Page 13 - Drumul_socialismului_1971_06
P. 13
I < ////
PROLETARI DIN TOATE ŢĂ R ILE. U N IŢt-V A !
I
Oameni de ştiinţă, lucrători
I
din institutele de cercetări
şi proiectări,
1 Consacraţi-vă talentul şi capacitatea I
ştiinţifică conceperii de noi tehnologii,
maşini, instalaţii cu performanţe superioa 1
re, lărgirii bazei de materii prime şi sub
stanţe utile, a surselor energetice, creării
de noi soiuri de plante şi rase de animale
productive, noi bunuri de consum, satis
facerii multiplelor nevoi ale societăţii !
(DIN ..CHEMAREA CONSILIULUI NATIONAL AL
FRONTULUI UNIT ATU SOCIALISTE“).
La E.M. Pîlja ! „Nicolae lorga— j Vizita delegaţiei de partid ş i
j omul şi opera"
Sub egida Consiliului ju- ;
; i deţean al Frontului Unită- j
Potenţialul productiv 1 ţii Socialiste, în cadrul ; guvernamentale române conduse
consacrate j
! manifestărilor
j împlinirii a 100 «Ic ani dc ;
: la naşterea marelui învăţat j
: român Nicolac lorga, Co- \ de tovarăşul RICOLAt CT/WStSCU
\ mitctul judeţean pentru j •* J
real trebuie grabnic : la Deva un simpozion onia- i
; cultură şi artă a organizat ;
: gial, „Nicolac lorga — o- \
Despre personalitatea lui \
; I mul şi opera". j in Republica Populară Chineză
: Nicolae lorga precum şi \
; despre monumentala sa o- j
rcdobîndit ; per A istorică şi literară au j Preşedintele Mao Tzedun şi vicepreşedintele Lin Biao
profesorii
Ovidiu j
i vorbit
1 Popescu şi Dumitru Bobo- \
I . . . j au avut o întrevedere cordială cu tovarăşul
•’ Participanţii la simpozion 1
: au urmărit în continuare j
: citcva pagini din scrierile j Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi membri ai delegaţiei
După cinci luni de activi diferitele faze ale procesului | savantului în lectura acto- i
tate, perioadă în care majori de extracţie. : rilor Paulina şi Alexandru j
tatea minelor din Valea Jiu — Soluţiile date la susţine 1 Codrcanu dc la Teatrul dc i de partid şi guvernamentale române
lui au Înscris pe graficele de rea lucrărilor miniere proba stat „Valea Jiului" din Pe- !
producţie realizări de presti bil nu au fost cele mai cores troşani. j Preşedintele Comitetului ga Chină, tovarăşul Nicolae salută cu căldură pe condu
giu. Exploatarea' minieri Dîl- punzătoare — afirmă directo Centrai nl Partidului Comu Ceauşescu cu soţia, tovarăşii cătorii celor două parlide şi
ja înregistrează In continua rul minei nist Chinez, tovarăşul Mao Ion Gheorghc Maurer, Ma popoare. Preşedintele Mao
au fost Chemarea Consiliului National al frontului Unităţii
re minusuri la extracţia de Această „probabilitate" a Tzedun, împreună cu tovară nea Mânescu, Dumitru Popa. Tzedun se adresează celor dc
cărbune. Pc perioada scursă fost observată de mai mult şul său apropiat de luptă, Ion Iliescu, Gcorge Macoves- faţă. spunînd i „Tovarăşi, vă
dc la începutul anului sarci timp, încă de cînd Lin Biao, vicepreşedinte ai cu, ambasadorul României la salut şi vă urez toate cele
nile de plan au fost neonora- semnalate presiunile mari e I 7 Comitetului Central a) Parti Pekin, Aurel Duma, cu soţia bune. Să ne unim pentru a
tc cu 19 000 tone cărbune Da xistente in zonele mai vechi dului Comunist Chinez, au a Preşedintele Mao Tzedun. înfrînge imperialismul şi pc
că mai amintim că această de exploatare Dar. pe atunci, vut joi dimineaţa o întreve vicepreşedintele Lin Biao şi toţi reacţionarii" Răspunzînd.
