Page 100 - Drumul_socialismului_1971_06

DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 123 0 MARTI 29 IUNIE 1971 3

PROGRAMUL II: 6,00-8.05 Pro­
gram muzical de dimineaţă; b.05
Emoţionanta manifestare Tot Înainte: 8.20 Mari Interpreţi:
Clara Haskil; 0.43 Pagini dm ope­
rete clasice; 9,00 Clntecc dc Cor­
nel Ţâtanu: 9,10 Curs de limba
franceză; 9,30 Buletin de ştiri ;
PROGRAMUL l: 0.00 Mu/.icA Şl ti.35 Orchestrele de muzică popu­
a prieteniei la Porţile de Fier 10.00 Bulelin de ştiri; 10,05 Album lară dirijate de Ion Drâgol şi A­
actualliAt):
9,30 Alias cultural :
lexandru Tltruş: lO.Ol) Fragmente
Buzâu ;
Muscel si
muzical din
Consul­
10,00—11.00 Telcşcoâl».
taţii pentru examenul dc 10.30 ştlll ? râspundetl ! Proble­ din opera „Ileana" de Emil Mon-
tia; 10.30 Succese de Ieri şi dc
admitere. — Literatura me de Isteţime: 10.45 Arii şl sce­ astăzi — muzlcâ usoarâ; ll.Ot) Pre­
„Clopotele dtn
ne din opereta
roinAnâ: Aspecte ale Uri* Cornev'ille" de Planquette; 11.0(1 lucrau folclorice; 11.30 Muzică u-
cii contemporane. — Chi­ Buletin de ştiri: 11,05 Muzlcâ u- Soară; 11.55 Şliinţa la zl: 12.00 Bu­
mic: Tromcrlc; letin de ştiri: 12.03 Avanpremie­
şoarâ; 11.15 Revista econom ică;
ră cotidiană;
12,15 Simfonia a
La Porţile de Fier, acolo nierilor, adjunct al minis­ 18,00 Revista IKprarA T v .; 11.40 Cîntece dc Toan Chlrescu : llf-a în Fa major dc Brahms ;
unde, ca un simbol al prie­ trului învăţă mintielui, înso­ 12.00 Melodii interpretat** dc He- 12.45 Uverturi şi duete din op e­
lena Vondrackova: 12.10 Recial de
teniei romdno-iugoslave, prin ţit de activişti ai organiza­ 18,30 „Toate ptnzole susl" — opcrA Nicolae Florei: 12,10 iniU- rete: 13.00 Radiojurnal: 13 15 v a ­
eforturile comune ale celor ţiei şi redactori ai presei emisiune pentru pionieri; nlre cu melodia populară şl in­ rietăţi muzicale; 14.un Buletin de
ştiri; 14.05 CInlâ Mărluca Mata-
două popoare, se află mă­ pentru copii au fost oaspe­ 13,ÎS Publicitate; terpretul preferat; 1.1.00 Radiojur­ ohe, Milenko Lulcin şi Constan­
nal; 13.15 Avanpremieră cotldia-
reaţa hidrocentrală, a avut ţii pionierilor iugoslavi. 13,20 1001 do seri — emisiune ■ nA: 13.27 Clntecul e pretutindeni; tin Busuioc; lti.20 Suita în două
loc, cu prilejul Zilei pionie­ Două zile am fost marto­ pentru cel miel; 14.00 Compozitorul sflptămlnli — părţi de Alexandru P aşcan u ; Sim ­
fonia pe tema unui cîntec fran­
Paul Constantlnescu; 14,37 Melo­
rilor, o emoţionantă mani­ rul unor manifestări de a- dii lăutăreşti: 15.00 Buletin de cez de la munte de Vincent
festare a organizaţiilor de dlncă şi sinceră prietenie, 19.-30 Telejurnalul de searâ. ştiri; 15,05 Operoia ..Plutaşul de D’fndy; 19,00 Bulelin de ştiri ;
— Sport;
19,05 Melodii de estradă:
19.3(1
pionieri din România ţi Iu­ importante pentru cimenta­ pe Rlstiita'’ de Filaret Bnrhu Lecturi comentate din opera lui
