Page 14 - Drumul_socialismului_1971_06

2 DRUMUL SOCIALISMULUI © NR. 5102 ® VINERI 4 IUNIE 1971

Potenţialul productiv Comitetul executiv al Consiliului popular judeţean supune spre dezbatere publică proiectul de îmbunătăţiri funciare şi gospodă­
rirea apelor, pentru a da posibilitate conducerilor unităţilor agricole socialiste, consiliilor populare municipale, orăşeneşti şi comunale,
organizaţiilor de masă şi obşteşti, specialiştilor şi tuturor oamenilor muncii de a-şi aduce contribuţia la îmbunătăţirea şi definitivarea lui.
tei corelări a planului de a­
provizionare cu necesarul mi­ Observaţiile, sugestiile şi propunerile vor fi transmise pînă la data de 10 iunie 1971 Comitetului executiv al Consiliului popular
(Uiuom finpag. ;i|
nei, s-a ajuns În situaţia să judeţean.
se alerge pe la alte unităţi,
după diferite materiale care,
exploatare care au necesitat normal, nu trebuiau să lip­
pe parcurs lucrări suplimen­ sească din magaziile minei.
tare.
Directorul minei ne-a pus
Din discuţia avută cu Ingi­ la curent cu unele măsuri
nerul şef a rezultat faptul că menite să asigure In cel mal PROIECT
una din cauzele principale ale scurt timp redresarea minei.
nereallzărilor de pînâ acum — Plnă la sflrşitul lunii Iu­
s-ar datora indisciplinei care nie vom ajunge Ia plan —
domneşte !n rîndul unor for­ declara dînsul. Situaţia neco-
maţii de lucru şi, spre regre­ respunzâtoare a disciplinei'va vic, astgarlnd ca toate supra­ Pe unităţi şl ani de exe­
tul general, „tonul" în astfel fi înlăturată Tn cel mai scurt feţele degradate, improprii a­ cuţie sarcinile de combaterea
de cazuri 11 dau tocmai ca­ timp. Numărul mare de ab­ PERIOADA 1971 1975 griculturii. sâ fie destinate eroziunii solului sînt urmă­
drele tehnice ale minei. Exis­ senţe nemotivate — 60-70 împăduririlor. toarele i
tă maiştri care nu Îşi înţe­ posturi înregistrate zilnic —
leg rolul In procesul produc­ ne-a pus serios pe gînduri.
tiv, fapt pentru care In cursul Vom trece necondiţionat la Sup>rafaţa
lunii mai un număr Însem­ îmbunătăţirea aprovizionării c prop u s l pi. Eşalonarea execuţiei pe ani:
10
100
30
nat de abataje au fost lipsite brigăzilor. In acest sens se Congresul al X-lea al ş! sol, pe aproximativ două 13. CAP Dretea Strei 200 — 100 100 — — u Denumirea unltAţll nme ba. 1971 1972 1973 1974 1975
u
—
—
de asistenţă tehnică corespun­ va urgenta amenajarea puţu­ Partidului Comunist Român, treimi din suprafaţa agrico­ 16. CAP Bretea Rom&nA 200 — — — — 100 100 Z
17. CAP SAIaşu de SU9
zătoare. Intr-o atare situaţie lui auxiliar nr. 3 pentru stabilind obiectivele şi sar­ lă se manifestă acţiunea ne­ 18. CAP Llvadla 251 — — 100 151 —
110
—
nu este de mirare că au fost transport de materiale Scon­ cinile principale ale dezvol­ gativă a unor factori natu­ 19. CAP Sormlzegelusa 184 — — — 100 no 90
nenauş
—
—
84
1. CAP
50
