Page 18 - Drumul_socialismului_1971_06

DRUMUL SOCIALISMULUI O NR. 5103 © SÎM8ÂTĂ 5 IUNIE 1971

Mi'LEsiGU- PAUL Ş O M Â C ES C U

EDORENE Soarele Ruga unei stînci

Acum. cînd se împlinesc pentru a apăra hotarul mo­ că moartea de foame, ca •
100 de ani de la naşterea lui şiei strămoşeşti împotriva binefacere". care mi apune Eu sfnt j
Nicolâ'e Iorga, personalitate turcilor, ă .năvălitorilor ce Deosebit de receptiv la ma­ frintură din genune
copleşitoare care a dominat soseau din pasul lin al Ba­ nifestările de cultură, gene­ focul
cu autoritate o jumătate d£ natului". ros şi încurajator, la apariţia l/n bob ml s-a stins In vene,
veac de cultură românească, In Apuseni, „iarăşi munte­ ghidului judeţului, publicat de gind rotund păstrez
se cuvirte sâ evidenţiem, le, şl toate adîncurlle, toate sub semnăturile dr. docent
chiar şi succint, legăturile adăposturile, tainiţele şi locu­ Octavian Flocâ şi V. Şuiagâ, se lasă purtat In mine-un strop m/nune
sale cu Hunedoara, concreti­ rile lui de pîndâ vorbesc de­ Nicolae Idrga a publicat în de-un \rls straniu trunchi,
zate în lucrări ştiinţifice, vi­ spre o înverşunată luptă „Revista istorică" o recenzie care se pierde rotund al unei ere..:
zite în aceste locuri, relaţii pentru viaţa şi libertatea u­ a acestuia, apreciindu-1 drept în universul
cu istorici, scriitori şi alţi oa­ nul neam nenorocit". $i aici „operă de ştiinţă cu totul dis­
meni de cultură. „stînclle au fost înroşite ,de tinsă", cu folositoare indica­ altul târim,
Din şirul lucrărilor dedica­ ţii cu privire lâ preistorie, dincolo Sub paşii tăi
te unor fenomene social-isto- bogate ştiri despre cetăţile de porţile începuturilor
rice sau artistice hunedorene dacice şi aşezările romane. pînâ
se cuvine sâ amintim .Istoria Analiza ghidului îi prilejuieş­ la trupurile sclipitoare Călătorule oruncă-ţl gindurlle rele 1
românilor în chipuri şi icoa­ te şl cîteva consideraţii per­
ne". .Un oraş românesc în liH de ani sonale de ordin lingvistic, în ale sf»nd/or. Nu călca I
Ardeal : Haţegul", .Condica legătură cu toponimia unor Acolo, Acest pămint dospeşte visurile mele.
Haţegului", precum şi sub­ aşezări, dealuri, mtihţi şi văi unde timpul Nu uita
stanţialul articol despre Ion de la („Revista Istorică", voi.
Bildâi Dfcleanu în .Istoria li­ XXIV, nr. 4-6, 1938). se macină Sub paşii tăi se-nfruntă erele-ntre ele,
teraturii româneşti". in tîmplele Iul,
In septembrie 1940, cu pu­ El leagă un tărîm de altul plin de stele
Este demn de reţinut fap­ ţin ti,mp înainte de a cădea a răsărit un soare
tei că în tîteva rlnduri Ior­ naşterea victimă legionarilor, NlcoOae care Opreşte-te, te strigă cineva ;
ga a fost oaspetele meleagu­ Iorga face ultima călătorie nu opUne Se-aude-un glas, departe undevo,
rilor hunedorene, poposind de studii prin Tara Haţegu-' Sub paşii tăi se-nfruntă erele-ntre ele,
la monumente şi locuri Isto* savantului Iul, la ruinele de la Sarml- niciodată,.. „Pe ogoare» Bylvestcr Ecaterlna
rice, vizltînd oraşe şi sate, zegetusa. Cîteva fotografii,
întîlnlndu-se cu locuitorii a­ din care una se află expusă
cestora. la muzeul din Ulpia Trâiană,'
iU ilim ilU II— B — B M M — g y
Impresiile de călătorie prin II înfăţişează pe savant în
Judeţul Hunedoara sînt con­ mijlocul localnicilor.