goslavia, la care au parti­ rea prieteniei tradiţionale 20,OS România ’75. Temeliile de (fragm ente): 13.20 Icnaz Padc- Nicolae Iorga. Pagini social-poli-
compozitor :
şi
lewski. pianist
cipat ţi pionieri din judeţul dintre cele două organiza­ oţel ale cincinalului; 15.40 Pagini vocale şl orchestrate tlcc: 19,S0 Noapte bună, capii ;
Mic dicţionar de operă, li­
20,00
nostru, preţedinţi de unităţi, ţii. Aşa cum s-au exprimat 20.20 Momente din Istoria tea­ din muzica de estradă; 16.(V) Ra­ tera C; 20,30 Raidioslmpozlun; 20.;tn
de detaţamente, cei mai conducătorii celor două or­ trului umvorsal: Teatrul diojurnal: 16.15 Internaţionala', Clntâ Al Bnno; 21.00 Buletin do
un clni.ec de largă rezonanţa In
buni elevi. ganizaţii — valoarea aces­ renaşterii engleze. „Tra­ ţara noastră: 20.55 Ştiinţa Ia ştiri; 21.05 Cvartetul de coarde
In dimineaţa sărbătorii tei întilniri este simbolică : gica Istoric a doctorului zi; 21.00 BîHîttrii muzicale: 21.30 nr 7 de Wllhclm Bcrger: 21,30
Atenţiune, părinţi !; 21.50 Cinte-
cravatelor roşii din Româ­ prima trecere peste barajul Fausl" de Cnstophcr Revista şianţărelor: 22.00 Radiojur­ ce de uliţă dl»n zona Făgăraşu­
nia, pionierii români i-au construit de părinţii lor au Marlowc; nal: 22.30 Concert dc seară: 22.55 lui; 22,00 Din lumea Jazz-ulul ;
Sonete de Octa-
Moment poetic
f ntimpinat pe pionierii iu­ făcut-o pionierii, în inimile 22.20 Breviar Juridic; vian Coca: 23.00 Concert de sea­ Charlle Parker»; 22.30 Evocări li­
terare. Revista „Era nouă"; 22,30
goslavi la punctul de fron­ cărora cultivăm cu grijă ră (continuare): 24.00 Buletin de Formaţia Petre Magdm: 23,00 Bu­
tieră de pe baraj — aceas­ floarea prieteniei şi care au 22,35 Recital Counle Francls; ştiri: 0.03—G.00 Estrada nocturnă. letin de stlrl
ta fiind de fapt o trecere menirea să ducă mai depar­ 22.55 Telejurnalul de noapte;
inaugurală. Apoi, cei peste te tradiţiile de înaltă prie­
ISO pionieri ai Iugoslaviei tenie dintre cele două ţări întreprinderea materiale de
prietene, in frunte cu Emil şi popoare. Deţl nc aflAm in miezul verii, la Fabrica „vidra* Orâştle se pregăteşte o JargA gamă de pro­
Paravina — preşedintele Or­ Pentru judeţul Hunedoa­ duse, pe care harnicii meşteri blAnarl le oferA celor care doresc sA olbA o larnA ,,caJdâ“. construcţii Bîrcea-Deva
ganizaţiei pionierilor din Iu­ ra, care t>a reprezenta ţara
goslavia, Rada Prelic — se­ cu un ansamblu artistic pio­ R E C R U T E A Z Ă
cretar al Organizaţiei pio­ nieresc la festivalul „Bucu­ tineri absolvenţi al şcolii generale de B ani, pentru şcolile
profesionale, In meseriile:
nierilor din Iugoslavia, Ve- ria Europei", orga?iirat în CINEMA o LĂCĂTUŞ MECANIC
ra Rapac — preşedintele Or­ luna octombrie de prietenii „Cascadorul" de pe • CERAM1ST DE CERAMICA BRUTA
Examenul de admitere are Ioc In municipiul Deva, In
ganizaţiei pionierilor din noştri din Iugoslavia, intit- „Cutezătorii" îşi 6-14 Iulie.