zile întregi cînd unele bri­ tăm de asemenea ca prin ac­ tării economiei naţionale pe rali — inundaţii, exces de 20. CAP 250 — — — — — 250 2. CAP Ohaba 110 — 15 14 11 6S
21. CAP Rtu de Mori
16
LApuglu
15
15
găzi, în loc să dea producţie, ţiunile de redistribuire a e­ perioada 1971-1980, a prevă­ umiditate şi eroziune — care 22. CAP Ceriu 200 200 — — — ■ — 3. CAI» Flmoag 120 — 1.6 15 15 75
au executat lucrări de dega­ fectivelor pe locuri produc­ zut pentru agricultură acce­ an de an produc pagube im­ 23. CAP Slblşel 140 — — — 40 lflţ 4. CAP Roşcanl 200 35 7 7 y 153
—
jare a sterilului provenit în tive să acoperim mai bine lerarea procesului de dezvol­ portante. 24. CAP Rapolt 110 110 — — — — — — — 5. CAP Râduleşlt 100 125 10 ÎS ÎS 60
135
25. CAP
Bobllna
100
10
Dineu iVUc
6. CAP
100
—
—
~
urma surpărilor. 26. CAP Banpotoc 200 — — • 100 — 100 7. CAP MArtlneştl 300 280 20 — — —
necesarul de forţă de muncă tare intensivă, prin folosirea Astfel, din suprafaţa agri­ 27. CAP 260 300 160
—
Dineu Mare
Deva
—
—
In ultimul timp la Dîlja în abataje. Se lucrează intens mai bună a pâmîntului, reali­ colă totală de 353 407 ha pes­ 28. TOTAL C.A.P. S 788 1 000 1 173 1 734 •01 1 ooo 8. CAP Jcledloţl 250 230 20 — — — — — —
200
83
9. CAP
117
sancţiunile au curs din abun­ la întreţinerea lucrărilor mi­ zarea unul amplu program de te 25 000 ha sînt supuse Inun­ 28. IAS SLmeiia 781 200 200 250 — 131 10. CAP OrAştloara de Jos 75 7S — — — —
dentă, în dreapta şi In stin­ niere, insisttndu-se în princi­ lucrări de îmbunătăţiri fun­ daţiilor, pe cca 18 000 ha se 29. IAS Haţeg 369 — — — 200 169 11. CAP Banpoloo ISO — — 50 60 40
200
200
80
too
500
250
gă, fără a se urmări justeţea pal pe mobilizarea tuturor ciare şi de gospodărirea a­ manifestă exces de umidita­ TOTAL I.A.S. 1 150 1 200 1 378 2 004 1 061 1 300 12. CAP HArAu 700 — — — — — 80 — —
€ 938
65
35
TOTAL JUDEŢ
13. CAP BIrsAu
lor Nu contestă nimeni fap­ salariaţilor de a contribui pelor, diversificarea şi extin­ te temporar, iar aproximativ 14. CAP Valea Slng. 2G — — — 10 16
NâdAştla de
tul că în unele cazuri ele nu fiecare mai mult la realiza­ derea mecanizării lucrărilor, 114 000 ha situate în pantă 15. CAP Zam Jos SO 25 25 — — — 20
20
—
16. CAP
au fost binevenite, dar au rea sarcinilor zilnice de pro­ în scopul asigurării unor pro­ sînt afectate de eroziunea so­ a p ă ra 17. CAP Bejan 200 10 — 40 70 — 80 —
existat şi situaţii cînd ele ducţie. ducţii agricole ridicate şi sta­ lului. Executarea acestor lucrări nâ In 1973, digul de 18. CAP Clopotiva 42 — 10 10 10 12
19. CAP Burjuo
40
40
au fost aplicate fără discer- Există convingerea că aces­ bile. Pentru a traduce în viaţă a căror valoare se estimează a municjpîalui Deva, a cărui 20. CAP BOZ 140 — — — — 20 120
nâmînt Aşa de pildă, condu­ te masuri nu vor râmîne ca In dezvoltarea multilaterală la cca. 25 milioane lei se va valoare se ridică la peste 6 21. CAP SlntAmArla 28 — — ■ — — — 29 — ___.
