Page 17 - Drumul_socialismului_1971_06

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VA'

Oameni de artă

si cultură,
I

Creaţi noi opere inspirate din clocotul

construcţiei socialiste, opere care să dea
t
întruchipare artistică eroismului şi fru­

museţii faptelor oamenilor muncii, să-i
I
însufleţească în activitatea lor pentru în­
făptuirea obiectivelor noului cincinal!

1
(DIN ,,CHEMAREA CONSILIULUI NAŢIONAL AL
! FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE*). |

ANUL XXIII. NR. 5103 SIMBATA 5 IUNIE 1971 4 PAGINI - 30 BANI

Zilnic sînt necesare eforturi nităţile miniere din Vizita delegaţiei de partid şi guvernamentale ro­
U
Valea Jiului benefi­
ciază <lc un grad tot
mai ridicat de utilare şi
intense şi susţinute nic. In dotarea minei Pa- mâne conduse de tovarăşul NICOLAE CtMJŞtSCll
înzestrare cu maşini şi in­
stalaţii de înalt nivel teh­
roşeni a intrat recent o
nouă combină de înaintări
ia întreţinerea culturilor! de marc productivitate. Tot in Republica Populară Chineza
aici s-a realizat un sistem
nou. eficient de susţinere
a abatajului frontal cu ca­
dre păşitoare Acesta cre­
ŢinLnd senma de locul pri­ zotorii au înţeles să susţină . Cu prisosinţă şi-au făcut ează premisele tăierii a
mordial pe care îl ocupă lu­ prin fapte măsurile adoptate datoria, de asemenea, meca­ două fîşii dc cărbune, ceea ultimii ani şi se află în pli­ utilizate în procesul' de pro­
crările de întreţinere în ba­ de conducerea partidului nizatorii din secţia condusă ce inscamnă dublarea a- Continuarea nă desfăşurare, cuprinde nu­ ducţie. După aplicarea aces­
lanţa producţiei, consiliul de pentru îmbunătăţirea condi­ de Ion Oprea, care deserveş­ vansâriî zilnice, comparativ meroase unităţi, printre care tor procedee, apa este între­
buinţată atît la irigaţii, cît şi
dc
o rafinărie, trei fabrici
administraţie al I.AS. Haţeg ţiilor lor de viată. Interlocu­ te cooperativele agricole din cu realizările obţinute prin convorbirilor oficiale produse chimice, două termo­ peniru crearea unor baze pis­
Si şefii fermelor acordă o torul a sintetizat îo cîteva ci­ Bretea Română şi Gînţaga. folosirea metodelor obiş­ centrale, precum şi o unita­ cicole. Discuţiile se desfăşoa­
importantă deosebită execu-, fre semnificative eforturile In ambele unităţi, prima pra- nuite dc armare. te a cărei activitate se desfă­ ră în faţa unor mari bazine,
tării praşilclor la cultura po­ depuse şi acţiunile întreprin­ şilâ mecanică la porumb s-a La Exploatarea minieră româno-chineze şoară sub auspiciile universi­ amenajate în imediata apro­
rumbului, Ca dovadă, ne spu­ se pînă acum 1 s-au prăşit încheiat. Cooperatorii mai au Lupcni a început să se tăţii Peita. Activitatea de pro­ piere a staţiei de epurare a
nea inginerul Dumitru Fîn- mecanic şi manual peste 210 de întreţinut însă manual utilizeze, pentru prima da- iectare, cercetare ştiinţifică, apei.
