ciuni. Iată exemplele a pa barmana Elena Prunar (bufe merţ sâ fie corecţi şi cinstiţi Cred câ n-a fost o faptă co
nelia Debucan ne sesizea Liceu) din Câlan, pentru a mai scurt, I.G.C.L. va GH. I. NEGREA tru asemenea lucrători din tul nr. 62, din Orăştie) a ser cu clientela, sâ nu înşele, sâ rectă din partea şoferului. De
aceea m-am hotărît sâ s.~riu
comerţ i vit cu... aproape un pahar în înapoieze restul, sâ nu dilue „Curierului” — îşi încheie
\ minus 1 Infracţiune prevăzu ze băuturile şi altele. Marea scrisoarea Octavian Ghilea,
tă şi pedepsită de art. 296 din majoritnie dintre ei dovedesc
Codul penal. că au înţeles pe deplin a din Deva
Cu două zile înainte dc ceste cerinţe, aceste obligaţii ★
ziua controlului, gestionara A de serviciu ale lor. Unii — Aţi făcut bine câ ne-aţi
DUMNEALOR SPUN • aa
na Vâidean (bufetul Izvor, tot mai puţini — ignoră ase scris. „Curierul” a pornit pe
de lîngâ satul Aurel Vlaicu) menea îndatoriri. Am dat urmele scrisorii şi a consta
DUMNEAVOASTRĂ CE ZICEŢI? fusese avertizată asupra unor doar palm exemple dintre tat : Pentru autobuzul res
pectiv nu a fost eliberat nici
nereguli Dar n-a priceput ni
cele mai recente din această
mic. Altfel nu se explică categorie. In fiecare caz, in un bilet în valoare mai mică
faptul că tot la trei pahare de 13 lei. Deci, toate cran
„Patr® Ioni, patru 'drumuri, nici un rezultat. Aşn stanţa de judecată va decide. cel puţin pînâ în Deva.
ml a-a UntJfmpl&t mie cu executorul judecătoresc al de vin a ..uitat" sâ pună a-
pioaoe 100 dc ml Parcă s-nr
judecătoriei din Petroşani, Deşi cu adresa nr. 92/R. fi înţeles cu Elena Prunar, dc Lt. GH. ALEXANDRESCU — Eu am controlat biletele
din 19 apiţilie a c . Tribunalul judeţean îmi spune mai înainte.. I. M. I. Hunedoora-Deva In urcarea călătorilor în au
Toate
corespundeau
tobuz.
olar să Iau legături cu executorul care urmează a Fiind cursă rapidă, am oprit
•a deplasa pentru execuţia Judecătorească, nici pî- numai la Vâlişoara Totuşi,
nâ aetâzi n-a venit. Am făcut patru drumuri din cînd am auzit strigîndu-se
Călan la Petroşani, am cheltuit bani şi timp. pen A m a u z i t c ă . . . „coboară la Sâliştioara". am
tru a dl - amînat mereu. Ultima dată am fost ,,în zis şoferului sâ oprească.
curajat" astfel i .Dacă nu-ţi convine, fă reclamaţie Ncavînd oprire şi fiind în în-
la Ministerul Justiţiei”. Cui să mă adresez pentru ..SUBSUOARA NU-I LOC lorlalţi ! Observîndu-se câ a lîrziere. şoferul n-a vrut să
a-ml rezoh/a situaţia în care mă aflu ? Eu cred că SIGUR menzile n-au nici un efect a oprească — ne-a declarat ta
nu-1 cazul să Intervin la minister pentru o aseme supra lui. pentru ultimul xatorul Pavel Ţica.