ncrcalizarc este consecinţa se vede treaba, nici unul din dere cu tovarăşul Nicolae tovarăşii Ciu En-lai, Kan Şen, tovarăşul Nicolae Ceauşescu
slabei productivităţi a mun cei investiţi cu funcţii dc con Socialiste - puternic indemn la mobilizarea inte Ceauşescu, secretar general Huan lun-sen, lao Ven-iuan a spus : „Vă transmit un căl
cii In abataje, care esle mai ducere la Dilja nu a avut cu al Partidului Comunist Ro şi Li Sien-nicn au adresat un duros salut din partea Parti
mică faţă dc prevederi cu J00 rajul să intervină Remediul mân preşedintele Consiliului cordial bun venit distinşilor dului Comunist Român şi po
Kilograme pe post, avem de a venit acum o lună cînd, Ir dc Stat al Republicii Socia oaspeţi români şi le-au strîns porului român".
la bun început o imagine cla repetatele insistenţe ale co liste România, şi soţia sa, mîinile cu căldură. In continuare, tovarăşii Mao
ră asupra situaţiei necores s-a hotărît armarea cu profi- grală a rezervelor materiale şi spirituale ale ţării Elena Ceauşescu, cu membrii Apoi, tovarăşii Mao Tzedun, Tzedun. Lin Biao şi tovarăşii
mitetului de partid pe mină,
punzătoare care se menţine delegaţiei dc partid şi guver Lin Biao, Nicolae Ceauşescu Ciu En-lai, Kan Şen, precum
în'‘A în cadrul acestei mine le închise circulare a galeri namentale române. şi Ion Gheorghe Maurer, îm şi ceilalţi conducători de par
Cu prilejul diferitelor ana ilor. care a şi început să dea întrevederea a decurs în- preună cu ceilalţi conducă tid şi dc stat chinezi au avut
lize întreprinse la mina Dil- rezultate. tr-o atmosferă deosebit de tori de partid şi de stat chi o convorbire prietenească cu
j.i de Comitelui municipal de legătură cu situaţia precară a Modernizare masivă a proceselor de muncă cordială, în spiritul sentimen nezi şi oaspeţi români s-au lovarâşii Nicolac Ceauşescu
Amănunte suplimentare în
partid Petroşani cît şi de con telor de prietenie şi de uni îndreptat spre Sala provin şi soţia, Ion Gheorghe Maurer
ducerea centralei cărbunelui, extracţiei ne-a furnizat şi to tate militantă dintre cele ciei Hunan, unde se aflau şi ceilalţi membri ai delega
speoîalişlii minei făceau pro varăşul JCmeric Kovacs, ingi Chemarea Consiliului Na maţiile de lucru îşi vor des întregului colectiv. Am ela două partide, ţâri şi popoare. persoanele oficiale române ţiei dc partid şi guvernamen
misiuni si preconizau măsuri nerul şef al minei, care ne-a ţional al Frontului Unităţii făşura activitatea numai în borat un program dc pregă In jurul orei 9, sosesc la care însoţesc delegaţia, pre tale române. Au fosl dc faţă
in sensul redresării extracţiei spus : Socialiste, adresată tuturor hale închise, bine luminate şi tire şi perfecţionare a cunoş Palatul Adunării reprezen cum şi membri ai ambasadei şi alte persoane oficiale chi
de cărbune. Faptele dovedesc — Fronturi dc lucru avem oamenilor muncii, subliniază încălzite. Sectorul va avea tinţelor profesionale. In cîţi- tanţilor populaţi din întrea române la Pekin. Cei prezenţi neze.