Republica Serbia, şi alţi con­ nirea la care am participat Candidaţii reuşiţi Ia concurs vor urma cursurile astfel:
DEVA: Eu, FrauclsK Skorina
ducători ai organizaţiei au ca membru al delegaţiei ro­ încep expediţiile („Patria") ; Gool ! („Arta") ; — lăcătuş mecanic. )n cadrul Grupului şcolar Scăleni —
participat la manifestările mâne a înlesnit discuţii u- SIMERLA: Intllnire la vechea Ploieşti.
— ceramlst ceramică brută In cadrul Şcolii profesionale
cultural-artistice ţi sportive ti.le pentru prezenţa noastră autoturismul 1-H0-4295 21 de echipaje, de trei ort moschee („Mureşul") ; HUNE­ Jlmbolia.
DOARA; Preţul puterii („Si­
organizate la stadionul din la această prestigioasă mani­ mai multa decît In vara tre­ riei urgistul"); Departe de lu­ Jtcfaţu suplimentare pot fl luate de la eervlclnl salari­
Turnu Severin ţi in pădu­ festare. cuta, aproape un sfert din nu­ mea dezlănţuită — acriile l-ll zare, telefon 12626 Deva.
(„Constructorul");
Femela să
rea Crihala. A doua zi. pio­ In oraşul Deva şi-a făcut să scrişneascâ maşina din mărul total al echipajelor în­ se tenrnă dc bărbat („Arta"); _ ______________________(120)
scrise In acest an In concursul
nierii noştri, în frunte cu Prof. GLIGOR HAŞA apariţia un „cascador". Este toate încheieturile şi să se pe tarA aJ „Cutezătorilor', vor CALAM: Procesul („11 Iunie");
tovarăşul Virgiliu Radulian, preşedintele Consiliului şoferul de pe autoturismul cu balanseze înainte şi înapoi porni pe cârArtie judeţului sâ TELIUC : visul ri-lui Gentil
preşedintele Consiliului Na­ jude(ean Hunedoara al numărul de circulaţie 1-HD- ca o barcă pe valuri. Pieto­ afle urmolc strămoşilor, sem ­ („Minerul"); PETROŞANI; Tri­
mis extraordinar
(,,7 Noiem ­
ne ale vechilor aşezâri $1 în­
ţional al Organizaţiei Pio­ Organizaţiei pionierilor deletniciri. ale anei si Intieml- brie") ; Ora scorpionului („Re­
4 295, ce aparţine cooperaţiei nii care traversează in mod nârU neamului. La Întoarcere, publica") ; LUPENI: Secretul întreprinderea de
meşteşugăreşti. reglementar strada, semaforul după ce (si vor fl alcătuit cu de la Santa Vlttoria („Cultu­
9l
Poate fi apreciat de cit fiind pe verde, intră în pa­ minuţiozitate, cu pasiune de ral") ; Sezon mort — seriile
I-n („Muncitoresc"); LONEA :
conştiinciozitate jurnalele
„talenl" dispune, văzindu-1 nică — fug înainte sau sar cxpodlţie, albumele, colecţiile Genoveva de Brăbant („Mine­ construcţii siderurgice
ce stopuri din viteză face la în lături. Şoferul, „mindru" şl Ic vor fl prezentat la „Gala rul"); PETRILA: Mihai Vitea­
trecerile de pietoni. S-au — nevoie mare de isprava sa, şi naţională a cutezanţei" — ex ­ zul — scrlUe 1-11 („Munclto-
poziţia devenită deja tradiţio­
resc«);
Păsările
VULCAN:
E X C U R S I I ca în ziua de 19 iunie — du­ însoţitorul său rid cu gura nală tn Capitală — frumuse­ („Muncitoresc") ; ORAŞT1E : Hunedoara
ţea (i misterul hunedorean Îşi
$1 Ultima
pînâ la urechi de spaima pe