semnate intr-o serie de arti­ sînge, şi aici apele au spă­ Se cuvine sâ mai amintim
cole şi note publicate în vo­ lat trupurile celor căzuţi", legăturile lui N. Iorga cti
lumul „Neâmnl românesc în iar Horia ^craiul fioros al ţă­ dubaşii de la Almaş-Sâlişte;
Ardeal...0 (Bucureşti, 1939), ranilor" este asemuit cu re­ pe care i-a invitat, în anul
dintre care menţionăm .Pe gele Decebal. 1940, pe scena „Ligii Cultu­
Strelu la Haţeg", .Inldoara", Descrierea călătoriei în rale" la Bucureşti pentru â
„Spre Brad", „Dobra şi îm­ Ţâra Zarandului îi prileju­ prezenta un spectacol de obi­
prejurimile*, .Deva" etc. ieşte lui Iorga cîteva reflecţii ceiuri şl datini strămoşeşti,
De fiecare dată reputatul amare asupra vieţii locuito­ eveniment care marchează
Istoric este dublat de mare­ rilor .ţârii de piatră". Colibe de altfel şi netul înfiinţării
le artist, ceea ce conferă a­ din birne, .cu ochi strîmbi acestui prestigios ansamblu
cestei literaturi înalte vir­ şi chiori", alcătuiesc aşezări folcloric de amntori.
tuţi stilistice, un Inegalabil şi omeneşti uitate de „bogăţie .Veteranii" dubaşilor din
tulburător patetism. Pădurea şi de lumină", „cîteva împle­
Almaş-Sâlişte, imortalizaţi pe
de stejari şi fagi prin care tituri de nuiele aşteaptă cu­ peliculă, alături de mare­
se trece spre Haţeg a răsă­ curuzul din ogoraşul de pe le om de cultură, şi-l amin­
rit şi creşte din .ţârîna ro­ coastă", „copii golaşi aleargă tesc şi astăzi cu respect şi
şiatică, parcă ar fi plămădi­ sălbatic în răceala umedă a admiraţie pe cel care i-a o­
tă din acel mult sînge care dimineţii de toamnă". Spre norat cu înalta sa preţuire.
a curs In zilele celor dlnlll final, tabloul se întunecă şi
nenorociri ale apărătorilor mai mult. înfâţişînd „ce e Rememorarea legăturilor
pâmîntului acestuia, In zilele mai grozav în viaţa ome­ lui N. Iorga cu judeţul Hu­
căderi! dacilor", Iar cerul no- nească din părţile noastre", nedoara. în atmosfera pioasă
ros ;se încinge la apus cu o adevărat act 'de acuzare la de sărbătorire a centenarului Faţa străină a nopţii — ul­ tocul unei firi generoase in
dungă de sînge ca un curcu­ adresa regimiilul burghezo- naşterii sale, constituie un timul volum al lui Anghel parfumuri împărăteşti, în a­
beu de pieire pentru oastea tnoşi.eresc. „Supt miţele fierbinte omagiu'pe care noi „Literatura noastră este Dumbrăveanu — înseamnă un murguri cu haine princiare,
in vase îmbelşugate de griu
strămoşului Decebal". La Hu­ zdrenţuite alt acoperişului cei de astăzi îl aducem 'urieio moment oarecum decisiv în sau de seminţe rare, in fruc­
din cele mai strălucite perso­
nedoara (.Inîdoara"), admi­ plouat, Intr-un coteţ de mile­ nalităţi ale culturii şi ştiinţei creaţia poetului. El reprezin­ te din sud, in răsuflări albas­
tă, cred, o sinteză a întregu­
raţia scriitorului se îndreap­ le aproape fără lut pe dîn- lui drum, mereu ascendent, tre.
tă spre Iancu, acel bărbat sele şi cu deschizături bătute româneşti, semn al preţuirii a întregului popor" parcurs de la debut pînă a­ Totodată, insfl, Faţa străină
care, In fruntea unor ostaşi de vînturi, care se cheamă pe care orîndiilrea socialistă cum. Imagistica lui Dumbră­ a nopţii este, dintre toate vo­
că sînt fereşti, viermuiesc o acordă tradiţiilor înaintate
.cu câdula In cap, opincile veanu, cu o cromatică somptu­ lumele lui Anghel Dumbrg-
la pâmînt, aproape cu totul ale poporului nostru.
