Page 27 - Drumul_socialismului_1971_06

DRUMUL SOCIALISMULUI 0 Nr. 5105 » MARTI S IUNIE 1971 9

ÎN DEZBATERE PUBLBCÂ Proiectul legii cu privire la
E M . D E V A
organizarea şi conducerea unităţilor economice de stat
10,00—11.00 TrleşcoalA. cu sediul în Deva, str. Horea, nr. 201
PregAtlrc pentru exam e­
nele ne admitere :
® MatemaMcA: Probleme R E C R U T E A Z Ă
Premise favorabile pentru «lerlecţio- o Biologic: Despre rit­
<le geometrie analitica;
murile biologice;
1R.00 Deschiderea emisiunii.
Antologie lirică; tineri absolvenţi ai şcolii generale de 8
13.15 Brăţara de aur — cmlsiu- ani, virsta pînă la 18 ani împliniţi la data
ne-concurs. Participă ti­ de 1 august 1971, pentru a-i şcolariza
î
f
neri strungari, zidari, c-
■
■
■
■■
w
■■
narea aprovizionam şi des acer ii lcctrotehnlclenl $1 m eca­ prin Şcoala profesională Gurabarza în
nizatori din Judeţele: Tul-
cea, Vaslui, VIlcc.i, Vrnn*
rea si munielpiul Bucu­
reşti.
10.15 Publicitate: următoarele meserii :
1P,20 looi de seri; • MECANIZATOR MINER
Proiectul de lege cu privire a aproba normativele de con­ ja formate, asigurînd redis­ 19,39 Telejurnalul dc searA. ® LĂCĂTUŞ DE MINA
Sport;
la organizarea şi conducerea sum şi de stoc să revină bi­ tribuirea între unităţile sale 20,10 MomAnla ’75. Ritmurile
um'iâţîlor economice dc stal roului executiv al consiliu­ sau la alte unităţi a stocuri­ actualului cincinal şl re­ ® ELECTRICIAN DE MINĂ
ducerea decalajului
faţa
*li|)uleaz.â. plinire altele, şi lui de administraţie spic o lor disponibile. do ţârllc dezvoltate; ® PREPARATOR DE MINEREURI
modalităţile de desfăşurare a niai mare operativitate în re­ în legătură cu sarcinile de 20,30 SearA de teatru : „Trei
procesului de aprovizionare şi zolvarea acestor probleme. aprovizionare cu produse din scltJtc dramatice" do Al- înscrierile se fac zilnic între orele 7-15,
..R3rbatur,
do Nicolal :
desfacere din cadrul ('entra­ Pentru asigurarea aprovi­ import a centralei — atribu­ „Stupina", „Digul"; la sediul exploatării — serviciul personal-
telor industriale, dclimitînd zionării ritmice cu materii ţii prevăzute in capitolul lf, 21,35 Melodii cu... prioritate;
22.00 Tclcgiob. Hanoi;
precis atribuţiile şi răspunde­ prime, materiale, combusti­ articolul 34 — este deosebit 22,20 Artele decorative Iii ex ­ invaţămînt, pînă la data dc 25 iunie 1971.
rile compartimentelor ce bili şi energie a unităţilor de importantă specificaţia cn poziţia aniversarâ;
contribuie la buna desfăşu­ componente, centralei i se centrala să ia măsuri dc rea-. 22.50 Telejurnalul dc noapte; Actele necesare la înscriere :
2.1.00 Incltldcrca emisiunii.
rare a acestor activilâţi. conferă dreptul de a stabili lizare a importurilor în strîn- — cerere de înscriere
Horesc să mă refer la im- nomenclatorul acestor produ­ să concordanţă cu necesită­ — certificat şcolar in original
I» n-lanţ a |x? care o prezintă se. de a încheia contracte e­ ţile obiective ale unităţilor
noua lege în promovarea con­ conomice de lungă durată, a- componente. etaborindu-se — extras de naştere jn original
secventă a principiilor mun­ nunle sau pe perioade mai pentru aceasta fişele tehnice — fişă examen medbcal sau fişa copi­
cii şi conducerii colecti­ mici — urmărind .şi răspun- de import departamental, ca­
ve şi in cadrul Cen­ zînd de realizarea lor. In a­ re in căzui unităţilor noastre lului.