Căpitanul FlorJan
pă viteza cu care a Intrat în
intersecţia străzii V.I. Lenin care au tras-o bieţii pietoni. vor dezvălui, pentru Întreaga vacanţi („Flacăra") ; GEOA-
ţară, noi valenţe. Două din­
Cadrele didactice de 1a pentru elevii claselor I-IV cu bulevardul Dr. Petru Gro- S-ar putea ca o dată fri- tre echipaje, unul din Hune­ GIU-BAI: Zboară cocorii; HA­ R E C R U T E A Z Ă
doara, altul din Brad, au por­
şcolile din comuna Cîrjiţi, Ia Castelul Corvineştilor din za. nele să cedeze E lesne de nit deja la vdrum. Al treilea ŢEG: Cinci pentru infern tineri absolvenţi ai şcolii generale ta vir&tA de 15-18
(„Popular"); BRAD: Haiducii
In colaborare cu Inspectora- Hunedoara şi Ja Sarmizege- Opreşte la un milimetru de înţeles ce urmări tragice ar va pleca la 1 iulie sâ cutreie­ Iul Şoptecai („Steaua roşie");
tul şcolar al municipiului tusa romană, care s-au bu- linia albă care marchează avea eschibiţiile acestui şofer re zona p&durenllor. Celelalte GURABARZA: Canarul şl vis­ ani pentru a-i califica prin ucenicie la locul de mun­
că in meseriile :
Deva, au organizat ex- curat de o largă participa- trecerea de pietoni. Cum pro­ iresponsabil. Pînâ acum, pie­ sfnt în febra pregătirilor. Tu­ colul („Minerul"): ILtA: O­
• INSTALATOR INSTALAŢII
cursii instructiv-educative re. cedează? Vine cu o viteză de tonii s-au ales cu spaima, iar turor le dorim succes şl cit mul din Slerra („Lumina"). TARE ŞI DE GAZE TEHNICO-SAN1-
bolid, pune o frînâ care face şoferul cu rîsul. Altă dată — mal multe trofee I £ ZIDAR CONSTRUCŢII
dacă organele de miliţie nu
vor lua măsuri ca şoferul de # ZIDAR ŞAMOTOR
pe respectiva maşină să nu-şi £ LĂCĂTUŞ MECANIC IN INDUSTRIA SIDE­
mai etaleze .talentele" de RURGICA
Pentru zidar construcţii şl zidar ţamotor se primesc
cascador pe străzile oraşului candidaţi din toate judeţele, iar pentru restul numai
Psihologia, o necesitate a — s-ar putea ca o astfel de întreprinderea poligrafică din Judeţul Hunedoara.
„glumă" să se sfîrşească tra­
înscrierile se fac zilnic la Biroul fnTăt&mint din
gic şi şoferul să ridâ mîn- Hunedoara-Deva str. 9 Mai, nr. 17. unde se dau şi Informaţii supli­
zeşle. mentare.
Pe timpul uceniciei, tinerii admişi primesc o In­
societăţii contemporane cu sediul în Deva. str. Gli. Bariţiu, nr. 13 demnizaţie lunară în bani, cazarea şi cantina contra
cost la căminul şi cantina Întreprinderii.
RECRUTEAZĂ
tineri absolvenţi ai şcolii generale de 8 sau 10 ani, (117)
Reprezentant al celei mai reflectată In felul nostru de sura dezvoltării societăţii în vîrstâ de 15-18 ani, pentru calificare prin ucenicie
umane dintre ştiinţele despre a vorbi, de a gîndi. noastre — irebuie să facă fa­ la locul de muncă.
om, psihologul are ca obiect Se Sntîmplâ însă un lucru ţă unor solicitări, transpuse înscrierile se fac zilnic la sediul întreprinderii,
de investigare şi meditaţie, curios ; omul cunoaşte mai practic sub formă de .progra­ pină la dala dc 2 iulie 1971.