cerea minei recunoaşte că pînâ acum doar simple do­ sarcinile ce revin judeţului realiza prin aportul propriu milioane lei, Iar din fondurile 22. CAP Şolrauş 110 — — 90 20 —
randamentele scăzute în aba­ rinţe şi necesităţi Pentru a- şî intensivă a agriculturii, o nostru şi ca răspuns la che­ al unităţilor agricole socia­ de care dispun comitetele e­ 23. CAP Haţeg 30 — — — 10 10 10 1 (1
80
24. CAP Sarmtzcgctusa
GO
10
importantă,
pe
Naţional
contribuţie
marea
Consiliului
—
taje se datorează şi slabei a- ccasta însă trebuie ca în cel al Frontului Unităţii Socia­ liste. de stat şi cooperatiste, xecutive ale consiliilor popu­ 2S. CAP Unirea 80 10 21 49 — —
provizionâri a locurilor de mai scurt timp toate măsu­ lingă chimizare şi mecaniza­ al comitetelor executive ale lare, muncă voluntară patrio­ 26. CAP Deosuş 80 — — 40 20 20
muncă, dar din sectorul de rile să fie materializate, pen­ re, o are înfăptuirea preve­ liste, s-au luat măsuri pen­ consiliilor populare, organiza­ tică şî prestaţii, digurile din 27. CAP Peşteana 60 — — — — 30 10 — SO
70
20
28. CAP Slmerla
—
aprovizionare nimeni nu a tru ca Intr-adevăr la sfîrşitul derilor programului naţional tru înlăturarea. într-un ter­ ţiilor de masă şl obşteşti, fin- localităţile Lâpuşnic, Brîznic, 29. CAP ciula Mare 200 — mm 100 100 ___
primit nici o mustrare mă­ lunii iunie să se poată vorbi de îmbunătăţiri funciare şi men cît mal scurt, a efecte­ treprinderilor şi Instituţiilor Sâcămaş, Gurasada, Bretea 10. CAP Silvaş 200 — 10 10 130 10
60
car Salariaţii din acest efccliv despre revenirea mi­ de gospodărirea apelor. în­ lor negative ale unor factori cu contribuţia şi participarea Mureşanâ, Foit. Brad. Baia 11. CAP Ruşi 100 — — €0 — 20 — — ___
32. CAP
80
viicele
sector sînt principalii vino­ deosebi irigaţiile, înlăturarea naturali şl valorificarea re­ la acţiuni patriotice a tuturor de Criş, Vaţa de Jos, Peştişu 13. CAP Bnşorod 80 — 60 20 — — —
vaţi că lemnul nu este intro­ nei Dîlja la adevăratul său inundaţiilor şl a excesului de zervelor de sporire a produc­ cetăţenilor. Mare, Baru, Haţeg şi altele 34. CAP Glnţaga 30 — 20 »0 — —
dus Tn subteran la dimensiu­ potenţial productiv umiditate, combaterea eroziu­ ţiei agricole de care dispune De asemenea, cu Investiţii care se vor stabili de orga­ 15. CAP Totla 20 — ___ 20 ___ — 40 — .
36. CAP
40
___
___
Deva
nile cerute. Datorită proas­ C. DUMITRU nii solului, precum şi asigu­ fondul nostru funciar. de la stat se va executa, pî- nele locale. 37. CAP Geoaglu 200 — — — MO
rarea prin acumulări şi de­ In acest scop a fost ela­ 38. CAP Rapolt 30 20 10 — — —
25
rivaţii a surselor de apă ne­ borat, pe baza unul studia 39. CAP Slncral 100 — — — — 100 7S — _
Ocoliş
40. CAP
100
___
2. Regularizări, apărări şi consolidări de maluri, acumu­
cesare pentru satisfacerea ne­ făcut de specialişti, progra­ lări şi derivaţii 41. CAP Peştişu Mic 100 — — 100 _ ___.
voilor economiei naţionale. mul judeţean de îmbunătă­ 42. CAP Archta 50 — — — — 50 — 50 ___
43. CAP
___
Vata
50
___
In judeţul nostru, datorită ţiri funciare şl gospodărirea 44. CAP Sirbl 50 — — ___ 50 ___
In perioada 1971-1975 se din care 138 milioane lei con- 45. CAP Unirea 120 — 120 ___ ___ ___
condiţiilor de relief, de climă apelor pe perioada 1971-1975. strucţii-montaj. 4(5. CAP NAdAştln de !9u* un 40 10 45 13 ___
vor realiza lucrări finanţate 47. CAP Petrenl 50 — — ___ ___ SO
Obiectivele şi volumul in­ 48. CAP Batlz 30 — 30 ___ ___
de la bugetul statului în TOTAL C.A.P. 4 700 1 000 690 1 021 956
vestiţiilor pe ani, în actualul
Obiectivele privind lucrările de îmbunătăţiri valoare de 161,6 milioane lei cincinal, sînt i 49. I.A.S. Ha|eg 300 — .100 — — 1 03.1
___,
funciare şi de gospodărirea apelor în perioada TOTAL JUDEŢ î 5 000 1 ooo 990 1 02) 956 1 033
1971— 1975
Punere tn 4. Irigaţii
1. Îndiguiri şl desecări funcţiune
C Denumirea lltlnlul sau a 5 din care i •
In perioada 1971-1975 se restul pe alte terenuri prin ° acţiunii dc Investiţii n • t e* In perioada 1971-1975 se sectorul de stat 550 ha.