In picioare şi arcul pe u­ goi. bâtrînii, tinerii, puzde­ Cunoscut pretutindeni şî de tonul şi justeţea criticii, noastre i Ştefan cel Mare, oasă şi caldă, cu discrete su­ veanu, cel mai elegiac şi mai'
meri", s-a ridicat la luptă ria de copii, aşteptînd pare Prof. CONSTANDlN CLEMENTE de toată lumea ca un istoric toţi autorii au evidenţiat un Constantin Brîncoveanu, Tu- gestii simboliste, eufoniile sa­ neliniştit. Intîlneam şi pînă
le, euritmiile solemne şi e-
de mare prestigiu, Nicolae fapt incontestabil : în viziu­ dor Vladimireacu. In piesele legiace ajung în Faţa străină acum in poezia lui Anghel
Iorga a fost — fapt care se nea savantului, istoria litera­ de' început, primează faptul â nopţii la expresia lor cea Dumbrăveanu spaţiile, copa-
cunoaşte mai puţin — şi un turii este abordată de pe ba­ şi Intriga istorică, dar, , mai
remarcabil om de litere. ze riguros ştiinţifice şi pe o tîrziu, ideile capătă profun­
Chiar dacă preocupările perfectă cunoaştere şi înţele­ zimi,. contururi sociale. Se
sal£ în . domeniul literaturii gere a fenomenului artistic. circumscrie în acest sens
au cuprins o arie extrem de In aproape toate lucrările sa­ „Ovidlu", „Un biet moşneag
vastă, ne rezumăm, în rîn- le, Iorga a susţinut ideea că şi un doge", „Gasandra", „Ca­
durile ce urmează, la două între societate şi literatură tapeteasma ruptâ-n două",
aspecte: al cercetării Istoriei trebuie sâ existe o unitate, „Sîngele lui Minos", „Sfîntui
literare .şi al creaţiei. o sudură directă. „Nu se poa­ Francisc", unde istoricul — mai rafinată. Poetul se află cii, marea, păsările, drumuri­
începuturile sale de cerce­ te concepe o activitate puter­ prin măiestria artistică a lim­ la un fel de răscruce in care le, stelele, corăbiile. Nicioda­
tător al istoriei literare da­ nică a societăţii fără răsu­ bii folosite şi printr-o perfec­ este obligat să aleagă dr\tmul tă insd, ca aici, ele nu erau
tează de prin 1&90, cînd timp net în literatură". tă cunoaştere a dialogului — de urmat mai departe. Cum „păsări istovite", „spaţii fără
de aproape patru ani a între­ Pâtrunzînd adine In taine­ uzitează de eroi din cronici va arăta viitorul său volum? somn", ,,drumuri zadarnice'’,
prins studii, a cercetat docu­ le acestui domeniu puţin cer­ pentru a dezbate problemele tiîi se parc foarte greu de pre­ „copaci uscaţi", „'corăbii ne­
văzut.
mente, majoritatea inedite. cetat înaintea sa, Torga ajun­ lumii contemporane. A fost gre* sau „ţărmuri reci de ui­
Roadele acestor îndeletniciri ge la concluzia că „literatu­ Jucat de Maria Filotti, Ion Unul dintre comentatorii tare41, „hotare de gri şi tăcere",
s-au văzut cîţiva ani mai ra noastră este a întregului Manolescu, Nottara şi mulţi cărţii li reproşa autorului că „insomnii de toamnă". încep
tirziu : Jn 1901 apare în două popor", iar spiritul său cri­ alţi corifei al teatrului româ­ nu aduce nimic nou din obsesiile, care revin ca nişte
volume .Istoria literaturii ro­ tic — dovedit de' altfel în- nesc. * punct de vedere tematic. Ob­ laitmotive de-a lungul între­
cărţi;
gii
dis­
aceasta se
mâne în secolul al XVIII- tr-o lucrare mai binecunos­ Recitind azi piesa „Doerm- servaţia mi se pare gratuită • tilează totuşi, devenind su­
lea“, după care urmează, în cută cititorilor. „Oameni care na Iui leremlâ" şl gîndln- care scriitor şi-ar putea re­ gestivă esenţă, elegiacă şi
de a
meritul
vendica oare
ordine, ^Istoria literaturii re­ au fost" — l-a determinat să du-ne la moartea tragică din fora in terenuri virgine ? Ar calmă combustie, inspirată şi
ligioase a românilor pînă în pronunţe sentinţe; în marea noiembrie 1940 a marelui sa­ putea fi număraţi pe degete­ subtilă fuziune de motive, ca
1680" (1904) ; ^Istoria litera­ lor majoritate judicioase, a- vant, ne oprim Ia aceste ver­ le unei singure mîini toţi cei In Pietrele amiezii, poate cea
turii române în secolul al. su.pra scriitorilor de dinainte suri, cfc reprezintă un ade­ din răstimpul unui veac în­ mat frumoasă poezie pe care
XIX-!ea" (1909); „Istoria lite­ sau contemporani cu el. vărat crez al lui Nicolae Ior­ treg. am avut bucuria s-o citesc in
raturilor romanice" In trei ga; âl celui ce a fost omo- Ce ar putea fi mai vechi ultimul tim p : „Aici inii spă-
volume (1920) i „Istoria lite­ Nicolae Iorga a scris peste rît mişeleşte de ucigaşi legio­ decit meditaţia erotică sau a­ lasem cămaşa şi oboseala, f
raturii româneşti Introduce­ 40 de piese de teatru. Cele nari pentru fermitatea sa ceea pe marginea trecerii i- Şezînd pe pietrele amiezii.