relaţiile omului cu viaţa so­ multe despre lumea dinafară me, manuale, moduri de în­ (122) întreprinderea minieră Hunedoara, cu
cială. şi -cu el însuşi, relaţii decît despre el însuşi, despre suşire, ori lucrul acesta nu se
oaVe reflectă, fireşte, comple­ caracteristicile lui. fiind ast­ poate face fără o atentă in­
xitatea structurilor şi funcţi­ fel handicapat, în special de vestigaţie psihologică. sediul In Teliuc, str. Minei nr. 1,
ilor societăţii contemporane. propriile lui instrumente de Copii slabi la învăţătură,
Omul percepe realitatea, me­ lucru, aflîndu-se In situaţia, copii cu tulburări de compor­ VA telefon 2275
morează, gîndeşte, îşi mani­ paradoxală, de a-şî ajunge tament, cu situaţii dificile în RĂSPUNDEM LA ÎNTREBARE
festă v'oinţa, temperamentul şl din urmă propriile instru­ familie reclamă insistent in­
caracterul, are trebuinţe şi mente de lucru. tervenţia psihologiei. A N U N Ţ A
interese, trăieşte stări su­ Se pune deci problema a- La fel de oportună se do­ Grigore Rudi — Hunedoa­ dată mă pot pensiona ?" — ne
fleteşti multiple, variate şi daptâril la aceste instrumen­ vedeşte intervenţia psiholo­ ra. Normele şcolare în vigoa­ întreabă. că primeşte înscrieri pentru concursul de admitere
mobile. Este supus unui con­ te, fapt ce defineşte una din giei în medicină. Azi, s-a tre­ re nu prevăd posibilitatea Dacă toţi aceşti ani i-aţi în şcoala profesională — curs de zi şi ucenicie ia
tinuu proces de transformare, cut de Ia medicina anatomo- susţinerii unor examene de prestat numai în grupa a tre­ locul de muncă — pentru următoarele meserii :
suferind, în contextul timpu­ clinică la medicina stărilor diferenţă pentru a trece din ia, vă puteţi pensiona la data ŞCOALA PROFESIONALA — CURS DE ZI
lui sau împrejurărilor, ac­ psihologice, a aspectelor soma- claia a IX-a în clasa a Xl-a cînd împliniţi vîrsta de 60 de — mecanizatori mineri
ţiunea unei multitudini de O P IN II to-psihice. Bolnavul nu mai f.f. a liceului de cultură ge­ ani. Dacă o parte din vechi­ — preparatori minereuri
factori biologici, psihologici, este considerat un „caz" oare­ nerală mea in serviciu aţi prestat-o — electrician de mină
educaţionali sau sociali. Se a- care ci o personalitate apar­ Tănase Vudalas — Hune­ în grupa întii sau a doua de — lăcătuş de mină
flâ permanent într-o anumi­ te, cu anumite trăsături psi­ doara. Intruoît aţi absolvit muncă, vi se reduce vîrsta de — electromecanic de aparate măsură şi automatizări
tă situaţie şi Intr-un anumit primele sarcini ale psihologu­ hice. cu o stare psihică mo­ anul acesta clasa a X-a a pensionare cu 6 luni pentru — lăcătuşi pentru construcţii metalice
mediu, Toate acestea se ma­ lui, aceea de a realiza adap­ dificată din cauza bolii. şcolii generale nu «aveţi drep­ fiecare an prestat în grupa
nifestă în comportamentul tarea omului le activitatea pe De asemenea, dezvoltarea tul să susţineţi examene de întîi şi cu 3 luni pentru fie­ UCENICIE LA LOCUL DE MUNCA
său, în eficienta sa economică care este chemat s-o îndepli­ industrială cunoscută de ţara diferenţă pentru a trece în care an prestat în grupa a — strungari
şi socială. nească, sau o îndeplineşte o noastră în ultimul timp soli­ clasa a Xl-a a unui liceu doua. — sudori
In aceste condiţii, societa­ colectivitate, de asemenea la cită, pentru fiecare activita­ industrial. Singura modalitate — frezori, rabotori, mortezorl
tea modernă recurge din ce mediul material şi social care te, oamenii cel maî potriviţi, de a urma cursurile acestui Ioan Codrean, din Crişcior, La concursul de admitere se primesc absolvenţi a
în ce mai des la psiholog, evoluează şi el pe măsura cu disponibilităţile cele mai liceu e să daţi ex.nmene de ne scrie că este pensionar pe
pentru a cerceta, a explica, forţelor şi relaţiilor de pro­ mari, cu aptitudinile cele mai admitere pentru clasa a IX-a. cale de bolâ. Ar vrea la da­ VIII clase (băieţi şi fete) care nu depăşesc vîrsta de
a găsi şi preîntimpina deza- ducţie. specifice. Or, atît orientarea Neluţa Brăilă — Cîrneşti. ta cînd i se expiră decizia de 18 ani împliniţi pînă la 31 decembrie 1971.