Insă contrariul. Cu toate mă asigurate în strînsă corelare pregnant că. potrivit politicii un grup social utilat cu toa va ani întregul colectiv va
surile stabilite la Dilja revi de industrializare socialistă te cele necesare Toate aceste trece plin diferite forme ale
rimentul mult aşteptat nu se tu sarcinile de producţie. Da promovată dc partidul nos lucrări au şi început. perfecţionării profesionale. In Continuarea convorbirilor oficiale
că planul nu se realizează, a
arată Noul director al minei, cest lucru II datorăm indisci
iun Mircea Poprscu. instalat tru. în cincinalul pe care l-am Sectorul de locomotive al legătură cu aceasta, ne con Joi dupâ-amiazâ, la Palatul al Partidului Comunist Ro tetului Permanent al Birou
tn funcţie de aproape 3 luni, plinei. Oamenii văd că nu se început va continuo pe sca uzinei va rămîne singurul în struim şi un grup şcolar pro Adunării reprezentanţilor popu mân, preşedintele Consiliului lui Politic al Comitetului Cen
îndeplineşte planul şi din a
fesional cu fi săli de clasă,
ţară profilat pe repararea lo
ră masivă procesul de mo
nc declara : ceastă eauză sînt indiscipli- dernizare a întreprinderilor comotivelor cu aburi în sco atelier de instructaj, cămin lari din întreaga Chină, de Stat al Republicii Socia tral al Partidului Comunist
— Am preluat mina cu mai naţi. pul satisfacerii corespunză cu 300 de locuri, cantină, sa au continuat convorbirile din liste România, şi delegaţia dc Chinez, premierul Consiliului
mullo probleme care nu per Existenţa fronturilor de lu existente, vo r fi create noi u- lă de sport şi alte anexe. Lu tre delegaţia de partid şi gu de Stat al Republicii Popu
mit realizarea planului de cru nu o poate contesta ni nitâţţ şi spaţii dc producţie, toare a cerinţelor ce i se vor crarea a început, iar anul vernamentală română, condu partid şi guvernamentală chi lare Chineze.
pune în faţă şi aici vom face
producţie. meni. Dar se pune întreba dotate la un înalt nivel teh unele amenajări. Moderniza şcolar 1972—1973 se va des să de tovarăşul Nicolae neză, condusă de tovarăşul Convorbirile s-au desfăşu
nic.
Optica directorului minei rea : Cum au fost pregătite rea însă nu se referă doar făşura în noua şcoală Nc-au Ceauşescu, secretar general Ciu En-lai, membru al Comi rat tntr-o atmosferă cordială.
apare deosebit de interesantă. ele. oare nu tocmai din a Un astfel de proces va a la hale. ci şi la procesele teh fost alocate, de asemenea,
Cine oare dacă nu clnar dîn- ceastă cauză se întîmplă vea loc în actualul cincinal
sul. in fruntea colectivului de greutăţile semnalate în pre şi la Uzina mecanică de ma nologice In sectoarele dc va fonduri pentru construirea Spectacol de gală în cinstea delegaţiei de partid şi
spe ialişti, trebuia să găseas terial rulant clin Simeria. Mă goane şi locomotive, de pil unui bloc cu 2 i0 garso
că soluţii pentru rezolvarea zent ? Practica a dovedit că voi referi doar la cîteva c- dă. vom trece la înlocuirea niere pentru nefamilişti. In guvernamentale a Republicii Socialiste România
acestor probleme Oare în nu în toate cazurile au fost xcmple. Piuă la sfîişitul cin Ireplată a nituirii clasice plin acest an alte 30 de familii
ff]r 3 luni de la instalarea respectate cu stricteţe planu cinalului producţia in secto sudură, precum şi a cheres vor primi apartamente noi. Joi seara, a avut loc un Cin şi a celorlalţi conducă