vor executa lucrări de îndi­ mobilizarea cetăţenilor de z 1971 1972 1973 1974 1975 Ter m et prevede sâ se amenajeze pen­ Sarcinile de amenajări lo­
guiri şi desecări pentru com­ comitetele executive ale con­ f s tru irigaţii în sisteme locale cale pentru irigaţii pc uni­
baterea Inundaţiilor şl exce­ siliilor populare o suprafaţă de 3 550 ha din tăţi agricole şi eşalonarea e­
24,4 _ ^m
sului de umiditate pe o su­ Sarcinile In acest domeniu 1. AcumulArl, derivaţii, re­ xecuţiei pe ani se prezintă
gularizări
prafaţă de 8 000 ha teren a­ — Acumulare în bazinul 148,6 36,0 15,3 20,0 30,0 47,5 — — care In CAP 3 000 ha , iar în astfel i
gricol din care 5 788 ha la pe unităţi şi ani de execuţie superior al Jiului —
C.A P , 1 150 ha la I.A.S., iar sînt următoarele : barajul Valea do Peşti 24,4 4,5 1971
mll.
m c Suprafaţa
— Regularizări şl îndi­ proptuA pt. Bţalnn «te» ^ ■ r
guiri In Valea Jiului 27 km 1975 , Denumirea unităţii omenajaro-
Suprafaţa Superior 124,2 11,6 13,3 20,0 30,0 47,3 lia. 1971 1975? 1973 1971 197.7
s ce se va Eşalonarea execuţiei pe ani :
£ Denumirea unltAţll amenaja 2. Regularizări, apârArl şl 10 km 19'
2 ha. 1971 1972 1973 1374 I97S consolidări de maluri 13,0 3,0 2.0 2.0 2,0 4,0
CAP Geoaglu 120 «• 60 60 _
TOTAL GOSPOD. APELOR 161,6 36,0 17,3 22,0 32,0 51,3 CAP CAslAu 40 — — 40 _ _
i. CAP Ula 564 200 264 100 _ CAP Dobra SO — — — _ 30
2. CAP Geoaglu 10fi 106 — — — CAP Deva 300 — 100 100 100 _
3. CAP Valdel 176 176 — — — — CAP Hnţeg 2S — 25 — — —
«. CAP Vaţa de Joi 2?8 2 28 — — — Din fonduri de investiţii siliilor populare municipale, CAP LApuşnlC 42 42 — — — —
s. CAP Ostrov 618 — 318 300 — — centralizate se va termina şi orăşeneşti şi comunale, care CAP OrAştle 10 30 — — — —
s. CAP Clopottva 1.18 •• 118 w •» -- CAP Prlcaz 115 40 — — 75 —
—
7. CAP Tote9it 196 — 46 150 '— — da in exploatare acumularea trebuie să-şi aducă un aport CAP Slmerla 200 100 .60 SO _
8. CAP Peşteana 250 — 90 70 90 — „Valea de Peşti” cu un vo­ important In executarea a­ CAP Şoimcş 120 — 30 70 — —
9. CAP Unirea 100 — 100 100 — 100 lum de 4,5 milioane mc apă CAP Spini 40 — — — — 40
10. CAP Zam 80 §0 — — — — cestor lucrări, vor stabili pro­ CAP Zam 40 — — — 40 —
11. CAP SAIciva 131 — 31 ion — — care va asigura alimentarea grame proprii cu toate obiec­ CAP Toieştl 1.7 — 15 — — —
12. CAP LflsAu 250 — — 100 so 100 cu apă potabilă şi industria­ tivele ce le vor efectua în CAP Slntandrcl 100 — 100 ISO 150 —
13. CAP Dobra 120 — — 60 CD — Complex intercoop. OrAşfle 130 — ISO — — —
14. CAP Aurel Vlatcu 326 — — 100 no 5G lă a localităţilor şi unităţilor colaborare cu organizaţiile de CAP Bobllna 147 — — — 100 47
—
—
—
industriale de pe Jiul de Vest. masă şi obşteşti, contribuţia CAI» Rapolt 110 — 50 50 50 60
100
—
—
CAP SlniAmArla
De asemenea, vor continua unităţilor economice din raza CAP Ttnipa 100 — — 50 r.c _
- -
lucrările de regularizări şi lor de activitate şi a maselor CAP Clopotiva 138 — — — 900 118
CI8
—
—
—
CAP Ostrov
518
îndiguiri ale ţiului Jiul de
largi de cetăţeni. Pentru fie­
EXIGENTA PRINCIPIALĂ, COM ­ acestora, punîndu-se la adă­ care lucrare şi obiectiv în CAP Totcştl 3 ono 112 650 370 915 7s:i
—
—
100
_
—
mo
Est şi de Vest,
afluenţilor
TOTAL CAP
380
—
—
—
158
150
I.A.S. Haţeg
parte se vor stabili termene
—
—
ASAS Geoaglu
post de furia apelor locali­ de execuţie şi sarcini concre­ TOTAL STAT ?r,o — ISO 70 150 150
_
550
70
180
tăţile urbane şi rurale din te, pc instituţii, unităţi eco­ TOTAL JUDEŢ 3 550 112 810 640 1 065 981
bazinul carbonifer a) Văii nomice, pentru toţi deţinăto­
Jiului.