tralei cărbunelui Petroşani, cest sens, centrala poate rea­ se va face în viitor printr-o
DEVA :
precum şi in stabilirea unor lizA un climat prielnic redu­ consultare directă a specia­ iri.i"); De Pe coiuetA („Pa­
şapte ori
şapte
direzfii concrete de organi­ cerii consumurilor specifice liştilor din cadrul serviciilor („Alta"); S1A1ERIA: Ultimul
zare perfecţionată şi eficien­ de materiale, precum şi o re­ centralei cit şi de In unilâti. samurai („Mureşul-) ; HUNE­
tă a activităţii de aprovizio­ laţie de colaborare mai efi­ O altă atribuţie de mare DOARA: Serata („Sirienii Is-
tul"); îngerii negri — seriile
nare lehnico-materialâ şi des­ cientă cu diverşi furnizori in­ importanţă din domeniul co­ I-Il („Constructorul”) ; Pe lu­ întreprinderea pentru lu­
facere. terni şi externi Totodată, se mercial este şi «desfacerea ca­ ciul uhcţll („Arta"); CALAN:
O lntimpiare („li Iunie”) ; TE-
Potrivit noii legi, in do­ poate stabili o mai marc re, privită prin prisma noii LIUC: Anchetatorul din umbrâ
meniul comercial. centrala mobilitate în aprovizionarea legi, primeşte o scrie dc re­ („Minerul”) ; PETROŞANI: Ul­ crări hidrotehnice speciale
are atribuţii depline privind diverselor unităţi aflate in glementări care vizează ur­ tima relicvă („7 Noiembrie");
In ghearele invizibile ale rir.
aprovizionarea tehnico-mate- subordine cu materii prime mărirea realizării la termen Mnbuso („Republica"); LU-
rir.lâ a unităţilor aflate in şi materiale mai deficitare, a contractelor economice, re­ PENI: Trandafiri roşii pentru Şantierul Valea Jiului Superior,
Angelica („Cultural"); Colgota
subordine. în strînsâ corelare extinzînd utilizarea în con­ zolvarea reclamagiilor bene­ („Muncitoresc"); I.ONEA: O­
cu prevederile planului de sum a materialelor indigene ficiarilor. mul care nu poate fl acuzat
(„Minerul”); PETRILA: Călu­
stat şi cu alte reglementări •înlocuitoare. Aşa este de e­ găriţa din Monza („Muncito­ cu sediul in Uricani
Imj exprim convingerea că
legale. Astfel, consiliul de xemplu, în cazul unităţilor prin prevederile noii legi vor 0 nouă ediţie a publicaţiei „Litoral" resc”); VULCAN: Soarele alb
administraţie elaborează nor­ noastre, ampla acţiune de re­ al pustiului („Muncitoresc”); ANGAJEAZĂ DE URGENŢA
URICANI; Şarada („7 Noiem ­
mele şi normativele de con­ ducere a consumului specific fi aduse noi perfecţionări ac­ A reapărut ediţia „Litoral" a ziarului „Dobrogea brie”); BARBATENI: Drumuri
sum in vederea fundamentă­ de material lemnos, metal, e­ tivităţii de aprovizionare şi nouă", organ al Comitetului judeţean Constanţa al („6 August"); ORAŞTIE: Fa- • MAIŞTRI CONSTRUCTORI, CU
blln magicianul si Flacăra o-
rii lehnico-economice a con­ nergie electrică acţiune ca­ desfacere, verigi esenţiale în P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean. Publica- Jimplră („Flacăra"); CiEOA-
sumului productiv, preocu- re, în lumina noii legi, pri­ desfăşurarea la un înalt nivel caţia oferă tuturor oamenilor muncii care in această GIU-BAl: Neamul ŞolmArcşti- ÎNDEPLINIREA CONDIŢIILOR DE