tînă, directorul unităţii, pînă hectare ocupate cu cartofi şi cultura de pe 18 şi respectiv lucrările de construcţie şi da­ In sala principală a clădi­
în ziua de 4 iunie a.c., s-a porumb din cele 260 ha e- 23 de hectare. Vineri dupâ-amiazâ, la Pe­ partid şi guvernamentală chi­ rea în funcţiune a instalaţi­
kin au continuat convorbirile neză. condusă de tovarăşul rii administrative, între oas­
Intr-o situaţie îngrijorătoa­ dintre delegaţia de partid şi Ciu En-lai, membru al Co­ ilor avansează simultan pen­ peţi şi gazde are loc o am­
re se află executarea praşi­ Creşte guvernamentală română con­ mitetului Permanent al Bi­ tru a accelera ritmul constru­ plă convorbire. Alături de ca­
irii combinatului. Instalaţiile
ln fermele I.A.S. Haţeg s-a trecut cu forţe lei mecanice şi manuale la dusă de tovarăşul Nicolne roului Politic al CC. al P.C. care nu fost dote în exploa­ dre de conducere şi munci­
tori fruntaşi
din combinat,
sporite (a executarea praşilei a doua la C.A.P. Ruşi. Sînt tarlale un­ înzestrarea Ccauşescu. secretar general Chinez; premierul Consiliului tare livrează economiei chi­ sînt prezenţi Iu Cîn-li, mem­
porumb de realmente porumbul este al Partidului Comunist Ro­ de Stat al Republicii Popu­ neze peste 100 de sortimente bru al C.C al PC Chinez,
sufocat de buruieni, întreţi­ mân. preşedintele Consiliului lare Chineze. de produse chimice, dc la
nerea mecanică fiind reali­ preşedintele Consiliului de
La C.A.P. Toteşti — mobilizare şi pârtiei- zată pe numai 70 de hectare, tehnică de Sini a! Republicii Socia­ Convorbirile s-au desfăşu­ benzine şi uleiuri superioare, .Stat al Planificării, Sun Siao-
pare masivă la lucru pe ogoare iar cea manuală pe 62 de liste România, şi delegaţia de rat într-u atmosferă cordială. pînâ la mase plastice şi în­ fen .şi Si Ciu-cian, adjuncţi
grăşăminte chimice.
hectare din cele 129 ha pla­ aî ministrului industriei chi­
Decalajele create intre praşila mecanică nificate (!). Necesitatea inter­ a minelor Primul obiectiv vizitai es­ mice şi combustibilului, pre­
şi cea manuală să fie grabnic înlăturate venţiei nclntîrziate n coope­ La un mare centru te rafinăria cu instalaţii dc cum şi Ciu Hua-min, adjunct
cracare catalitică, unde oas­
al ministrului comerţului ex­
ratorilor se semnalează şi la peţilor li se dau ample ex­ terior.
O acţiune importantă : combaterea dău­ C.A.P. Bretea Streiului, unde tă pe bazin, un transportor al petrochimiei plicaţii cu privire la procesul Ştim că România are bo­
a mai rămas de prăşit ma­
nătorilor din culturile de cartofi şerpuitor, lung de 2011 me­ tehnologic, automatizat. In gate realizări în domeniul in­
nual porumbul de pe 14 hec­ tri, care poate expedia de sata tablourilor de comandă, dustriei petrochimice şi am
tare. Râu este insă că unii la frontul de lucru at aba­ PEKIN 4 (Agerpres). — dârite. Ţărani şi militari a­ oaspeţii români se interesea­ dori să procedăm la un
cooperatori ca Maria Poanta. tajului 250 tone dc cărbu­ Trimişii speciali transmit : flaţi la munoa pc ogoare îşi ză îndeaproape de modul dr schimb de experienţă care
efectuat praşila a doua me­ xistenle. praşila a doua me­ Constantin Ciocoi. Cornel ne pe oră. Au luat .star­ Cea de-a patra zi a vizitei întrerup pentru cîteva clipe funcţionare a utilajelor. dc ne-ar fi de un real folos —
canică pe 6 suprafaţă de a­ canică la cartofi s-a efectuat Cozmâ şî alţii, deşi se bucu­ tul" în adîncurile minelor în Republica Populară Chine­ activitatea spre a face sem­ calitatea produsetor. felicilîn- a spus Pin Su-cen, secretar
proape 400 hectare din cele pe 20 de hectare, iar stropi­ ră de toate- drepturile acor­ (Jrieani şi DÎIJa cărucioare ză a delegaţiei dc partid şi ne prieteneşti, salulîndu-i cu du-i pe muncitorii şi tehni­ al comitetului de partid şi
1 200 ha planificate Do <n- tul pe 30 de hectare. Zilnic date membrilor C AP., nu de perforat care sc depla­ guvernamentale române con­ căldură şi însufleţire pe oas­ cienii dc aici pentru realiză­ preşedintele comitetului re­
ceeaşi grijă se bucură şi po­ se lucrează cu două cultiva­ înţeleg să-şi îndeplinească cu sează pe şină şi alte uti­ duse de tovarăşul .Nieolae peţii români. rile obţinute. voluţionar al combinatului.