na nu era limp suficient pen rile de pregătire. soluţiile rul de vagoane va creste de telei Cu metal La vagoanele Colectivul nostru este hotâ- spectacol dc gală organizat tori dc partid şi dc stat ro măiestria lor interpretativă
tru remedierea unor lipsuri tehnice mai mult improvizate trei ori faţă dc nivelul anu acoperite, cheresteaua va fi rît să depună eforturi spo de Secţia relaţii externe a mâni şi chinezi, asistenţa a- Tovarăşul Nicolae Ceauşescu
fie ele clnar „moştenite" ? lui 1970 Pentru aceasta sta înlocuită cu tegotext, un ma rite pentru îndeplinirea e Comitetului Centra! al Parti plaudâ cu însufleţire adresează ansamblului core
Dar mai rău este faptul că au dat naştere la anomalii în tul ne-a alocat importante terial mai ieftin şi rezistent. xemplară a sarcinilor de plan dului Comunist Chinez şi Mi A fost prezentată de către grafic „China" invitaţia de a
problemele, mai ales In ulti fonduri de investiţii. întregul Una din direcţiile in care în noul cincinal. nisterul de Externe al R P ansamblul coregrafic „China" face un turneu în Republica
Socialistă România
mele două luni. s-au amplifi sector va fi bine dotat şi mo ne orientăm preocupările esle GHEORGHE 2UDOR Chineze in cinstea delegaţiei drama coregrafică modernă In timp cc pe fundalul sce
ci!. ivindu-se pc parcurs al dernizat. Vor fi mecanizate asigurarea unor condiţii tot directorul Uzinei mecanice dc partid şi guvernamentale revoluţionară „Detaşamentul nei apare lozinca în limba
te şi alte neconcordanţe între lucrările cele mai grele, for mai bune de muncă şi viaţă de material rulant Simeria a Republicii Socialiste Româ Roşu de femei", care evocă chineză „Trăiască prietenia
nia. emoţionant drumul dc luptă dintre popoarele român şi
La spectacol au luat parte şi victorii al Armatei Roşii, chinez", artiştii şi întreaga
tovarăşii Nicolac Ceauşescu al maselor populare, sub con asistentă aplaudă minute în
cu soţia, Elena Ceauşescu. ducerea Partidului Comunist Şi»'.
Ion Gheorghe Maurer. Manea Chinez, în perioada războiu Conducătorii dc partid şi
Lanul plinii Mănescu. Dumitru Popa, Ion lui civil de 10 ani (1927-1937). de stat ai celor două ţâri se
Iliescu, George Macovescu, La sfîrşitu) spectacolului, fotografiază cu artiştii.
ambasadorul Aurel Duma cu artiştilor le-au fost oferite
Spicul * plin şi bobul vigu soţia. flori din partea tovarăşului După spectacol. tovarăşul
ros. Verrielo crud al Iniumlnr Au participat Ciu En-lai, Nicolac Ceauşescu şi a soţiei Sie Fu-ci. membru al Birou
imprumuiA culori din razele Cian Cin, Huan lun-şen, Iau sale. Elena Ceauşescu lui Politic al CC. al P. C.
soarelui. Sc apropie secerişul. Chinez, prim-sccretar al Co-
II aştcptAm. Dorim sA rupem Vcn-mnn. Ie Ciun, Ciu Ui- Tovarăşul Nicolac Ceauşescu
un bot din pîm ea all>A, aburln- izo, Go Mo-jo. Ken Biao, Ci cu soţia, tovarăşii Ion Gheor mi toi ului municipal de par
«U, a griului cel unu, srt-i sim- Pîn-fci şi alte persoane ofi tid Pekm şi preşedinte al
Jim m ireasm a proaspA(A şi r.alilA. ghe Maurei, Cm En-lai, Cian Comitelulni Revoluţionar. a
II dorim şi-l vom avea. L anu ciale chineze. Cin, ceilalţi conducători dc
rile sini ru rale. Oamenii ogoa La intrarea în sală a tova venit să-l salute pe tovarăşul
relor Ic - n n îngrijii, le-nu plivii. răşului Nicolac Ceauşescu şi partid şi dc stat români şi Nicolac Ceauşescu şi soţia sa.