pindu-se totodată de continua meşte noi posibilităţi de afir­ calitativ a întregii noastre ac­ vară îşi vor petrece concediul pe litoral posibilita­ Jor; HAŢEG: Clnicccle mării STUDII ŞI STAGIU
îmbunătăţire a acestora. In mare. Tot în această direcţie, tivităţi economice. tea unei informări cuprinzătoare, la zi. asupra ma­ („Popular"); BRAD: Numai Salarizarea conform H.C.M. nr. 914/;
mortul va răspunde („Steaua
acest sens, consider ca opor­ centrala va Avea posibilita­ nifestărilor cultural-artistico şi sportive, a gamei ex­ roşie”); GURABAR7.A: Vaga­
tună prevederea cuprinsă în tea să preîntâmpine formarea OTTO ABRAHAM trem dc variate dc servicii puse la dispoziţia oaspe­ bondul — seriile 1-It („Itllnc- 1968.
fttl”) ; ILIA: începutul
(„Lu­
capitolul m . articolul (îl, li­ de stocuri supranormAtive director comercial la ţilor şi celor mai diverse fapte şi inlimpiâri. mina"). Se asigură, pentru nelocalnici, spor de
tera m, prin care sarcina de urmărind lichidarea celor de­ Centrala cărbunelui Petroşani
şantier, cazare la bloc, masa la cantinăi
Rantontele din abataje contra cost.
Nicelse lorga - preţuitşi valori fi-
usm Esm Liceul industrial minier Deva,
cu sediul în Deva,
câtor al documentelor istorice meteahnă în mineritul Văii Jiului — lipsa pieselor de str. Minerului, nr. 24, telefon 14180
lit termenul de livrare. Se menţine în continuare o veche
schimb pentru utilaje, deşi o mare parte din ele sînt pro­
a n u n ţ a
duse de Uzina de utilaj minier Petroşani, care ar trebui
să asigure şi piesele necesare pentru sclumb, precum şi Susţinerea concursului de admitere, sesiunea
Nicolae lorga reprezintă, tregul pămînt locuit de ro­ altele asimilate deja în fabricaţie. Or, în foarte mare iunie 1971, pentru specialităţile :
pentru poporul nostru, o per­ mâni. Pasiunea' de cercetător măsură.' tocmai datorită acestui fapt, întreţinerea utilaje­ $ electromecanică minieră
sonalitate marcantă a cultu­ şi dragostea faţă de trecut lor este o problemă dificilă, care ar trebui să stea mai ® exploatări miniere
mult în atenţia conducerilor tehnice de la unităţile mi­
rii naţionale şi universale. l-au Îndemnat să se oprească niere. înscrierile se fac in perioada 1-19 iunie in*
Pc parcursul a cinci decenii, In fiecare oraş şi în fiecare Aceleaşi considerente sînt valabile şi în cazul abata­ clusiv, la sediul şcolii.
datorită unei pregătiri per­ 6at, pentru că aşa cum spu­ jelor frontale unde în prezent randamentele sînt sensibil
manente şi multilaterale, da­ nea el : „fiece loc de pe pă- ; egale cu „vîrfurile" înregistrate in abatajele cameră. Cu , Concursul începe in ziua de 22 iunie şi con­
torită culturii sale encic)ope-_ mînt are o poveste a lui. daq totul deosebită este situaţia în abatajele frontale mecani­ stă in probe scrise şi orale la matematică obli­
dice. a cercetărilor efectuate, trebuie si tragi bine cu ui j zate unde diferenţele sînt vizibile de la o unitate la alta. gatoriu şi la alegere probe scrise şi orale intre
n-a rămas domeniu al isto­ rgchea ca s-o auzi şi trebuie S Media productivităţii muncii pe bazin la locurile de mun­ fizică şi limba română.