rumbul siloz, cultură la care toare şi .cu două maşini de conştiinciozitate sarcinile ce laje moderne care fac Ccauşescu a oferit oaspeţilor In vizita la combinatul pe­ In continuare, este vizitată Tovarăşul Nieolae Ceauşescu
s-au realizat două praşile p e ' stropit, iar la întreţinerea le revin. munca minerilor mai uşoa­ români prilejul de a cunoaş­ trochimic, tovarăşul Nieolae noua fabrică de cauciuc sin­ a apreciat utilitatea schimbu­
mal mult de r»0 Ja sută din manuală a culturilor partici­ O acţiune de maximă în­ ră şi mai productivă. te noi aspecte ale vieţii po­ Ccauşescu, soţia sa, Elena tetic, care a dat recent pri­ rilor de experienţă de acest
suprafaţa însâmînţată. Deoa­ pă. în medie, cîte 150—200 semnătate este combaterea In prezent exploatările porului chinez, ale muncii Ccauşescu, ceilalţi membri ai mele şarje. Tovarăşul Nieolae fel.
rece s-a constatat că pe une­ cooperatori. Culturile sînt re­ dăunătorilor din culturile Ue miniere din Valea Jiului sale harnice, perseverente, delegaţiei române au fost în­ Ceauşescu întreabă gazdele în — Să învăţăm unii de la
le tarlale ierbicidele adminis­ partizate pe formaţii de lu­ cartofi. Pentru a evita com­ dispun de 23 combine pentru fâurirep unei ceono- soţiţi de tovarăşul Li Sien- cît timp a fost construită n- ceilalţi în domeniul cercetării
trate nu şî-au făcut efectul cru şi braţe de muncă, fieca­ promiterea recoltei se impu­ de abataj şi de îna­ vinji moderne, pentru ridicarea nien, membru al Biroului Po­ ceastă unitate. ştiinţifice şi al aplicării în
ţârii pe noi trepte ale civi­
litic al C.C. al PC. Chinez,
aşteptat, apărînd pc-rScolul re cooperator şi mecanizator ne organizarea temeinică a intări, un plug de căr­ lizaţiei socialiste. vîceprcmier al Consiliului dc — Tnlr-un an. se răspunde. practică a rezultatelor lor, a
de îmburuionare a lanurilor, cunoscîndu-şi bine. sarcinile acţiunii de stropire contra bune, două complexe ca­ Convorbirile care au avut Stal. soţia sa. Lin Cîa-mei. — Este un termen foarte spus conducătorul delegaţiei
s-a trecut şi la prăşitul ma­ ce le are de îndeplinit. Demn manei şi n gîndnculuî din re execulă mecanizat toa­ Ioc pînă acum intre delega­ precum şi. dc Ci Pîn-fei, mi­ *rurt, apreciază conducătorul române, putînd astfel soluţio­
nual. lucrarea respectivă de evidenţiat este şi faptul Colorado. îndeosebi la C A P. te operaţiile de susţine­ ţiile de parfid şi guverna­ nistru ad-interim al afaceri­ delegaţiei române. Merită ca na mai uşor unele probleme
(jind terminată pe mai mult că salariaţii din familiile coo­ Ostrov, Rîu de Mori, Sarmi- re. tăiere şî încărcarea căr­ mentale • română şi chineză, lor externe. şi specialiştii noştri să retină care se ridică în procesul de
aceasta.
de 200 hectare Acţiunile de peratorilor, după orele de zegetus-a. Densuş şi Ciula bunelui in abataj. La a­ intîlnirile eu studenţi, mun­ Pentru a-i întîmpina pe Oaspeţii sînt invitaţi să producţie.