Şi-nu arm onizai m unca de chinezi urcă pc scenă, fclici-
veacuri eu şiiinia, cu regulile a soţiei sale, Elena Ceauşescu. Elena Ceauşescu, pc membrii
agrotehnice- Noiăririlc p artid u a tovarăşilor Ciu En-lai, Cian tînd călduros artişlii pentru delegaţiei române.
lui au gAsir corespondent in
hArnicia muncii pe ogoare. K
cel mai autentic şi m ai dem n
rAspuns pc carc-l pot da Iar Tovarăşa Elena Ceauşescu a vizitat Palatul de iarnă din Pekin
bucuria le va crcşie tn priviri
o datA cu roadele muncii.
In fotografic, nu crâmpei s u r Tovarăşa Elena Ceauşescu, luat parte tovarăşa Marin valon dc artă pc caic Ic re
prins do fotoreporterul nostru, însoţită dc tovarăşa Li Duma, soţia ambasadorului prezintă Palatul şi obiectele
V ir cil Onolu, tiur-unut din la Cia-mei, soţia tovarăşului român în R. P. Chineză
nurile de griu ale cooperativei din interior stau mărturie
agricole de producţie din Tur- Li Sicn-nicn, membru al Bi Construit la începutul se geniului creator, iscusinţei şi
daş. Inginerul şef, Ion Igna, es roului Politic al CC al P C colului al XV-lca. Palatul es hărniciei poporului chinez.
timează aici o producţie de. p e Chinez, vicepremier al Consi
ste 3 OHO kg griu la hectar. te un vast complex de pavi „Oraşul interzis" din trecut
liului dc Stat. a vizitat joi lioane in stil clasic chinez, n reintrat, (lupă eliberare, în
după-amiazâ Palatul de iar care au servit ca reşedinţă patrimoniul întregului popor,
nă din Pekin. La vizită a împăraţilor Chinei. Marile fiind nstăzi muzeu naţional.
teri, r? pornire, PARTICIPARE LARGA LA ÎNTREŢINEREA CULTURILOR
Au înflorit macii .Somn Entuziasmul muncii din a 107 ha i s-a făcut prima pra- şi eiteva octogenare. Vitoria de Mureş, cîmpul poartă hai ţine braţe de muncă faţă de dintre cooperativele situate re sperăm să fie grabnic
că sîntem în plină vară. Gri cest au a fost generat de mă şilă mecanică şi manuală. 5m,rinca. Persirla Mnreş şi Is na verde a lanurilor întinse necesarul de 40-30 de coope- pe valea Mureşului ? înlăturate din activitatea dc
ul îşi apleacă spicele grele surile excepţional de impor Mecanizatorii au început-o şi teria Frcnţ. Dc curind lor li de griu, în care peste cîteva peraloare cît ar trebui să Lucruri mai puţin îmbucu viitor a celor vizaţi —
pline rle boabe. Şi adio vini tante pc care conducerea de pe cea de-a doua. I*a gră s-au acordai pensii în cuan săplâmîm se vor legăna aga participe la întreţinerea cul rătoare am întilnit la C.A.P. putem spune că în general
cu miros dc pline caldă Mi partid şi de stat le-a aplicat dina de legume Şi zarzava tumul stabilit de conducerea le combinele. Porumbul în- turilor „Am anunţat femeile Bcjan Preşedintele cooperati in cooperativele noastre a
nunatele noastre cîmpii fără în domeniul agriculturii pen turi cooperatoarele lucrau de partid şi He stat Pensiile sâminţat e viguros Praşilelc caic lucrează la grădină că vei de aici. Aurel Mnier, ne gi icole de producţie oamenii
haturi, de un verde închis, tru cointeresarea celor ce după indicaţiille ş! reţetele pe caro !<- primesc acum nu mecanice şi manuale fiind e- e nevoie dc ele — ne spunea că porumbul s-a pră muncesc Se observă la ci