Cermohorschi,
îosif Carol
nea problemă” — ne spune Victor Spînu, din Câ merceolog principal la T.C.I-I scandal a fost condamnat de — La Săliştioara, cineva a
lan, fltr. Florilor, nr. 3, ap. 12 Deva, a intrat intr-o zi in către instanţa de judecată la strigat sâ opresc. Am între
Şi noi credem că nu e cazul Şi mal credem că 3 luni închisoare contraven bat taxatorul dacă arc pe
•e va afla dneva sâ zică ,,stop“ acestei amînări ! magazinul cu autoservire nr. ţională Acum, în mod sigur, diagramă bilet pentru aceas
5, din Deva, de unde a cum
nu mai rîde.. Vorba cînlecu-
★ părat un pateu de ficat. La luî : „O mască rîde, o mască tă staţie. Mi-a spus câ mi
Mulţi cetiţenl din Câlan ne scriu că au în curţi ieşire s-a observat câ respec plîngc-..". arc Dacă opream săreau la
mari cantităţi de fler vechi, cu care nu ştiu ce sâ tivul se autoservise şi cu o mine alţi călători sâ mă ia
facă i Ioan Br&dean, 1 200 kg ; Ioan Lungean, 800 conservă în valoare dc 8 Ici, ...FURA DIN BUZUNARE ! Ia rost dc ce popresc. Mi s-a
kg ; Ioslf Craşca II, 1 100 kg şi mulţi alţii. .Deoa pe cate o ascunsese la., sub mai întîmplnt — ne-a spus
rece n-avem mijloace de transport, oare nu s-ar suoara mîinii stingi I Constantin Şofroni. din şoferul Gheorghe Vîrdea.
putea organiza un transport colectiv cu o maşină La dispensarul Termocentialei Mintia Incercaţl-vâ Ccrteju dc Sus, a fost prins încheiem constatările în
de la I C M. ?" — întreabă oamenii. ...MĂŞTILE s e SCHIMBA ! furînd din buzunarul cetăţea jurul acestui caz cu o preci
O fi recepţionat I.C.M.-ul acest... mesaj ? Donare onorifică de sînge norocul 1 nului Nicolae Voinea port- zare făcută de îosif Zlăenca-
★ Administraţi* de «tat I.olo- Toader Lâzureanu. din De moncu] cu acte şi bani. De nu, şeful autobazei din Brad.
,ln ziua de 19 mai ac., orele 10,30, am fost la Intr-una din zilele trecu- Remarcăm, dc asemenea, Pronosport vă oferâ, prin a- va, prin faptul câ provoca a spre Şofroni am mai aflat câ — Femeia a venit Ia casă
poşta din Brad pentru o convorbire telefonică cu | tc, caravana mobilă dc rc- gestul plin dc umanitate al gcn|iilr salo din Judeţ, posl- proape în fiecare scară scan nu se angaja nicăieri. Cum pentru a cumpăra bilet la au
)>iM< Atcri (le a »,1 încerca no
Aradul. La ghişeul telefonistei nu era nimeni. Am j collare a sîngclui a poposit şefului dc echipă, Ghcorghe rocul. Dim.ro ultimii cişiigâ- dal, era permanent spaima tobuzul de la orele 17 l s-n
aşteptat 25 de minute. A apărut o tovarăşă în uni | în mijlocul cncrgcticicnilor Lascu. care s-a prezentat să ţlo rl care au obţinut frum oase vecinilor şi a soţiei sale. Si s-ar zice, stătea cu mîimlc în... spus că mi opreşle Ia Săliş-
formă. I-am spus ce doresc. In timp ce-i explicam, | şi constructorilor de la Ter- doneze sînge cu întreaga e- ! premii In obiecte sau bani Ee se amuza foarte de frica ce buzunare. Nu mai stă ! finnra. A insistat. Fiind refu-
n u m iră ţi participantul T eo
dînsa vorbea cu colegele, spunînd că are emoţii la | mocentrala Mintia. Un ma- chipă. dor Ouatu, din Lupcui, cure v.aîă, a luat bilet pînâ la De
comisia de examinare. A dispărut pe o uşă. După | re număr dc muncitori <lo- La buna reuşită a acestei a obţinut la loto un autniu- va, cu gîndul. ncmârlurisit.