întreţinere se desfăşoară în- serviciu, participă masiv la Mare, unde rezultatele de cestea mai trebuie adăugat citori, cadre didactice, cu solii poporului român, Ia in­ urmărească diferitele etape Tovarăşul Nieolae Ceauşescu
tr-un ritm susţinut. după grăbirea lucrărilor agricole pînă acum oglindesc o preo­ numărul mare de stilpi populaţia Pekinului, ca şi vi­ trarea în combinat se aflau ale procesului de producţie. se interesează de numărul şi
modul de pregătire a specia­
ploile căzute în ultimele zile de sezon. Ne-am convins de cupare mai anemică în pri­ hidraulici, grinzi metalice zita de vineri dimineaţa la mii de petrochimişti. con­ Ic sînt prezentate mostre de liştilor, a cadrelor ştiinţifice,
ereîndu-se condiţii ca prâşî- acest lucru văzînd cum pe vinţa aplicării tratamentelor şi alte utilaje ce servesc la un marc combinat petrochi­ structori. montori, tehnicieni, cauciuc sintetic. de modul cum şe desfăşoară
tul să se efectueze la un ni­ tarlalele cooperativei activi­ indicate. * aplicarea metodelor avan­ mic înlesnesc contacte nemij­ specialişti, membri ai famili­ Pe parcursul vizitei în a­ activitatea de cercetare
vel calitativ superior. Am re­ tatea la întreţinerea culturi­ Cunoscînd că obţinerea u­ sate de exploatare şi pune­ locite cu realităţile noi ale ilor lor, numeroşi tineri, care cest combinat, unde lucrează Gazdele dau răspunsuri a-
ţinut că sc lucrează intens în lor se desfăşoară intens pî­ nor recolte bune pe toate su­ re în valoare a bogăţiilor Chinei populare, mai buna far o caldă manifestare dc peste 8 000 de muncitori, mânuntite, arată pe larg cum
toate fermele. detnşîndu-se nă seara tîrziu. Mecanizatorii prafeţei e cultivate depinde subsolului. cunoaştere a proceselor înnoi­ simpatic, stimă şi preţuire membrii delegaţiei române se realizează în activitatea de
însă. prin rezultatele dobîn- Viorel Tămăşloni. Petru Mo­ nemijlocit do intervenţia Extinderea mecanizării toare pe care le parcurge a- conducătorilor partidului şi se opresc în repetate rînduri cercetare îmbinarea dintre
riite pînă acum, rele dîn rar, Ion Mihuţoni şi Iustin promptă şi energică a oame­ şi dotării tehnice* a influ­ ccastâ ţară, stabilirea unui statului noslru. Platforma din pentru a discuta cu oamenii, cunoştinţele cadrelor de teh­
Brelea Streiului. Călăn. Ha­ Iubaş. precum şi cooperatorii nilor la întreţinerea culturi­ enţat direct creşterea pro­ dialog viu, în cadrul căruia faţa clădirii administrative se interesează dc parametrii nicieni şi specialişti cu ex­
ţeg şi Unirea. Avram Orejban. Ion Marian, lor, de maximă însemnătate ductivităţii în subteran şi oaspeţi şi gazde împărtăşesc este împodobită cu steaguri tehnico-funeţionali aî ‘instala­ perienţa bogată a muncitori­
Ca meritorii consemnăm şi Pătruţa Gavrilonî. Moşa Io- este faptul ca organizaţiile depăşirea planului dc ex­ reciproc experienţa acumula­ ale celor doua ţâri, cu pan­ ţiilor. de capacitatea de pro­ lor cu stagiu îndelungat în
realizările înregistrate de co­ nuţ Leontina — să amintim de partid, conducerile unită­ tracţie pc bazin. în cete tă dc cclc două ţâri şi po­ carte pe care stă scris : „Bun ducţie. dc nivelul calitativ at producţie : există, în acelaşi
operatorii din Toteşti la în­ doar cîteva nume — au de­ ţilor şi cadrele tehnice să cinci luni încheiate. cu poare în construcţia socia­ venit tovarăşului Ceauşescu", produselor realizate. De o timp, o strînsâ şi permanentă
treţinerea culturilor. Preşe­ pus şi depun mult suflet la asigure folosirea deplină a. peste 32 700 tone dc căr­ listă. „Un călduros salut delegaţiei parte şi de alta a drumului colaborare cu universitatea
Pînâ la obiectivul
înscris
dintele -acestei unităţi. Pavel executarea în cele mai bune întregului potenţial uman. a bune în programul vizitei, sc stră­ de partid şi guvernamentale străbătut in incinta combina­ Peita din Capitală şi cu In­
poporului
„Salut
române’1,
Tureu. are tonte motivele să condiţii a lucrărilor agricole, mijloacelor mecanice şi a bate un drum pitoresc, prin­ tului pot fi văzute numeroase stitutul de specialitate din
se declare satisfăcut dc felul pentru a smulge pâmîntului timpului favorabil executării A. ZAHARIA tre nesfîrşite lanuri dc orez, frate român", „Trăiască ma­ şantiere ale altor obiective Laneiou de pe lîngâ Acade­
cum cooperatorii şi mecant- roade cît mai bogate. lucrărilor agricole in cîmp. livezi şi grădini bine gospo- rca unitate dintre P. C. Chi­ în curs de construcţie : peste mia de ştiinţe.