mai multe sînt teme istorice
re sintetică" (1929); „Art et şi scrise în versuri. Deci, întru apărarea fiinţei naţio­ reversibile ă timpului ? Şi Mă-ntorceam / Printre livezi­
litterature rtmmaine" ■ (1929) nale a poporului român Îm­ totuşi Anghel Dumbrăveanu le rare de pruni Mierlă se
tradusă imediat în cîteva dramaturg şi poet. potriva fascismului. e capabil să obţină sonorităţi bucura, / Fără să se arate. /
Incepînd de la prima lu­
limbi europene; „Istoria lite­ crare, „Mihai Viteazul" (1911), „Eu nu mă tem.../De-oi pă­ proprii din asemenea stră­ Şi ciudatul sfrlnciog, şi vln-
raturii contemporane" (1934). timi aicea, aiurea mi-e răs­ vechi motive. Poetul e un tul I Tolănit în fineţele arse
Iorga a surpt-ins în pagini de
S-a scris mult despre con­ plata,/ Dar sînt dator solia senzual rafinat : el nu exultă de vară. Am căutat / Dru-
14 septembrie 1940 Nicolae lot-gn la SRi-mUegetusn. cepţia Iul Nicolae Iorga asu­ o neasemuită frumuseţe le­ aceasta sâ-ţî aduc/"... In faţa frumuseţii şi bunătă­ mUl■ care trecea pe Ungă pă­
pra literaturii; Indiferent însă gendarele figuri ale istoriei C. DROZD ţii lumii infruptlndu-se din rul sălbatic, octilind / Malul
ele, devorîndu-le, ci le degus­ nisipos unde locuia trilul plo-
--------T---------- -------------------TT1TT D M M D O m u m B O H H tă, le contemplă, le transfor­ ierilor. / L-am căutat pînă
mă In obiect de cult. imagi­ seara, dar nu l-am găsit. /
nea trupului iubitei 1i declan­ Viile respirau trimite şi var,
a s şează suave şi inefabile te­ şi rhi ş-a părut f Că-n iarbă
oca romană pe vatra oraşiiui Seva meri alături de somptuoase Ore lungi te-am aşteptat vă­
găsesc urma trupului tău. /
asociaţii prin care
întregul
miracol al firii participă la
te am sărutat pămintul ace­
această bucurie plenară : „A- zut numai de stele / Şi poa­
extm prin acest cintec de ziuă la I Unde te lăsasem cindva.