poartă în ele rodul strădani smulg roadele pămîntului. agrotehnice învăţate în se sint de loc mici Cooperatoa Ocluate la timp, ploaia care a spunea inginerul Ciobanii. şit numai manual. Mecanic grijă, preocupare şi interes
ilor oamenilor. Deşi majoritatea membrilor rile de iarnă de la inginerul re. i Soi inca Vitoria nc spu căzut in ultimele zile l-a săl Mi-au promis că vor veni nu s-a făcut nimic — deşi pentru ca toate culturile să
In raidul nostru Hc ieri am noştri cooperatori sini sala unităţii nea că „in anul accsla mai tat mult Inginerul cooperati dar...". Specialistul a rămas ar fi fost de mult necesar n- fie bine întreţinute. Atmo
întîlnit pc tarlale mulţi mem riaţi, tonte suprafeţele dc te La cooperativa agricolă înspre toamnă vreau să pri vei, Valentin Ciobanii. ne doar cu promisiunea, iar ro cest luciu — pentru că nu sfera tonică a muncii consti
bri cooperatori Culturile dc ren au fost repartizate pe din Gura sari a. despre care se vesc marca. N-am văzut-o spunea că în acest an se vor şiile. castraveţii şi celelalte am avut tractoare. Aşa dc tuie de fapt răsplata şi res
porumb, grădinile de zarza braţe de muncă Putem spu spune fără nici o exagerare niciodată Trebuie să fie fru realiza cu siguranţă produc culturi sînt nevoite să se ba bine şi-.in organizat munca pectul membrilor noştri co
vaturi şi legume se cunosc ne cu certitudine că în acest că are oameni harnici. am mos acolo. Am sâ-i cer con ţiile planificate la hectar lă cu buruienile pentru a-şi salariaţii dc la întreprinde operatori faţă de recentele
de la distanţă că prin ele an nici o suprafaţă de teren găsit aceeaşi atmosferă entu siliului nostru de conducere CLnd am amintit dc grădina cîştiga hrana necesară din rea de mecanizare a agricul măsuri pe care conducerea de
au trebăluit recent oamenii. nu va rămîne neînlreţinutâ". ziastă a preocupării pentru să mă trimită în prima se dc legume, specialistul aces sol. Să-şi fi uitat membrii turii îneît au văduvit de partid şi de stat le-au acor
„T^a noi — ne relata pre Asemenea afirmaţii au fost întreţinerea culturilor Am rie de pensionari care vor tei unităţi a ezitai să ne vor cooperatori de la brigadă le tractoare această cooperativă
şedintele cooperativei agrico făcute şi de inginerul coope văzut pe cîmp tineri şi vârst merge la odihnă şi tratament". beascâ Avea motive Pe su gumicolă de angajamentul agricolă chiar în toiul cam dat oamenilor care se ocupă
le din Btânişca. tovarăşul Pe ralivei agricole din Bretea nici. La grădina de legu La I!ia. localitatea despre prafaţa de 21) hectare de gră luat în faţa adunării genera paniei. După mari intervenţii, cu meşteşugul pămîntului.
tru Moţ. campania agricolă Mureş.mă. tovarăşul Petru oare în zilele dc iunie ale a dină nu lucrau decit două mem li s-au trimis !> tractoare
de primăvară am început-o me printre zecile de coope nului trecui vorbeam cu tris bre cooperatoare Trebuie să le. că ei vor obţine cele mai Lâsînd dc o parte micile I. MlRZA
cît sc poate dc mulţumitor. Puia Porumbului de pe cele ratoare sosite să lucreze erau teţe pentru că era inundată recunoaştem că sini cam pu bune roade de la grădină, lacune mlilnite — dar ca N, PANAITESCU
SA FIE ÎNLĂTURATE GRABNIC RESTANŢELE LA UNELE LUCRĂRI!