daptârile la rezolvarea conflic­ Se pare însă că în calea cît şî selecţia profesională nu pensionare sâ se reîncadreze Concursul de admitere constă din următoarele
telor şi deficienţelor, în sco­ pătrunderii psihologiei apar se pot realiza fără psiholog, Nu vă putem oferi nici un în muncă. „Dacă mă angajez probe :
pul sporirii eficienţei perso­ unele greutăţi, iar fiecare om fără cunoştinţele «acestuia, răspuns, intrucît în scrisoa­ la o altă unitate mi se con­ Matematică şî fizică — scris şi oral.
nalităţii umane. care lucrează cu oamenii se singurul în măsură să de­ rea dv. nu precizaţi in ce do­ sideră activitate întreruptă în In mod excepţional, la meseria MECANIZATORI
Care este aşadar poziţia simte capabil să-şi spună opi­ pisteze prezenţa sau lipsa a- meniu doriţi sâ vă pregătiţi muncă ?" — doreşte sâ afle MINERI, candidaţii NU susţin examen de admitere,
psihologului In societatea nia, convins că este un foarte ceslor atribute. ca laborantă. cititorul. fiind admişi DIRECT pe bază de teste.
contemporană şi cum trebuie bun psiholog, crezîndu-se în­ Evident că nu «am amintit Un grup de absolvenţi ai Perioada cînd aţi fost pen­
definit acest „personaj", atît dreptăţit să se substituie cer­ decît unele dintre aspectele şcolii de specializare post 1 i- sionat medical se consideră înscrierile se fac zilnic Ia sediul întreprinderii,
de reprezentativ pentru lu­ cetării psihologice propriu- vieţii sociale şi m«atcriale, în ceală din Hunedoara. Secre- activitate neîntreruptă în ace­ birou] învăţ&mînt, intre orele 7.00-15,00 pină la data
mea de azi ? zise. care intervenţia psiholocÎPi tnrintuL Institutului de subin- eaşi unitate, numai că timpul de 2 iulie 1971.
Frecvenţa utilizării cuvin­ Foarte multă vreme s-a ca ştiinţă devine o necesita­ gineri din Hunedoara ne-a co­ cît aţi fost în pensie se (110)
telor din familia cuvîntului crezut că este suficient să te, o trebuinţă stringentă a municat că s-a prelungit da­ exclude din calcul şi nu se
psihologic este din ce în ce ştim un pic de psihologie, contemporaneităţii. ta înscrierilor în anul II pen­ consideră vechime în mun­
mai mare. Cerem psihologilor „după ureche", pentru a in­ Indicele ei de utilizare e- tru absolvenţii şcolii de spe­ că. Se adună perioada presta­
să realizeze tot felul de lu­ terveni in diferite sectoare de conomicâ şi socială trebuie cializare postlicealâ. tă înainte de pensionare cu
cruri, de la orientarea pro­ activitate. Mult timp n-am să fie fără ■ îndoială direct Natura a „cioplii" această tul­
fesională pînâ la căsătoria i­ văzut că acolo unde avem proporţional cu complexitate.! pină, dlndu-i o frumuseţe aparte Anonimă — Hunedoara. cea de după reînceperea activi­ întreprinderea de gospodărie
deală. In această privinţă, psi­ de-a face cu maşini, cu unel­ cerinţelor societăţii. pentru Liceul sportiv cel mai apro­ tăţii. Aceste calcule vi se vor
hologia nu numai că şi-a îm­ te. cu manuale, cu comerţ, ca acestea să fie tratate şi Foto: V. ONOIU piat se ailâ Ia Deva. face la oricare unitate v-aţi
bogăţit colosal sfera de învă­ avem. de fapt, de-a face cu rezolvate cu seriozitate şî ri­ Miron Negriei, din Beriu, ne reîncadra in muncă. comunală şi locativă Hunedoara
ţare, ci a şi putut transmite omul. gurozitate ştiinţifică.