4
Anul 106 al erei noastre, Această încercare fără un respective atestă o continuă care este, de altfel, prepon­ din timpul Daciei Indepen­ vinciei şl, desigur, mina de trece o teamă / Că trupul tău Dar nu s-ă-ntimplat / Nici
după cum ne Informează temei real de nerecunoaştere viaţă economică, în grupul derentă, aduc o ®dovadâ a dente, care se îritîlnesc în lucru locală n-a putut fi ne­ curat ca o gutuie somnoroa­ o minune, deşi iarba mirosea
prin scrierile lor istoricii din a procesului de romanizare construcţiilor de la Deva, pe prezenţei populaţiei băştina­ ambianţă cu obiectele roma­ glijată. să / Va adormi in iarbă şi -nflorită a tine. j Nimic nu
antichitate, a marcat, In timp, a populaţiei dacice a primit aproape întreaga durată a şe. Pare dificil de presupus ne. Ceramica de factură daci­ vor veni invazii f De flori cu s-a-ntîmplat. Nu le-am ză­
rit I Venind prin lucerna. I
sfîrşltui statului liber dac o hotârilâ şi bine documen­ prezenţei autorităţilor roma­ ca populaţia compusă din'co­ Prezenţa localnicilor de o­ că descoperită în cursu± cer­ buze ameţite de-un parfum Apoi la marginea cerului / Â
condus de energicul Decebal. tată ripostă din partea arheo­ ne în Dacici. loniştii veniţi In provincia rigine etnică dacică în acest cetărilor de Ir Deva aduce o împărătesc j Şi-ţi vor cunoaş­ ţipat deodată lumina şi m-ain
te pulpa luminată, cum şi si­
Aceleaşi zbuciumate eveni­ logiei din ţara noastră. Prin Urmele de cultură mate­ întemeiată de Traian la nor­ centru rural din epoca roma­ nouă contribuţie la dovedirea nul / Cel răsfăţat ca fructul întors lingă riu, / Acolo un­
mente slnt relevate şi de să­ argumente logice şi îndeosebi rială, prin diversitatea lor, dul Dunării de Jos să fi uti­ nă nu trebuie sâ ne surprin­ existenţei localnicilor daci de-mi spălasem cămaşa şi n-
păturile arheologice ce ates­ prin dovezi materiale concre­ relevă în cadrul grupului de lizat vase de forme <ji orna­ dă. Este firesc ca autohtonii In perioada stâpînirll româ­ din sud de linii clare.. / Şi boseala f Crczind că eşti. fot
tă o violentă şl bruscă între­ te. scoase la iveală prin să­ edificii din piatră o activita­ mentaţie de tradiţie dacică. sâ fie utilizaţi în agricultură, ne;- reprezentînd totodată în­ fiind posibil să te vadă Via­ In noaptea aceea / Cînd ple­
rupere a activităţii în toate pături sistematice, s-a. de­ te economică înfloritoare. Singura explicaţie plauzibilă mai ales câ aceaslâ ocupaţie că un argument concret refe­ tul scrii f Şi să te creadă-iih casem tînăr să aflu un ade­
cetăţile dacice. Şirul necru­ monstrat falsitatea şi eroarea’ Cantitativ este predominantă este aceea că, 4n noile condi­ era una din principalele mij­ ritor la falsitatea tezei exter­ vas îmbelşugat de grfu / Sau văr. f Şi tocmai venisem să-ţi
de seminţe rare, teamă mi-i
ţătoarelor lupte duse de ar­ profundă a respectivei ipo­ ceramica de factură romană, ţii de viaţă, localnicii daci îşi loace de existenţă a dacilor. minării dacilor de pe pâmîn- că poate f Să-ţi afle taina spun că nu l-am găsit".
mata romană, ce-1 avea în teze. compusă dintr-o gamă varia­ păstrează măcar parţial o Această veche îndeletnicire a turile lor de baştină, actualul mijlocului şi subţioara / Şi să Asemenea versuri hu-l n-
frunte pe împăratul U'lpius Judeţul Hunedoara, aşa tă de vase utilizate în com­ seamă din vechile lor ele­ rămas şi pe mai departe te­ teritoriu al patriei noastre. te-mbrace-n aripile lui de ră­ norează decît .pe poetul m a­
Traîanus şi oastea localnici­ cum a dat la Iveală In de­ plexul activităţii gospodă­ mente de cultură materială melia vieţii economice a pro­ Prof. LIVIU MARGHITAN suflări albastre, / Turnlnd In tur, ajuns la deplina stăpinl-
lor daci s-a încheiat. Prin cursul unui veac de cerce­ reşti. Studierea caracteristici­ gindul tău un dor nepămin- rc a mijloacelor sale, dar şi.
grele eforturi cetatea de tări un consistent şi diversi­ lor fragmentelor de vase a tesc1': Am citat “aceas­ la dramatica răspintie dintre
scaun a dacilor, puternica ficat lot de vestigii arheo­ condus spre identificarea rnai tă poezie însorită şi grea de a fost şi ponte nu va mai fi.
Sarmizegetusa Regia din logice, oferă cercetătorilor şi multor exemplare ce se deo­ dor care se cheamă Cîrftec de Faţa străină a nopţii- este
Munţii Orâştiei, a căzut în un bogat grup de urme de sebesc în privinţa modului ziuă pentru că intr-adevăr cartea care divulgă sosirea
mîinile învingătorilor. cultură materială specifice de execuţie tehnică, a com­ este un cîntec in accepţia bi­ lui Anghel Dumbrăveanu la
Fără îndoială că în ambele dacilor ce au vietuit pe Aces­ poziţiei pastei din care sînt blică a termenului, carn-l ca­ această treaptă şi mai este,
tabere beligerante, dar mai te meleaguri în timpul stâpî- executate şi în modul de îm­ racterizează cit se ponte, de cred, una dintre, putinele cârti
de poezie notabile apărute in
ales in aceea a învinşilor, nirl| romane. Alături de ce­ podobire a exteriorului A- e:tocl pe Anghel Dnihbrăvca- acest an.