BATIVITATEA FATA DE LIPSURI Importante lucrări de re­ rii de terenuri agricole. Valoarea lucrărilor de ame­ — Comitetele executive ale
Tot în acest scop, comite­
gularizări, apărări şi conso­
municipale,
orăşe­
lidări de maluri se vor exe­ tele executive ale consiliilor najări pentru irigaţii se es­ consiliilor populare vor spri­
populare
timează la suma de pesle 16
cuta cu fonduri de investiţii neşti şi comunale vor dirija milioane lei, din care se pre­ jini consiliile de conducere
înfăptuirea cu succes a nizaţiile de partid au militat pială a tuturor aspectelor partid in vederea imprimării şi prin acţiuni patriotice pen­ extracţiile de balast din al­ vede utilizarea a 6,6 milioa­ ale cooperativelor agricole in
sarcinilor tot mai importan­ în permanenţă pentru mobi­ vieţii şi muncii partidului unui caracter combativ în­ tru apărarea împotriva inun­ biile rîurilor în aşa fel ca ne lei credite pe termen lung acţiunea de realizare a supra­
te ce revin organelor Şi or­ lizarea tuturor forţelor spre sporeşte combativitatea co­ tregii lor activităţi. Punerea daţiilor a localităţilor şi tere­ o dată cu efectuarea acestora acordate cooperativelor agri­ feţelor pentru fiecare an pre­
ganizaţiilor de partid în cin­ realizarea sarcinilor economi­ muniştilor, a organizaţiilor in dezbaterea comuniştilor a nurilor de pe văile Lăpugiu, sâ se realizeze decolmatarea cole dc producţie, de către văzute a se iriga.
cinalul pe care l-am început ce La E.M. Lonea, sectorul de partid, asigură ca fieca­ celor mai principale proble­ Chimindia. Banpotoc, Turma şi regularizarea cursurilor de stat.
poatte fi asigurată numai IV, care a desfăşurat în pri­ re organizaţie să fie cu a ­ me, stimularea în fapt a cri­ şi de pe rîurile Strei şi Cri- apă şi apărarea malurilor. O­
prin perfecţionarea continuă mele luni ale acestui an o devărat forţa dinamică a co­ ticii şi autocriticii prin în­ şul Alb. La realizarea acestor ficiul de gospodărirea apelor Asigurarea documentaţiilor tehnice şi execuţia
a stilului şi metodelor de slabă activitate, diminua rea­ lectivului din care face făptuirea propunerilor, rezol­ lucrări comitetele executive va stabili anual zonele de
muncă ale acestora. Organe­ lizările întregii exploatări. parte". varea celor ridicate de co­ ale consiliilor populare cu extracţia balastului jn func­ lucrărilor
le de partid, prin natura Comitetul de partid, biroul munişti, manifestarea exigen­ sprijinul deputaţilor vor mo­ ţie de prevederile programu­
Privind prin prisma aces­
sarcinilor, slnt chemate să organizaţiei de bază nu s-au tor indicaţii activitatea, re­ ţei faţă dc îndeplinirea sarci­ biliza toţi cetăţenii, astfel ca lui şl va urmări permanent In scopul realizării şi dării proiectări pentru îmbunâlăţiri
promoveze un spirit comba­ împăcat cu această situaţie. nilor încredinţate, netolerarea cea mai mare parte a lucră­ respectarea legislaţiei in vi­ în funcţiune a obiectivelor de funciare Ducureşii.