riei naţionale sau universale, un dram de iubire ca s-o în- | că unde tăierea şi încărcarea cărbunelui este mecanizată,
oricât de restrîns. pe care ţelegi”. | iar susţinerea se face metalic este dc 7,35 tone pe post, Examenul medical va avea loc in data de
Ni colac* lorga să nu-1 fi tra­ Cercetările lui N. lorga în llj fâcînd abstracţie de faptul că la mina Lupeni, de exem­ 19-21 iunie 1971, la sediul şcolii.
tat. să nu fi deschis noi dru­ arhive însemnau nenumărate I plu, sînt abataje unde ea depăşeşte 9,7 tone pe post. Dc Se primesc candidaţi din tootâ ţara, in
muri dînd adeseori rezolvări publicaţii de documente, stu* U ce totuşi această diferenţă 7
definitive. dii şi monografii ce porneau S — Diferenţele provin în primul rînd din faptul că virstâ de pînâ Ja 17 ani împliniţi la 31 decem­
Varietatea şi bogăţia extra­ de la certa convingere că „nu 3 încă nu au fost asigurate condiţiile normale de lucru brie 1971.
ordinară de material istoric există nici o istorie a cărei ;j pentru utilajul de tăiere — ne informa ing. Gheorghe Pe timpul şcolarizârii, elevii merituoşi primesc
folosii de autor, studiile, mo­ reconstrucţie să fie mai im- | Giuclea, director tehnic Ia Centrala cărbunelui Petroşani burse.
nografiile şi publicaţiile de perios cerută de cit istoria I Pentru aceste utilaje nu au fost stabilite încă precis con­
izvoare. în genera) majorita­ poporului meu". Pentru a | diţiile de lucru în strînsâ corelare cu tectonica zăcămin­ LICEUL DISPUNE DE INTERNAT Şl CANTINA.
tea lucrărilor sale au contri­ scrie istoria românilor, mare- | telor pe care le exploatăm. Actele necesare pentru înscriere :
buit substanţial la dezvolta­ le cărturar a început să pu- ] Neasigurarea în timp optim a aşa-ziselor condiţii nor­ — certificat de naştere în original şi copie
rea istoriografiei româneşti, blice în primul rînd materia- i male sc simte astăzi la toate unităţile care folosesc la tă­ (copia se certifică de către liceu şi se pâstreazâ
fn scrierea istoriei, el a fo­ Iul informativ. Cele 30 de vo- 9 iere combinele. La Vulcan, de exemplu, timpul efectiv de la dosar, iar originalul se restituie) ;
losit metode ştiinţifice, care lume de studii şi documente, R tăiere reprezintă doar 23,8 Ia sută din timpul total pro­
aveau la bază o solidă infor­ cele 7 volume din colecţia Hur- ductiv, iar timpul pierdut din motive organizatorice şi — certificat de absolvire (în original) sau a­
tehnice 15,9 şi respectiv 49,t Ia sută. In urma cronometrâ-
mare documentară, dind lu­ muzaki, „Acte şi fragmente", 3 I rilor efectuate la 10.M. Lupeni de către o echipă de spe­ deverinţă de absolvire a clasei a Vlll-a ;
crări durabile, pline de idei, volume „Documente privitoa- fl cialişti din cadrul serviciului metode al centralei, re­ — certificat medical cu toate analizele sau
cu puncte de vedere origina­ re Ia familiile domnitoare", fl zultă că intervalul neproductiv reprezintă 56,6 la sută, fişa copilului de la 0—15 ani.