nez şi P. C. Român pe baza
tot se simte pulsul unei acti­
marxism-lcninismului şi in­ vităţi intense. O discuţie in­
ternaţionalismului proletar teresantă are loc în legătură
Combinatul petrochimic, a eu procedeele originale folosi­ (Continuo/*'/fa pag, a 4 o)
Programul Universităţii serale cărui construcţie a început în te aici pentru epurarea apei
de marxism-leninism Deva
EXAMENE DE SFÎRŞIT DE AN Moment solemn O delegaţie de activişti
- Economic, anii I. II şi III, în zilele de 7, 8 şi !> O galerie a minei Ghe- ai P. C. Bulgar,
iunie ac. lar a fost locul unei întîl-
- Filozofie, anul II, in ziua de 7 iunie a.c. niri emoţionante între pio­
anul III, în ziua de 8 iunie a.c. nieri ai liceului din loca­ în judeţul nostru
- Istorie, anul III, în zilele dc 7 şi 8 iunie a c. litate şi muncitori mineri.
- Construcţie de partid, anul I. în zilele dc 8 şi î) Aici. in mijlocul părinţilor,
iunie a.c.. cei mai buni elevi ai cla­ Ieri, In judeţul nostru, s-a P.C R„ Vasile Supuran. Petre
selor a IlI-a, care au îm­ aflat o delegaţie de activişti Ţlrău. adjuncţi dc şef de sec­
Examenele vor avea loc in sălile şcolii generale plinit virsta dc opt ani. au ai Partidului Comunist Bul­ ţie la Comitetul judeţean de
„Dr. Pelru Groza", înccpînd cu orele 18. rostit în faţa drapelului gar, condusă de tovarăşul partid, precum şi membrii
patriei, pentru prima dată, lancio Gheorghiev, adjunct delegaţiei de activişti ai P.C.
- Eştetică. anul II. in zilele de 7 şi 8 Iunie, în sala legămînlul pionieresc. de şef de secţie la C.C al Bulgar
Cabinetului judeţean de partid. începînd cu o­
Directorul minei, Ion P.C. Bulgar, care la invita­ In timpul convorbirii, care
rele 16. . . . M p Golda, şi secretarul comite­ ţia CC. al P.C.R. face un
- Politică externă, anul I, în zi lele de 10 şi 11 iunie, tului de partid, Bâiuţ Mo­ schimb de experienţă în a avut loc cu .acest prilej,
în sala Cabinetului Judeţean de partid, înce­ ca. au vorbit copiilor de­ ţara noastră. s-a făcut un schimb de pă­
pînd cu orele 16. |\Iec«râzătorul Nieolae Tomu$ lucrează cu conştiinciozitate şi rAspundere la prăşitul mecanic al spre istoricul minei şi de­ In cursul dimineţii, oaspeţii reri asupra activităţii organi­
porum bului pe ogoarele C.A.P. MArtinoştl. zaţiilor de partid în etapa
spre munca de azi a mi­ bulgari au fost primiţi de actuală şi a sarcinilor care
nerilor. tovarăşul loaehim Moca, le stau în faţă.
Oaspeţii au invitat apoi membru al C. C. al P.C.R.. întrevederea s-a desfăşura*
pe gazde să viziteze expo­ prim-secretar al Comitetului într-o atmosferă caldă, tovă­
ziţia de desene şi pictură a judeţean Hunedoara al P.C R. răşească.
La întrevedere au partici­
cercului de artă plastică al
Chemarea Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste - puternic inJemn liceului. pat tovarăşii T.azâr Dnvid. apoi obiective economice şi
Oaspeţii bulgari au vizitat
membru supleant al CC. al
Prof. M. CONSTANTINESCU PC.H-. secretar al Comitetu­ social-culturnle din munici­
lui judeţean Hunedoara al piul Hunedoara.