tiv menit să contribuie la zultă că mai avem multe de nici unor abateri, lipsuri Sn. rilor să se realizeze cu spri­ goare. îmbunătăţiri • funciare şi de Pentru lucrările care se
perfecţionarea întregii acti­ munca şi comportarea mem­ jinul maselor. Comitetele e­ In scopul asigurării protec­ gospodărirea apelor la ter­ realizează cu fonduri dc in­
vităţi, să militeze pentru re­ brilor de partid sînt căi ca­ xecutive ale consiliilor popu­ ţiei şi combaterii poluării a­ menele prevăzute — direcţia vestiţii de la stat, cit şi pen­
zolvarea practică a multiple­ re conduc la crearea unei lare, cu sprijinul organizaţii­ pelor, întreprinderile vor re­ generală a agriculturii se va tru cele care se fac cu fon­
duri ale unităţilor agricolr so­
docu­
îngriji de asigurarea
lor probleme pe care le ri­ atmosfere de lucru sănătoase, lor de tineret, vor lua mă­ aliza şi pune în funcţie la mentaţiilor tehnice de exe­ cialiste şi consiliilor populare,
dică construcţia socialistă. Atribuţii ale muncii la creşterea răspunderii faţă suri pentru plantarea otît termenele stabilite prin pla­ cuţie la timp şi de bună ca­ Oficiul de îmbunătăţiri fun­
Un stil de mbncâ cores­ de îndeplinirea îndatoririlor primăvara cît şi toamna a nul lor toate staţiile şi insta­ litate. Prin Oficiul de îmbu­ ciare va asigura asîslenl * loli-
punzător sarcinilor etapei ac­ izvorlte din inalta calitate de malurilor cursurilor de ape laţiile de epurare, in aşa fel nătăţiri funciare şi Oficiul nicâ şi coordonarea ncesMra.
tuale presupune în mod o­ membru de partid. ca sălcii, plopi, salcîmi şi incit nici un curs de apă sâ de cadastru şi organizarea te­ De asemenea, întreprinderi­
bligatoriu ca fiecare organi­ de partid Sporirea combativităţii este alte esenţe. De asemenea, se nu fie Infectat de reziduurile ritoriului se vor elabora eu le vor acorda un sprijin mai
zaţie de partid să se mani­ slrins legată de crearea unui vor Îngriji de întreţinerea a­ industriale. Oficiul de gos­ un an înaintea începerii lu­ substanţial cu utilajele c e le
feste permanent ca o forţă climat în care membrii de podărire a apelor va contro­ crărilor proiectele de execu­ deţin la executarea lucrărî'm
dinamică a colectivului în partid să-şi spună liber şi cestora şi nu vor permite tă­ la şi veghea la respectarea ţie pentru obiectivele de în­ de îmbunătăţiri funciare şi
mijlocul căruia acţionează. nestingherit părerile asupra ierea vegetaţiei existente din normelor, aplicînd prevederi­ diguiri şi desecări, regulari­ de gospodărirea apelor.
Exercitarea în cele mai bu­ oricăror probleme, să critice zonele de protecţia apelor. le legii împotriva acelora ca­ zări şi apărări de maluri, Comitetul executiv al Con­
ne condiţiuni a rolului de In urma unei analize temei­ fâcut în ceea ce priveşte spo­ neajunsurile din munca or­ La Începutul fiecărui an, combaterea eroziunii solului siliului popular judeţean «c
conducător politic al organi­ nice s-au stabilit măsuri co- rirea combativităţii. Sînt în­ ganizaţiei din care fac par­ comitetele executive ale con­ re se fac vinovaţi de polua­ şl irigaţii. Pentru digul de a­ va îngriji de asigurarea fon­
zaţiilor de partid impune ca iX'Spunzâtoare, chiar organi­ că organizaţii de partid care te, sâ participe la înlăturarea rea apelor. părare a municipiului Deva, durilor necesare şi dotarea eu
acestea sâ se situeze pe po­ zatorice. Efectul acestora a nu pun în dezbaterea comu­ lor. îndiguirea zonei Aure! Vlaj- utilaje a Oficiului de îmbu­
cu-Gelmar şi regularizarea de
ziţii înaintate, să dea dova­ fost câ sectorul nu numai că niştilor problemele esenţiale, Accentul principal tt'ebuie 8. Combaterea eroziunii solului pe rîurile Crişul Alb şi .Tiu nătăţiri funciare, pentru ea
dă de exigenţă, combativita­ Îşi realizează sarcinile, dar trec cu vederea abaterile sâ- pus pe lichidarea unor mani­ proiectele se vor elabora de acesta să poată executa sar­
cinile cc-i revin
din acest
te. spirit de răspundere în a­ le şi depăşeşte sistematic. vîrşite de unii membri de festări de comoditate, pasivi­ In cadrul sarcinilor privind Amenajările antierozionale către Inslitutul de studii şi program