le. alături de publicaţiile din g iar cel datorat întreruperilor neplanificate 52 la sută. Am
Conştient de faptul că in­ „Memoriile Academiei Romă- U amintit doar două unităţi unde se pretinde că s-au făcut Liceul industrial minier pregăteşte cadre teh­
formaţia istorică este deseori ne" şi „Revista istorică" sau II progrese pe linia mecanizării în abatajele frontale, dar nice medii in specialitâtile amintite.
foarte săracă. N. lorga a sim­ „Revue hîstorique de sud-est l| după cum se porte constata situaţia nu este dintre cele INFORMAŢII SUPLIMENTARE SE PRIMESC LA
ţii nevoia de a strînge din europeen". enumerînd doar | mai bune De altfel, grăitoare este şi situaţia pe bazin, SEDIUL ŞCOLII.
arhivele Europei tot ce erfl principalele lucrări de acest J care armă că numai 20 In sută din timp este folosit pen­
legat de trecutul nostru is­ gen, cuprindeau documente ( tru tăiere, timpul dc lucru efectiv pe abataj fiind de nu­
toric ,.E ceea ce am făcut cu privire la jntregi perioa- | mai 40 Ja r.iiă.
vreo douăzeci dc ani — arată de din istoria noastră şi au 1 Din di3cuţin avută cu directorul cu cercetarea şi dez­
Jor'jfl — in care timp în ţara constituit „adevărate pietre I voltarea din cadrul centralei au reieşit şi unele măsuri A
mea ajunsese să se spună : a- de temelie Ia clădirea unei l| care vor fi întreprinse în viitor pentru îmbunătăţirea
ccsi om e incapabil să facă istorii a românilor". J muncii Tn abatajele mecanizate. Prin fotocronometrârile întreprinderea electro-
altceva declţ să publice do­ Imensul material adunat || In curs de efectuare (a toate unităţile miniere se vor sta­
cumente -Şi trebuie să o fac din arhivele Europei, arhive- l| bili concret cauzele care duc Ja frînaren procesului pro­
pentru că informaţia era în­ le publice din ţară. arhivele ■ ductiv. De asemenea, este necesar să se acorde o mai
că alit de restrînsâ incit a se multe din arhivele ţârilor e­ ceasuri ale nopţii", s c o ţ ind particulare, ale bibliotecilor Q mare atenţie aprovizionării acestor locuri de muncă cu cenfrale Craiova
la lumină acest material „de
risca în istorisiri, a scrie pa­ uropene. va studia, cu acea cel mai mare folos pentru şi bisericilor au oferit lui N. Ij energic electrică, apă industrială şi materiale, precum şi
curiozitate ştiinţifică ce-l ca­
gini dc istorie asupra acelo­ reconstituirea unei vieţi a lorga posibilitatea de a scrie I definitivarea de către I P.C.M.H. Petroşani a studiilor pri­
vind susţinerea capetelor de abataj, săparea şi susţinerea
ra pc care le aveam la înde- racteriza, arhivele din tara neamului în acele părţi". istoria naţională. „Toată a- I zonelor afectate direct de exploatare. A N G A J E A Z A
mir.â era muncă zadarnică" noastră, iar recolta deosebit coastă informaţie nouă. cu- I
Kclutnd acţiunea începută de bogată în materiale in­ O atenţie deosebită o a* Jeasă la faţa locului — spune I După cum se poale constata, cauzele care duc în pre­
încă din anii studenţiei, prin terne şi externe. însoţită de cordat N. lorga studierii tre­ el — îmi dădea curajul ea- | zent la diminuarea randamentelor în abatajele Văii Jiului imediat personal penlru Exploatarea
sînt aht de nalură organizatorică cit şi tehnică. Acţiunile
ample monografii, o va pu­
cercetările întreprinse în ar­ cutului istoric al românilor re-nii lipsea atîla vreme — K întreprinse pînâ acum pentru lichidarea neajunsurilor s-au C.T.E. Rovinari, judeţul Gorj, după cum
hivele din Innsbruck. Viena, blica în cele 30 de volume din Transilvania Numai sim­ de a încerca să i^eunesc în Vj dovedit prea şubrede pentru ca în final să asigure un suc­
Verona. Veneţia. Milano. Flo­ „Studii şi documente cu pri­ pla enumerare a arhivelor privelişti de ansamblu obser- Ij ces deplin. Este dc aşteptat ca în continuare urmează :