pierderile în oameni au fost ramica de factură dacică din ce<st grup, ce nu se include nu, poetul care celebrează
considerabile. Unul din scrii­ aşezarea civilă şi din interio­ îrt câdrul ceramicii romane, trupul curat al iubitei in mij- RADU CIOBANU
torii antici. Eutropius (sec. rul castrului de la Veţel (Ml- posedă elemente ce amintesc
IV e n ). fftcea aprecierea, re- cia) şl mormintele de tradiţie de tradiţia dacică de confec­
ferîndu-se la luptele romani­ dacică de la Cinclş, săpături ţionare a vaselor. Intîlnim
lor cu dacii, că .iDacla în arheologice efectuate pe cu­ mal multe fragmente de va­ Posta literară
urma războaielor purtate de prinsul Devei actuale atestă se de tip dac. lucrate fără 0
Decebal a fost secătuită de prezenta pe vatra oraşului a roata olarului, precum şi bu­ Ion Motu — Gurabarza. Gheorghe Dragomir — Geoâ-
bărbaţi". strămoşilor daci In secolele căţi din vase de formă tron- „Veţi citi şi veţi hotărî dacă giu. 1. Puteţi deveni cores­
Respectiva menţiune, per­ II—III e.n. schiţa „Discuţie in tren41 es­ pondent al ziarului nostru
fect logică, prin faptul că cei Săpăturile întreprinse In odhlcâ, între care cea mal te bună". Am citii şi am a- aricind doriţi şi să scrieţi tot
chemaţi în oastea lui Dece­ urmă cu cî ţi va ani de Muzeul reprezentativă este ceaşca da­ jiins la concluzia că- nu este ce credeţi cu este interesant.
bal au fost bărbaţii în pu­ arheologic din Deva in partea cică. Pentru ca atribuirea et­ bună La început, in vagdn De uit permis special nu
terea vîrstei, a fost tenden­ de sud-est a Devei, la extre­ nică sâ fie cît mai temeinic se aflau doar trei tineri {din­ aveţi■ nevoie. 2. Poeziile
citeau, fireşte,
tre care doi
ţios interpretată peste secole mitatea străzii Eminescu, au configurată, amintim pe cîte­ ■,.Drumul socialismului") dar sini... anemice de idei şi stîn-
de unii istorici .moderni". avut darul sâ ateste in acest la discuţie (foarte plictisitoa­ gace în stil, adică sini sim­
ple versificaţii.
Din ignoranţă, dar mai ales loc prezenţa mai multor clă­ va fragmente prezenta brîu- re) au participat şi cUiva Titrom — Hunedoara. Pseu­
din motive politice de mo­ diri din piatră. La datarea a­ 1 ui ornamental compus din muncitori mai in virstu. Tre­ donimul aresta cu aromă de
ment. au încercat, pe baza cestui comp'ex edilitar, o alveole, ce persistă in cera­ buie să fiţi mai grijuliu cu medicament nu poate lecui
respectivului citat, să acredi­ presupusă aşezare sătească, mica locală în toată perioa­ cuvintele, poezia de giavele-i carenţe.
teze leza exterminării totale hotârîioare sînt monedele R. M, E — elevă, Simeria. Unsprezece numerale pe deci­
a dacilor, care n-ar fi con­ găsite aici, emise in timpul da siatului liber dac (sec. I Aţi'scris „hiştV44 poezii şi do- metru pătrat e cam mult. O
tribuit cu nimic la înflori- împăraţilor. Traian (98—117). i.c n. — scc. I e n.). j riţl să ştiţi dacă ni le pit- fi repetiţia mama studiului,
toarea viaţă economică şi so­ Madrian (117—138) şi Severus Fragmentele de vase daci­ * tefi eX'}hydia Expedinţi-le fără dai* fit poezie duce la mono­
cială ce s-a înfiripat in pro­ Alexander (222—235). După ce, găsite în acelaşi nivel ar­ Fragm ente ceramice dacico clatliul din epoca romanii. i t^noin. Ce e biol nu se pier­ tonie, dilutnd ideea.
vincia Dacia. cum .se observă, monedele heologic cu ceramica romană, de (mai ales dacă c semnat
I cu numele intreg...!). Red.