plicarea în viaţă a hotârîri- Spiritul combativ faţă de partid. Iată cîteva exemple. tate, delăsare in activitatea dezvoltarea lucrărilor de se vor corela cu cele de
lor partidului, sâ dezvăluie lipsuri se manifestă şi in La E.M. Lonea, în unele or­ unor membri de partid care combaterea eroziunii solului pregătirea terenului şi de în­
lipsurile şi sâ acţioneze per­ sectorul 5 de la E.M Lonea. ganizaţii de bază nu se ia nu înţeleg câ un comunist In perioada 1971-1975, coope­ fiinţarea plantaţiilor pomico­ întreţinerea şi exploatarea lucrărilor
severent pentru înlăturarea sectorul 2 de la E.M. Petri­ atitudine combativă faţă de este răspunzător de tot ce se rativele agricole de produc­ le, în‘ fiecare primăvară şi
lor, asigutind bunul mers al la şi în alte locuri. cei care încalcă normele de petrece în jurul său, câ răs­ ţie şi consiliile populare vor toamnă. In acest scop se vor In vederea asigurării unei realizate, se vor exploata eu
activităţii. Caracterul combativ, in­ pi>otecţîe a muncii, de cei ca­ punde de activitatea întregii executa astfel de lucrări cu executa lucrări de stingerea eficiente sporite a lucrărilor maximum de eficienţă, se vor
Ceea ce caracterizează ac­ transigenţa faţă de abateri­ re au abateri de la normele organizaţii de partid. posibilităţi locale pe o supra­ ogaşelor şi a ravenelor acti­ de îmbunătăţiri funciare şi întreţine în bună stare cana­
tivitatea marii majorităţi a le de orice natură se mani­ de conduită morală. La pre­ In activitatea noastră ne faţă totală de 5 000 ha teren ve, nivelări, plantaţii de pro­ de gospodărirea apelor, co­ lele şi utilajele de pompare
organelor şi organizaţiilor de festă în cadrul multor adu­ paraţie, la E.M Petrila. la li­ vom strădui sâ înlăturăm a­ agricol. Pe păşunile comuna­ tecţie, canale de coastă, iar operativele agricole, de între­ şi irigare.
prinderile agricole
stat,
Beneficiarii acestor lucrări
partid din oraşul Petrila este nări generale ale organizaţii­ ceu au fost cazuri cînd în semenea stări de lucruri cînd le lucrările antierozionale se pe terenurile arabile se vor consiliile populare, deţinătorii vor trebui sâ se îngrijească
sporirea preocupării pentru lor de bază de partid. Cri­ loc sâ se ia poziţie combativă unii membri de partid, deşi vor efectua cu fondurile con­ generaliza arăturile pe curbele de terenuri vor acorda aten­ ca In fiecare an să-şi preva­
impunerea unei atitudini ticarea acelor membri de împotriva celor care au să- văd diferite lipsuri, nu Iau siliilor populare, contribuţia de nivel, benzile înierbate şi ţie deosebită întreţinerii şi dă fonduri şi sâ execute toa-,
combative în munca pe ca­ partid care nu se situează in vîrşit abateri, încălcări ale poziţie critică, au o atitudi­ cooperativelor agricole şi a culturile In fîşil. exploatării în mod raţional a te lucrările de întreţinere si
re o desfăşoară. Este tot mai toate împrejurările pe poziţii prevederilor statutare, ale le­ ne de îngăduinţă, de indife­ tuturor crescătorilor de ani­ Lucrările antierozionale din acestor lucrări. Astfel, pe te­ reparaţii. Organele judeţene
mare numărul comuniştilor înaintate în activitatea de gilor. unii membri de partid renţă faţă de cei ce se fac male. sectorul agricol se vor corela renurile desecate, canalele se vor controla modul cum a­
care se postează pe poziţii a­ producţie, obştească, au di­ s-au solidarizat cu cei ce au răspunzători de unele lipsuri, La eşalonarea acestor lu­ cu cele din fondai silvic, vor curăţa, reprofila şi des- ceşti beneficiari îşi respectă
vansate, iau atitudine com­ ferite abateri fin comportare, avut asemenea abateri. încalcă disciplina. Asemenea crări, comitetele executive şi pentru a asigura eficienţa potmoli ori de cîte ori este obligaţiile şi vor aplica sanc­
bativă faţă de lipsuri, folo­ se intîlne.şte tot mai frecvent Poziţia dăunătoare, profund atitudine nu face altceva de- conducerile unităţilor agrico­ maximă a acestora pe bazine nevoie. ţiuni contraveni ionalc.