renţa. Genova .şi în arhivele vire la istoria românilor" transilvănene pe care le-a vaţiile mele. întregindu-le cu H consiliul dc administraţie al Centralei cărbunelui Petro­ MUNCITORI CALIFICAŢI :
din ţară. el reuşeşte să pu­ (1900-1916). Această colecţie cercetat şi a materialelor pu­ ee cuprindeau izvoarele încă fl şani să acţioneze mai ferm la unităţile miniere din sub­
blice masive colecţii de do­ avea scopul de a pune la dis­ blicate din aceste arhive ar nestudiate sau văzute numai Ij ordine în vederea soluţionării cît mai rapide a probleme­ — electricieni exploatare centrale şi
cumente, euprinzind Informa­ poziţia specialiştilor uriaşul crea o impresie deosebită a­ în treacăt", H lor generate de discrepanţa dintre randamentele înregis­ staţii electrice
ţii variate, ce vor sta la baza material inedit, râspindit prin supra contribuţiilor sale la In întreaga noastră istorie I trate In abataje.
lucrări.or sale viitoare. Prin­ diferite locuri. cunoaşterea acestui trecut. nu a rămas problemă la care I Ing. C. DUMITRU — electricieni FRAM şi AMC
tre primele lucrări de acest Merită menţionate greută­ Considerăm că nu întâmplă­ N. lorga să nu-şi fl spus cu-
gen sp situează cele trei vo­ ţile întîmpînate şi efortul de­ tor, în 1915. publică cele do­ vîntul, si n-o trateze pînâ — operatori exploatare inslarlaţii caza­
lume de „Acte şi fragmente pus de savant pentru strin- uă volume din „Istoria Ro­ în cele mai «nici amănunte ne cu abur
cu privire la istoria româ­ gerea acestor documente atît mânilor din Ardeal şi Un­ sau cel puţin să se refere la Contribuţie sporită
nilor", publicate între anii de importante Aflîndu-se la garia". jaloanele principale, dar „me­ — operatori exploatare instalaţii tur­
1aDo-I«97, în prefaţa cărora Sibiu, găseşte interesanta co­ Continuîndu-şi cercetările ritul incontestabil, nepieritor la asigurarea fondului de stat bine cu abur
a u lă : „Dacă istoriografia respondenţă privind compa­ sale de arhivă. N. lorga a rămîne în opera istorică a lui
română n-a luat un pu­ nia grecească de comerţ, ce cutreierat toate ţinuturile Ro­ N. lorgA — arată academi­ — operatori exploatare instalaţii tra­
ternic avînl în anii din va forma conţinutul volumu­ mâniei. în aceste călătorii cianul C. Daicoviciu — ...ea fl Analizind cu răspundere rezervele de creştere a tarea apei (operatori cbimişti)
urmă. aceasta se datoreş- lui XII din „Studii şi docu­ „n-a fost vale, n-a fost po- se bazează pe un extraordi­ producţiei agricole şi a contribuţiei la constituirea
te în pnrle şi lipsei materia­ mente cu privire la istoria vîrniş de dea), n-a fost colţ nar material documentar, de­ fondului centralizat dc produse agricole al statului, — laboranţi determinări fizico-chimice
lelor. Materialele acestea au românilor", pentru care „am de lume unde să nu fi pă­ pistat, descifrat şi interpre­ cu prilejul recentei adunări generale în care au dez­ (laboranţi cbimişti)
început încet, dar continuu, stat — zice el — multe zile truns", a făcut nu numai nu­ tat de el însuşi". bătut acţiunile ce se impun a fi întreprinse in vede­
a fi scoase Ja lumină şi pu­ aproape nemişcat şi cu o lu­ meroase cercetări de arhivă, rea aplicării măsurilor adoptate dc conducerea par­ • PERSONAL TEHNIC :
blicate". amintind în acelaşi minare lingă mine, in lungi dar a cunoscut personal în- Prof, ION FRAJILA tidului privind îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă alo
t'inp că .publicaţia de as­ ţărănimii, cooperatorii din Toteşti s-au angajat să — maiştri electricieni exploatare cen­
tă/j c numai o parte din a- Dolne şl Jocuri populare; IS.MI soarâ: 11.55 Ştiin|a )a 7.1; 12.00 Bu­ livreze suplimentar la fondul dc stat 20 tone de po­ trale şi staţii electrice
reen. cu mult niai întinsă la Buletin de ştiri; 15.05 Selecliuni letin de ştiri: 14.00 Buletin de şuri: rumb şi 20 tone dc cartofi.