la mobilizarea integrală a rezervelor materiale şi spirituale ale ţării
Premieră tehnolog:că la Hunedoara

de invâţâmînt, prin aportul
C r marea vibrantă adresa­
ta tie Consiliul Naţional al Vom munci cu pasiune şi dăruire ce-l vom aduce la îmbunătă­ Utilizarea oxigenului în furnal
i i ontului Unităţii Socialiste ţirea programelor şi planuri­
tu tur r oamenilor muncii din lor dc învâţâmînt, prin aulo-
pa rin noastră a avut un piu dotarea şi amenajarea labo­ Cu cîteva zile în urmă, In Combinatul de la IPUOiMET Bucureşti, iar tehnologia
fi n t ecou şi in rîndu 1 cc­ rii oamenilor muncii, la ridi­ cipalul factor de cultură şi ce privind instruirea şi edu­ ratoarelor, a cabinetelor pe­ siderurgic Hunedoara a avut loc o pre­ a fost elaborată dc specialişti hunedo-
i r muncesc pe ogorul şco- carea prestigiului ţârii noas­ civilizaţie al unei naţiuni, ca­ carea tuturor tinerilor pentru dagogice, prin folosirea în mieră industrială, cu o semnificaţie deo­ reni. Noua tehnologie se remarcă printr-o
,.. Ka constituie un- in s e m - tre pc plan mondial. drul de bază al instruirii şi a deveni cetăţeni vrednici şi mod raţional a mijloacelor sebită : la furnalul nr. 5 s-au elaborat pri eficienţă economică deosebită. După pri­
8î set de mobilizare a ui­ Alături de ceilalţi oameni formării tineretului, îl repre­ de nâdejde ai patriei noastre. audio-vizuale şi îmbunătăţi­ melc şarje după o tehnologic proprio mele rezultate obţinute s-a stabilit că
um forţelor creatoare pen­ ni muncii, şi cadrele didac­ zintă şcoala", spunea tovară­ învăţătorii şi profesorii Li­ rea stilului de muncă. Ne Toarte actuală în industria siderurgică producţia dc fontă creşte la furnalul a­
tru realizarea cu entuziasm tice îşi vor aduce din plin şul Nieolae Ceauşescu la cel ceului pedagogic din Deva. vom îndrepta eforturile spre Este vorba dc folosirea oxigenului cn in­ mintit cu 30 de tone pc zi. Pornind de la
., ru un înalt spirit de răs­ contribuţia lor, cu un înalt de-a4 IX-lea Congres al Uni­ care, prin specificul muncii a-i înarma pe absolvenţi cu tensificator in fabricarea fontei. aceste rezultate acest procedeu modem
pundere a tututor sarcinilor spirit civic şi cu conştiinţa unii Tineretului Comunist. lor, pregătesc cadre peniru arta predării, cu hotârîrea dc Cercetările şi căutările specialiştilor este prevăzut să se extindă şi la alte
irwdnse în planul cincinal — datoriei împlinite, la dezvol­ $i înlr-adevâr. oamenii de învâţâmîntul preşcolar şi a ‘ munci eu pasiune şi dărui­ pentru a găsi cele mai optime soluţii
va\t program de înflorire a tarea invâţâmîntului din pa­ ştiinţă de mîine, care vor stă- clasele I-IV au obţinut in re, fără preget, pentru in­ furnale hunednrone.
. :âţn noastre socialiste tria noastră, şi aceasta cu a- pini ceea ce este mai valoros munca lor, pînâ în prezent, o struirea şi educarea tinerelor privind intensificarea şi asigurarea unui Evident, furnaliştii hunedoreni se află
multilateral dezvoltate. A lît mai mult cu cît azi învâ- în ştiinţă şi tehnica contem­ serie de rezultate frumoase. vlăstare în lumina marilor i- mers constant al agregatelor — căi prin (a început de drum cu această tehnolo­
n i.i cu toată abnegaţia ţâminlul face parte din rîn- porană şi apoi le vor aplica Ne angajăm să lucrăm mai dcaluri ale umanismului so­ cipale de sporire a producţiei dc fontă — gic avansată pc plan mondial. De aceea,
pentru îndeplinirea lui, fic- dul acelor forţe care contri­ In procesul producţiei îşi în­ mult şi mai bine —- tradu- cialist. şi-au găsit aici, la Hunedoara, primele colectivul de specialişti sc preocupă în
ari in domeniul său de ac­ buie hotărîtor la dezvol­ cep lunga lor ucenicie chiar cînd în viaţă marile sarcini GH. A. CHITEI concretizări prezent de perfecţionarea şi generalizarea
tivitate, înseamnă a contribui tarea societăţii contempo­ de pe băncile şcolilor. De ce revin şcolii din planul cin­ Profesor Emerit Proiectul instalaţiei pentru insuflareo ci în scopul obţinerii unor indicatori
Ia dezvoltarea economiei rane. „Este un adevăr u- aici reiese atenţia şi grija cinal. Vom participa din plin directorul Liceului pedagogic oxigenului a fost realizat de un colectiv tehnico-economici superiori.
r osxtre, lâ creşterea bunăstă­ nanlm recunoscut că prin­ deosebită a cadrelor didacti­ ia modernizarea procesului Dara