multe minute a apărut o altă salariată în uniformă j vedind un înalt simţ patrio- donări onorifice şi-a adus rism „Fiat 850” şl Eugen Bo- Pentru cei mici eâ. totuşi, cînd va striga „co
cAnoiu, din Pctrila. care a clş-
şi m-a întrebat din nou ce doresc. Am spus, apoi . tic şi umanitar s-au prezen- contribuţia personalul mc- (lgat sum a de 20 000 lei la loz boară", şoferul va opri Este
am achitat o taxă de 20 Iei. Aşteptarea men a durat i tat pentru a oferi o părliri- dico-sanitar de Ia dispensar, tn plic. Tot la această formA rău eâ s-n înlîmplat acest
caz. Mai ales pentru urmă
an tişiicat Franrlsc Klcipp $1
pînâ la ora 12,30, deci două ore. Cînd am rugat-o i că din sîngclc lor semeni- în frunte cu dr. Ghcorghe Elena nota, din BAIfa, clte ORIZONTAL: 1. Mijloc dc luşă. 10. Una de departe — rile lui (Femeia n-a avui bani
sâ vadă ce-1 cu comanda mea, m-a repezit : „n-am | lor lor. Mării. 10 ooo lei. locomoţie pentru cei mici — Pofteşte ! — Pus la greuta pentru biletul de întou-rere
In vederea satisfacerii tu tu
timp”. Intr-adevăr, n-avea tunp sâ servească oame i Printre primii donatori Asemenea donări onorifi ror cerinţelor am atorilor care Drac gol ! 2. Revedere la te 11 Copii răi (figurativ) ote.). Vom face totul p~r. im
nii, deoarece purta o discuţie interminabilă cu două ! au fost tinerii constructori ce au mai avut toc în ul doresc sA-Şi încerce norocul, şcoală (plural). 3. Prima apa — Copii răi (figurativ). 12 Sc a preveni asemenea Tniîm-
Administraţia
Lolo-
dc stal
femei" — îşi încheie spusele Viorel Mateş. mecanic Ioan Crişan, Ghcorghe tima vreme ta C S Hune Pronosporl din judeţul nostru riţie ! — Autoarea volumului învaţă din primul an de priri nepîârule.
şcoală — E un măgar.
„Nicâ fără frică". 4 Şcoala
auto la autobaza din Brad Smith, Petru Roia, care au doara. I M Rar za. I. C S. a iiHrcprlns o scrie dc măsuri primilor paşi — Hîrtie de Dicţionar ; AIs. Este tocmai ceea ee aştep
Noi dăm cu... telegraful la dirigintele poştei. donat sînge pentru întiia Hunedoara, în oraşul Brad, allt in mediul rural c(t şl In valoare. 5 Cu ochii la pro tăm Şi noi !
Sîntem pe recepţie. oară ; Ioan Biro. Dumitru în comuna Raia dc Criş, re! urban. Locuitorii din m e fesor — Cu nuri şi cu flori, ISABELA ANGHEL
diul sAtcsc, care doresc sA-şî
Câtăruş, Simion Doncea, încerce norocul la loz tn pilc, fi. Intr-un cuvînt, mai multe Câlan
la magazinul
se pot adresa
„Copilul meu, Ştefan Ambruş. în vîrstâ de 4 Ioan Lang, care au donat precum şi în alte localităţi sAtcsc care funcţionează in lo întrebări — Adrian cel mic. „Curier”
ani şl jumătate, a fost internat la spitalul de copii pentru a şasea oară. din judeţ. calitatea nude domiciliază. 7. Oficiul Naţional de Tu
din Câlan, în ziua de 11 mai a.c., cu diagnosticul rism — Tentaţii dulci pen
„congestie pulmonară”. Aici există o 6labâ preocu tru cei mici. 8 Lupta cu
pare pentru îngrijirea copiilor bolnavi. Cînd am puşti (plural). 9 Fruct exotic 4 3 3 + 5 G 7 6 io a t j
fost Ia el l-am găsit fără pernă la cap. murdar, ne Grupele sanitare în examen Noi unitafi — Cînd se pleacă la atac. 10.