experienţa sa pe bază istori­ De pildă şcoala — din ce spune că dovedeşte o vechime N. PANAITESCU
că, socială şi sistematizată, în ce mai complexă, pe mă­ MIHAI SULIMAN în muncă de 25 de ani. „La ce M. BODEA A N G A J E A Z Ă urgent :
— 4 mecanici auto
Condiţiile de ocupare :
CULTURILE S i I FIE PRĂŞITE ORI DECÎTE ORI ESTE NEVOIE!
— curs de calificare în meseria de me­
canic auto sau
— şcoală profesională în meseria de
In raidul întreprins in clă butaşi — 5 ha şi chimi­ şi porumb. Lanurile de po­ zahăr şî la cartofi, tar po­ li s-a repartizat, ceea ce du­ In toate cooperativele agri­ mecanic auto
cooperativele agricole de pro­ on — 4 ha. Intre cei care au rumb au ajuns deja la un rumbul s-a prăşi't de două ce la diminuarea potenţialu­ cole amintite se remarcă o Salarizarea :
ducţie din Foit, Bobilna, Geo- terminat printre primii praşila stat de om. Preşedintele coo­ ori. Rău este însă că au fost lui de producţie al unităţii. participare masivă la muncă
agiu şi Vaideî am avut pri­ culturilor se numără Aurel perativei, Aurel Pera, ne in­ cîţiva cooperatori — 5 la nu­ Conducerea cooperativei n-a şi un Interes deosebit din — Conform H.C.M. 914/1968
lejul de a constata că există Grozav, Saveta Ciuci, Mari- forma că. pînA acum, s-au măr — care nu au pus la ini­ trecut cu vederea peste ase­ partea cooperatorilor şi a me­
un larg interes şi o susţinu­ oara Gavrilâ. Saveta Zaharîe, efectuat cite 3 praşile meca­ mă interesele cooperativei, menea abateri de la discipli­ canizatorilor pentru a execu­ Informaţii suplimentare la Serviciul
tă preocupare din partea or­ Ana Bîldea, Saveta Nedel, A­ nice şi manuale la sfecla de lăsind neprâşit porumbul ce na muncii, luind măsuri pen­ ta lucrările la timp şi de personal, telefon 2178 între orele 7,00­
ganizaţiilor de partid de la na Pricâjan, Ana loaneş, Ioan tru recuperarea pagubei de colitat'e — condiţie esenţială
sate, a consiliilor populare, Ciuci-Buza şi alţii. Sînt, «aşa la cei vinovaţi. Dacă situaţia în obţinerea de recolte boga­ 15,30.