sesc arma criticii şi autocri­ in adunările generale. In or­ greşită a unor asemenea cit sâ încurajeze lipsurile. le vor acorda prioritate a- hidrografice. Digurile, apărările şi conso­ O
ticii. ganizaţii de bază cum sînt membri de partid este justi­ Mililind consecvent pentru menajârilor pe acele supra­ Inspectoratul silvic va exe­ lidările de maluri vor fi re­ Obiectivele cuprinse în
Cele mai multe exemple nr. 4, nr. 2 de la E.M Pe­ ficată de ei prin aceea câ cultivarea unei poziţii intran­ feţe unde procesul de eroziu­ cuta In acest cincinal lucrări parate periodic şi înierbate, proiectul programului jude­
privind spiritul combativ al trila, nr. 3, nr. 5 şi nr. 2 de cei care au sâvîrşit abateri­ sigente. principiale, a unui ne este mai avansat, punînd de corecţia torenţllor în va­ iar plantaţiile din zona pro­ ţean. desprinse din progra­
tectoare vor fi îngrijite.
an ca
scop
mul naţional,
le sînt.. buni
în producţie.
documentaţiile
valoare
în
comuniştilor se pot da dîn la preparaţie şi altele, se Privirea unilaterală asupra spirit critic, combativ faţă de tehnice întocmite. loare de 1,7 milioane lei, In ceea ce priveşte lucră­ creşterea producţiei agrico­
orice fe) de lipsuri, se
va
domeniul activităţii de pro­ manifestă exigenţă, combati­ unui oin. aprecierea lui nu­ reuşi ca fiecare organizaţie De asemenea. consiliile plantaţii de protecţie pe 120 rile de prevenire şi combate­ le, apărarea oraşelor şi sate­
vitate, nu se tolerează nici km şi împăduriri pe 161 ha re a eroziunii solului, aces­ lor, a obiectivelor economice
ducţie îndeplinirea şi depă­ mai după criteriul profesio­ de partid să-şi îndeplinească populare şi conducerile uni­
un fel de abatere, critica şi terenuri degradate. tea se vor execuia pe bazi­ şi a avutului populaţiei îm-
şirea substanţială a angaja­ autocritica îşi găsesc locul nal fac sâ fie tolerate dife­ competent rolul său de con­ tăţilor vor avea in vedere Direcţia generală a agri­ ne şi în totalitatea comple­ polrivn calamităţilor naturale.
mentelor luate în cinstea se­ cuvenit. rite abateri de la conduita ducător politic în sectorul valorificarea documentaţiilor culturii, prin Oficiul de ca­ xului de măsuri agro-fito-a- De aceea, ncum mai mult
morală, de la îndeplinirea în­ unde activează. tehnice existente privind a- mcliorative, iar lucrările de
micentenarului P.C.It. de că­ In expunerea făcută de to­ datoririlor .obşteşti menajârile pentru plantaţii­ dastru şi organizarea teritoriu­ artă întreţinute şi reparate în ca orieînd, cetăţenii judeţului
slnt chemaţi să-şi aducă în­
tre colectivele minelor Pelri- varăşul Nicolae Ceau.şescu la In atenţia comitetului nos­ POMPILIU UNGUR le de pomi, păşuni, precum lui şi Inspectoratul silvic, va fiecare an. Dc asemenea, treaga contribuţie la definiti­
adunarea solemnă din Capi­ şi proiectele de organizarea definitiva pînâ la data de 30
la şl Lonea, preparaţiei căr­ tru orăşenesc de partid sta 'ecretar plantaţiile de proiecţia solu­ varea şi traducerea în viaţă
tală închinata semicentena­ teritoriului întocmite conform sept. 1971 propunerile privind
bunelui se datoresc tocmai rului P C.It se subliniază câ: preocuparea de a sprijini or­ al Comitetului orăşenesc Ordinului M A S. nr. 2170/J0 schimburile de teren între lui trebuie ferite de a se pă­ a obic -tivelor. programului;
faptului că organele şi orga­ „ D ezb a terea e x ig e n t ă , p rin ci- ganele şi organizaţiile de de partid Petrila sept. 1970, ' sec torni agricol şl fondul sil­ şuna. de îmbunătăţiri funciare şi
Sistemele dc irigaţii, o dată
gospodărirea apelor.