îngrijit. Copiii sînt lăsaţi singuri, personalul de Puşi in circulaţie — Numai 1
serviciu părăseşte spitalul cînd vrea, are preocu comerciale suflet 11. In vilei! — Prie 2
pări neindicate pentru cadrele medicale. Vreau sâ In toate localităţile jude zolvarea cărora echipierii a- teni de şcoală. 12. învaţă o 3
tu centrul oraşului Brad, pe
arăt că în ziua de 17 mai a c., de la orele 17,20 la ţului nostru are loc în pre ccstor formaţii sînt dc un str. Minerilor, nr. 4, au fost meserie — Pe maţul apelor
20,30. în spital se afla doar femeia de serviciu, care zent verificarea cunoştinţe real sprijin pe lârimut o- iufiin(atc dc curind două noi de munte (singu)ar). 4
făcea curăţenie la stomatologic" — spune într-o lor teoretice şi practice ale eroticii sănătăţii populaţiei, j uniiAţi comerciale. Esic vorba VERTICALI 1. Cu dragos
scrisoare îosif Ambruş, din Câlan, str. Horia, nr. 1. tuturor echipierilor grupe Verificările care au avui [ despre un magazin dc desface te faţă de puşti (fem.) 2. De 5
re a mezelurilor şl produselor
lor sanitare de cruce roşie. loc pină în prezent au scos lactate, cu urmAtorul program
ap. 1. Activitatea profilactică, asi in evidenţă activitatea me dc funcţionare : luni, marţi, două ori într-o clasă ! — Un 6
O situaţie gravă, asupra căreia aşteptăm sâ se gurarea asistenţei medicale ritorie a grupelor sanita miercuri, Joi, slmbAtA — de la tip tematic 3. In rocă — Nu
pronunţe fără intîrzlere conducerea spitalului şi de prim-ajufor la locurile re de cruce roşie de la . orele C.30 la 11,00 şl de la ore stau locului. 4. Aptitudine 7
le 16,00 la io,30 ; vinerea de la
Direcţia sanitară a judeţului. de muncă, mobilizarea cetă C A. P. Toteşfi, Baia de C,30 la 11.00. Iar dum inica de la deosebită — Produs la stî-
O IGNAT orele 0,20 la 10,00- Cealallâ uni- nâ 5 Prima ipoteză ! — Car 8
ţenilor Ia diferite vaccinări, Criş, Boşorod, Rapoltu Ma taie desface produse dc panifi
te ! — Spun basme nepoţilor,
recrutarea donatorilor dc re, din Vâlişoara, Bal.şa şi caţie şl este deschlsA In fiecare fi, Diminutiv masculin — Fa $
singe, activitatea dc educa alte localităţi, ca şi a celor zi (tu excepţia duminicilor) In ta în alb — Lăsat în pace ! 10
ţie sanitară sînt eîtevn din din întreprinderi, instituţii tre orele 6.00—19,30. Dc fapt, 7 A expune — Cei mai
program ul dc funcţionare a ce
Cine-i vinovat de încurcătura? tre obiectivele majore care şi cariicrc. lor dut|0 unliăţl a fost pus de mici ! 8. Mătuşă alintată — 11
stau in faţa echipelor sani PAVEL C1APOŞ acord cu orele dc plecare ale Primele la abecedar ! — Fa
„Mă numesc Maria L'ngu- funcţionarii care sînt plutiţi tare dc cruce roşie, prin re osistent medical minerilor şi celorlalţi salariaţi ta din Banat ! 9. Rîu In Con 12
cAtre locurile de m uncâ.
reanu şi sînt din Hunedoara să cunoască legile şi să re go — Puiul mamei — Cure
Pînâ sâ mă îmbolnăvesc şi sâ zolve corect şi la timp pro
fiu încadrată medical în gra blemele de serviciu nu Şi
dul III de invaliditate, am le-au dus la bun sfirşil ?
lucrat ca macaragiu. După ce Fiind bolnavă, asemenea lu
mi s a stabilit pensia, am cruri nu-mi fac dc loc bine
fost schimbată la un alt loc Din contră, mi sc agravează D Artagnasi şi... 0 TRADIŢIE CE POATE FI REÎNVIATA
de muncă. Dar nu aceasta boul». Dacă ştiam prin ce
este problema care mă frn- surprize o sâ trec. nici nu
mintă. Am ţinut însă sâ men mă pensionam. De aceea vă
ţionez şi acest lucru pentru rog pe dumneavoastră sâ mă <i Un număr tot mai însemnat tle scrisori sosite Ia Grâdiştei. „Mărginenii* de cursiilor montane cu cara
a vă convinge că atît tovară ajutaţi sâ rezolv această în circiumarui agresiv! redacţie se referă în ultima vreme la o gamă largă la Sibişel, de ia Costeşti. vane de cai, aici, în Munţii
şii de la biroul personal din curcă ură în caro am intrat de probleme privitoare Ia turism. In intenţia de a Grădişte închiriau cai cu Sibişelului şi Orăştiei, pre
CS H, rit şi cei de la secţia fără sâ am vre-o vină". ajuta organele competente din Judeţ să valorifice călăuză cu tot. cum şi în alţi munţi din
turnătorie unde lucrez eu nu Nota redacţiei. Deoarece păreri, sugestii şi propuneri, informaţii asupra po Cadrul reînvierii tradiţiei judeţ (Retezat. Poiana R us-
sînt străini de cele <e am sâ nu e primul caz. de acest fel. Cavalerul D'A'/l agnan vA este nAzârî câ trebuie sfl fncA 6i sibilităţilor turistice din Judeţ, vom publica imai a rămas neschimbat, ospita căi, Săcârîmb-Certej clc).
relatez mai jos Recent am aşteptăm de la rpndurere;) hm ccunos-ui rlin rArţlle lui A- ceva cioburi şl trase dc o ladă multe materiale, care să ajute la lărgirea informa lier ca Întotdeauna. S-a to Este inedită şi ar atrage şi
primit acasă o decizie do re Combinatului siderurgic Hu k’X.înrlre Uumas. Ceea cc nu pc caic o sprijini şoferul ca ţiei turistice.