conducerilor cooperativelor, a cum am aflat de la conduce­ culturilor va impune, este în te şi realizarea unor cîştî- (106)
specialiştilor, ţăranilor coope­ rea cooperativei, cîţiva coo­ atenţia conducerii C.A.P. sA guri cît mai bune. Interlocu­
ratori şi a mecanizatorilor peratori care se Iasă mereu se continue lucrările de între­ torii apreciau că introducerea
pentru executarea la timp şi rugaţi pentru a participa la ţinere. acordului global a constituit
Itn condiţii agrotehnice co­ muncă. Simion Neag. Aurel Lucrările de întreţinere a un stimulent puternic pentru
respunzătoare a lucrărilor de Petică, Ivan Borcan, Adnm culturilor se găsesc intr-un cointeresarea ţăranilor în Cooperativele agricole de produc­
întreţinere a culturilor. Stoia şi Nicolae Zaharie n-au stadiu avansat şi la C.A.P. creşterea producţiei, cunoscut
Faptele — ne spunea îng. prăşit porumbul repartizat. Bobilna. Inginerul şef al u- fiind faptul că nivelul retri­
Aurel Ghigu, de la C A P . Aceste suprafeţe au fost lua­ nitâţii, Sergiu Sbuchea, ne buţiei este in legătură ne­ ţie din judeţul nostru
Vaidei — sînt oglinda activi­ te şi prăşit* de alţi coope­ relata că la porumb şi cartofi mijlocită cu eforturile depu­
tăţii noastre. Şi, numai vâ- ratori In cazul in care nu praşila a doua mecanică şi se de fiecare şi cu producţia OFERĂ spre vînzarc din producţie Proprie urmă­
zind lanurile în cîmp, poţi a­ se va realiza producţia pla­ manuală s-a terminat pe în­ obţinută pe unitatea de su­ toarele materiale :
precia cum se cuvine munca nificată, diferenţa va fi im­ treaga suprafaţă. Bine între­ £ CĂRĂMIDĂ (ARSA şi NEARSA)
ce s-a depus pentru buna în­ putată celor vinovaţi. ţinute sînt şi culturile coope­ prafaţă. Deoarece ploile ce Q VAR
treţinere a culturilor prâşîtoa- Cu deosebită răspundere s-a ratorilor din Foit. Inginerul vor mai cădea pot favoriza 6 COZI UNELTE DIFERITE
re. Aşa este. Strâbâtînd ogoa­ lucrat Ia întreţinerea cultu­ Constantin Coiciuc ne spu­ încă îmbucuienarea culturi­ Q LĂZI PENTRU LEGUME Şl FRUCTE
rele cooperativei din Vaidei. rilor şi în cadru] C.A.P.' Geo- nea că l«a porumb, cartofi şi lor, este imperios necesar ca $ ARTICOLE DE ARTIZANAT
constaţi că ţăranii cooperatori agiu. Cooperatorii de aici au sfeclă furajeră praşila s-a 0 BINALE DIFERITE
şi mecanizatorii au fost l«a toate motivele sâ se declare făcut la timp şî în bune con­ în fiec«are cooperativă — ur- CONFECŢIONEAZĂ p o r ţ i şi garduri
înălţime. Muncind cu mullâ satisfăcuţi de rodul muncii diţii. Paralel cu întreţinerea mârindu-se st«adiul de vegeta­ METALICE
abnegaţie şi dăruire, ei au e­ lor. care se evidenţiază, deo­ s-a acordat o atenţie sporită ţie al culturilor, sâ se conti­ Preturile se stabilesc la înţelegere cu beneficiarul.
fectuat două praşile mecani­ camdată. în stf.diul avansat I grădina ric lepnmo a cooperativei nprlrolc din Rapoltu şi combaterii dăunătorilor, a- nue lucrările de întreţinere Comenzile se vor depune la Uniunea judeţeană a
Mo.c se hicic.'uA intens la întreţinerea cuburilor. C.A.P., str. dr. Petru Groza, nr. 21, telefon I4I4G, De­
ce şl manuale la porumb — al executării praşilelor, în plicîndu-se tratamentele în executîndu-se a treia şi a pa­ va.
170 ha ; cartofi — 15 ha ; sfe­ starea frumoaJâ a culturilor Foto: O CIOBANU conformitate cu avertizările tra praşilâ dacă v,a fi ne­ (iii)
clă furajeră — 10 ha ; sfe­ de sfeclă de zahăr, cartofi date. voie.