care lucrez" şi care va for­ din operete; 15.20 Fugâ şl opi mi­ 14.05 Chita Rodj ca Bujor. Varga Pentru finalizarea angajamentului asumat, in a­ — maiştri termoenergcticicni
Lâszlo şi FArâmiţa Lambru; 14,30
Victor
niaturi pentru plan de
ma ..urmarea volumelor de lusceanu: 15.43 Pagini vocale Ş> Memoria pâminLulut românesc; ceste zile cooperatorii lucrează intens la întreţinerea — ingineri şi tehnicieni constructori-
faţă". orchestrale din muzica de estra­ 15.00 Muzicâ uşoara de Liviu Io- culturilor, încadrind toate acţiunile în grafice şi efec-
In 189-î. lorga prezintă A- PROGRAMUL I: 6.00 Muzicfi dă; 16,00 Radiojurnal; 16,15 Cinie- nescu: 15,20 Jocuri populare exe­ tuînd praşilcle la timp şi de calitate Pe întreaga su­ diriginţi de şantier.
cul sâptâmlnii : „Partid, al vieţi)
instrumente;
cutate la diferite
cadentieî rapoartele consulare Si ucuialltâţl; 6.20 Jurnal agrar ; noasuc soare" de Florin Comişel; 13.3(1 Radlo-şcoalA; 16.00 Radio­ prafaţă ocupată cu porumb şi cartofi. ® CONDIŢII DE ANGAJARE — con­
prusiene pentru a fi publi­ G.M GiiniiosncA: 7.00 Radiojurnal: 16.30 Melodii de Florentin Del- jurnal. 16.îs Orchestrele Ion Ca-
7,2.1 BunA dimineaţa, copil !; 7.43
inai şi Edmond Deda; 16,50 Pu­
cate în vo!umu) X din cunos­ Sfoiul medicului; 8,00 Sumarul blicitate radio; 17.00 Radioenciclo- llsirache. Billy Vaughn şt Les form actelor normative în vigoare. Pos­
Baxter ; 16.30 Cronica sAptâmlnli
cuta colecţie Hurmuz.aki, în- presei; H.oa Matineu muzical; 8.23 pedle pentru tineret; 17.M Con­ muzicale: 18.55 Sfatul medicului:
Mnmcnl poetic; 0,30 Lu microfon cert de muzică populară; 18.08 17,80 Buletin de Ştiu; 19.00 turile de maiştri se ocupă prin concurs.