ţinere a sumei de 10 880 lei nedoara un răspuns clar şi ştiţi IniA c.sle faptul cA (le la mionului, Ioan Vlad. La a do cit poale dragostea pentru pe străini, cărora Ii s-ar p-
u vreme bravul cavaler, im prr-
ua, şoferul nu mal pulu sA ln-
pentru că mi s-a acordat o concis, cu măsurile întreprin unA cu prietenii săi, Atlins, tervInA şi sc fâcurA... zob dona Munţii Sibi$elului şi ai mingea sau urcau pe coas natură, sau iniţiativa şi feri — dupâ mii de kilo
pensie mai mare decît aş fi Porthos şi Aramis — n em u lţu sticle. „Puţin pentru nervii clr- Orăştiei se află cuprinşi în te dupâ mure, z.meurâ, ciu spiritul de organizare s-au metri înghiţiţi în fotoliul au
avut dreptul pe timpul rit se pentru curmarea în viitor a mii!, sc pare, de „solda* muş- cium arulul P — zise Athos, pro- tre apele rîurilor Sibişelu- perci sau pur şi simplu diminuat? Departe de noi tomobilului — o excursie de
chctArcascA — au
fcilc şl calm ea totdeauna. P a r
hotArîl sA
am lucrat Ce vină am eu că neregulilor de această natură. „dezerteze" dliure coperţile ec- cA aurise rem arca prietenului lui şi Grâdiştei. Fiind de pentru a urca. Cei mai acest gînd, pentru câ da o zi-douâ cu caravane de
lebrclpr romane. Dc alunei, că reuniunea meseriaşilor, cai, cb fnoptare la Prislop
u m b li printre noi : Interesam mică înălţime, se lasă uşor vîrstnici fbucâlâreau“ gră fanfara ţăranilor, asociaţia sau în cabane mici amena
e& nici aici n-a indrAznlt n i cuceriţi de către om, mai tare. frigărui sau mie) în corală şi mai tîrziu fabrica
meni sâ-l seutea.scA de... luptele ales astăzi, cind drumurile jate Ia Mâgureni, Naia.
cu spada ! Jn plus, D’Artagnan spuză „Vidra”, cooperaţia, fabrica Grădiştea Munceluluî ele.
a câpAtai jî bunul, credem , obi Foileton forestiere pătrund adine în Sau alt obicei. Naia, Mâ- chimică au organizat astfel La Sibişel. Costeşti, G ră
cei de a m em ora clte o intîm- desiş.
plare teribila şi a ne-n povesti gureni, Sibişelul Nou (az.i de ieşiri, astăzi sindicatele, diştea de Munte s-ar putea
pentru dumncavoasirA. Atenţie In aceşti munţi, atît de există şi cabana Prislop), organizaţiile de turism ale organiza centre de închiria:
m are, care va sA zicA : nu m i primitori, cu aer calm şi
mai câ lese invingâinr, dar dâ meu, cA Imediat responsabilul proaspăt, curat şi învioră erau locuri cunoscute de tineretului. Oficiul jude cai (şi dacă ne gîndim bi
şl... in vileag ! lată prima Iul il aiungfi pe Vlad afarâ din toţi cei ce voiau odihnă o ţean de turism au mai mul- ne şi materiale de drumeţie
povestire... curte, ÎI Iovi cu clţlva pum ni tor, exista acum douâ-lrei
...„Athos, e rost de bere !“ — pc un alt m uncitor. Vaier BA- decenii un obicei frumos i — corturi, saci de dormit
11 zisei cu bunului meu amic, iu buţâ, şi — maţ nervos 2 — În etc.), cu ghizi dintre local
ziua de 22 mal a.c., In limp rc cepu 9â caute un retevei prl/i în zilele de sSmbălâ şi du
ne plim bam la braţ prin (aţa curte... Nu gAsi dccit un tub minică, populaţia din Orâş- nici. S-ar putea construi cî
bufetului „M ureşul" din H une de neon, puse m ina pc el şt tie (şi orâştieni stabiliţi în T u r i s m teva mici cabane — adă
doara. „Nu te contrazic !" — „poc !“ In capul m uncitoarei