cepînd cu aceasta seria ce­ melodia preferai*: 9.00 Buletin Orele serii; 20.00 Tableta de sea­ Buletin de ştiu: 19,05 Melo­
lor şapte volume referitoare de ştiri' 9,ni La microfon, melo­ ră; 20,05 Zece melodii preferate; dii de estradă; 19.30 Lecturi co- Se asigură locuinţă corespunzătoare în
la istoria noastră în perioa­ dia preferalâ (conltnum e): 9.10 20.40 La microfon Ion Bogza; 20,55 mentatc din opera lui Nicolac
ştiinţa la zi: 21.00 Bijuterii m u­
10.00 Buletin de
Atins cultural;
da secolelor XVI-XVIlî. In ştiri; 10.05 Itinerar folcloric; ju ­ zicale: 21.30 Revista şlagărelor: lorga; 19,50 Noapte bună, copil; municipiul Tg. Jiu.
această acţiune de depistare, deţul Suceava; 10 30 l'aglnl din 22,U0 Radiojurnal; 22,30 Concerl 20.00 Mie dlclionar dc operă; 20.10 „FOŞTII ABSOLVFNJI Al ŞCOLILOR PROFE­ Solicitanţii se pot adresa direct la Ex­
Radioslmpozlon; 20.50 o melodie,
$liri;
studiere şi publicare a do­ operele; 11.00 Buletin dc filme: de seară; 22 53 Moment poetic; n cl Interpreţi: 21.00 Buletin dc
rJ 00 Concert de seară (continua­
31,05 Melodii lansate în
Capriciu
cumentelor. N lorga a fost 11.15 Revtsta eoonomlcA: 11,40 re); 24.00 Buletin de ştiri: n.03— ştiri: 21.05 Variaţiuni pentru .or­ SIONALE Şl MEDIE TEHNICA CĂRBUNE DIN ploatarea C.T.E. Rovinari, judeţul Gorj
cincmâlo-
chestră şi
încurajat de fostul său pro­ Cint.Un a patriei gradină — etn- 6,00 Estrada nocturnă. (Uafice de Dumitru Capoianu; LUPENI SINT INVITAT! A LUA PARTE DUMI­
iccc: 11.50 Cotele apelor DunArtl; PROGRAMUL 11: 6,00-8.10 Pro­ — biroul personal (sau la telefon 2480),
fesor A . D Xpnopol. care. în 12 00 Donovan. compozitor Şl in ­ gram muzical de dimineaţă: B.os 21.30 Atenţiune, pârinii ' : . 23.00 NICĂ, 13 IUNIE 1971, ORELE 9, LA FESTIVI­
revista sa. scria : „Iată o ac­ terpret; 12.10 Recital de operă; Buletin dc ştiri: 7 08 Radiojurnal, Buletin dc ştiri ; 2,1.05 ..Ri- cît şi la întreprinderea electrocentrale
lu.tlul primăverii* de Igor Stra-
tivitate cu c face onoare nea­ 12.30 Intilnlre cu melodia popu­ ii.20 Buletin de ştiri: 0.15 Melodii vinKicI; 23.41) Arii si d u d e din o- TATEA ANIVERSARII A 50 ANI DE LA ÎNFIIN­
lară şi inie.rprelul preferai: 13.00 populare.: 10,«o Fragmente ilin o­ Craiova — serviciul personal-învăţămînt
mului românesc şi pentru ra­ Radiojurnal: 13.13 Avanpremieră pera ..Ovidlu* de Constanlin C. pereic cu Ench Kun/.. F.mmy ŢAREA INVĂŢAMINTULUI PROFESIONAL DIN
Francht şl Anna
Louse. Scrclo
re tara noastră trebuie să fie cotidiană: 13.27 Cintecul c pre­ Noti.ira: IU.30 Cinlccc care stră­ Moffo; 0 16 Simfonia in La de Al- LUPENI". (sau la telefon 11782, interior 492).
recunoscătoare d-lui N. lorga". tutindeni; 14,00 Compozitorul sâp- bat lumea: 11.00 Prelucrări dc fons Castaldl; 0,55—1.00 Buletin
După ce a cercetat mai tâmlnli: Robert Schumann; 14.32 folclor; 11.30 Solişi! de muzică u- de ştiri.