iml râspunse el, dupâ ce vâzu Filofteia Popa. Fem ela câzu Jos altă parte, dar care îşi vi posturi, unde masa sâ fie
câ m aşina 21-HD-870, plinâ cu şi mai primi clteva lovituri pi zitau rudeniile şi prietenii preparată tradiţional, din
bere, opri chiar acolo... In tra uă venirA nişte cetăţeni din
răm şl nc aşezarăm In o masâ. stradă şl o salvară... în acest scop) se îndrepta sâptâmînâ sau mal mult. Se tâ putere materială, propa bucatele duse de excursio
IVflhaţ !Vf arincluc, responsabilul PînA la urm ă — sosind la fa către Sibişel, pe Rîul Mare închiriau încă din timp ca gandistică şi organizatori nişti. Eventual, aceste caba
era aşa de l>eat câ nici nil nc ţa locului şl cel dc la depozit sau pe Rîul Mic. se in Sibişelul Nou, unde că. ne sâ fie fără gestionari, ci
observă. DupA noi inlrA Profi — lucrurile s-au liniştit, berea organizate pe lingă stînc. ca
ra Lungii — o m uncitoare — $i a fost dusft fu altă parte, far eu La locul numit „al neam orăşenii petreceau parte Ce ar trebui făcut? Pen
anunţâ, spre bucuria noasirA. cu Athos am plecat. Nn îna- ţului" sau „Piatra Neamţu din vacanţe. Excursiile cu tru petrecerea duminicii în bane şi case ale pădurarilor.
rA a adus I 000 sticle cu bere. Inic. fnsâ. dc a-l provoca la o lui” (orice bâtrin din Sibi- caravane de cai. cu cazare natură nu trebuie făcut ni
Apoi deschise poarta şi-l mgA luptă cavalerească pe agresivul Dacă caravana este echipa
pe responsabil sA-şi traj:A m aşi circiuinor. Dar, dumnealui, a- şelul Nou îl ştie), ta casca Ia stînc, case de adăpost mic deosebit. Să se folo tă cu cortnri soluţia ar fî
na personală mai im i-o parte fiind cine simeni, a dat bir cu de, „In donie". Jn viitori”, sau corturi erau ceva obiş sească locurile şi sâ se facă
rugiţii „şa cum au fârut, de inedită. în cazul nostru,
pentru a avea lor coa de la fapt. şi cei 5 necunoscuţi djn se îndreptau cei mai mulţi, nuit. Se cutreierau apoi ieşiri In acele locuri pe iniţiativa ar valorifica unul
I.C.R.A, Fiind In siare de... o ri
ce, num ai dc asia nu, responsa magazia de niltiă a bufetului, în lungul Rîului Mic, din munţii in lung şi-n lat In grupe mai mari sau mai din cele mai potenţiale con
care
In
In... picior
au luat-o
bilul puse pc unul din cei rinei timpul scandalului.,.'* colo de ultimele case — Godeanu, la Steavn, la Pîr- mici. apropiate ca vîrstâ şi
bArbaţi — care se „cinsteau11 tre turistice republicane —
in magazia dc mînA a b u fetu P. S. Dacă T. A. P. L. H u n e unde îi atrâgen la învio va sau $urîanu. Traseul interese, sâ se organizeze
lui — sA-i „m lşie“ maşina. $i doara rom nnică numele „celor rare apn rece de munte. în- mai binecunoscut era O- agreabil petrecerea dumini cetăţile dacice din Munţii
D’Aiiagnan
a
promis
n
v .
fM:\ nici nu midiv. Marlneiui' tr-un decor liniştitor* şi e- râşlie — Sibişel — Mâgu- cală. Orăştiei.
..liclui” pc li»r şi riiev.i in.iu- cnir. pic tare la „povestea" dc
râ u u i la adresa nunienilor rc mai sii';... xubernnt tolodală. reni — Grădiştea M un ce Aş propune spre studiu
dcscAreau berea. Pc urmA i sc M. LIVEZEANU Copii şi tineri bateau lui u.î — Orăştie, pe Valea posibilitatea reînvierii ex Prol. BUJOR ţ/ULCU