Page 3 - Drumul_socialismului_1971_06

DRUMUL SOCIALISMULUI Q> Nr. 5 099 © MARJI 1 IUNIE 1971 3

Expoziţia „Două decenii de prospecţiuni

i i
şi explorări geologice
nic de care depinde ridica-, Oamenilor muncii de toate Copilărie Exişti dintotdea- ră n-a fost mai bogată şi
rea eficienţei economice a naţionalităţile din judeţul una. Eşti acrul, eşti apa, eşti încărcată dc frumuseţe ca
tuturor întreprinderilor ; lu­ nostru, asemenea întregului lumina vieţii Fără tine n-ar nCwMi. Cind viatul bolii în­
crătorii de pe ogoare de n-şi popor, le merge la Jnimă, fi adolescenţă, n-ar exista cearcă să-ţi atingă obrazul,
uni eforturile şi priceperea găsesc un puternic ecou
ţărănimea, intelectualitatea pentru înfăptuirea progra­ mobilizator în conştiinţa lor maturitate, nici senectute. îngrijirea şi medicamentele
şi, totodată, rezervele deo­ mului de dezvoltare intensi­ îndemnurile : „Avem un Eşti zimbetul, bucuria de a le primeşti gratuit, cind o-
sebit de importante existen­ vă şi multilaterală a agricul­ program măreţ şi Insuflcţl- trăi, ghiocelul şi lăcrămioa­ nii le cheamă să descifrezi
te — materiale şi spirituale turii noastre elaborat de tor ilc dezvoltare multilate­ ra din corolarul floriLor. lumina slovei, manualele iţi
— de accelerare a ritmului partid ; oamenii de ştiinţă rală a României socialiste Răsări să anunţi primăva­ sint aduse ca dar.
dezvoltării, de creştere a e- de a-şi■ consacra talentul şi în perioada anilor 1971-1975. ra, anotimpurile virstelor. Ziua ta de azi sc anunţă
sub zodia altor împliniri —
ficienţci întregii activităţi. capacitatea alinierii ştiinţei Prezentul şi viitorul luminos Eşti puntea dintre azi şi înscrise sub arcul de lumină
şi
miine, dintre
mlădiţă
Chemarea înflăcărată a- româneşti, exigenţelor i evo­ al patriei, creşterea bună­ trunchiul viguros. al acestui an jubiliar —-
dresatâ. zilele acestea, de luţiei tehnico-ştiinţificc con­ stării oamenilor muncii, a ce-ţi vor aureola portretul,
Consiliul Naţional al Fron­ temporane şi creşterii rolu­ familiilor lor, sini nemijlocit Cu fiecare an, cu fiecare înainte ca anul 71 să se în­
tului Unităţii Socialiste că­ lui ci în viaţa socială ; lu­ legate de activitatea pe care 1 Iunie, ziua la — copilărie cheie. părinţii vor primi noi
tre oamenii munbii de la o- crătorii din consiliile popu­ o depune ficrorc cetăţean al ce-ţi împlineşti aripile in co­ ajutoare pentru a-ţi înfru­
raşc şi sate, către cctâţcne- lare şi din unităţile presta­ tării pentru dczvollarca sus­ lectivitatea socialistă — ciş- museţa copilăria, iar o dată
, le şi cetăţenii Republicii toare de servicii de a aduce ţinută a forţelor de produc­ ligă alte şi noi frumuseţi. Ţi cu '12, aceste daruri vor pă­
Socialiste România, vizează o contribuţie sporită la în­ ţie, a industriei şi agricul­ le pregăteşte cu dragoste de trunde şi la sale. Aşa pre­
consolidarea şi dezvoltarea făptuirea obiectivelor noului turii. a economici naţionale părinte Partidul Comunist cizează noua hotărire a
spiritului de efervescentă e­ cincinal privind ridicarea în ansamblul său. a ştiin­ Român, cel ce-ţi veghează partidului : „familiilor de
mulaţie politică şi de mun­ nivelului de trai al poporu­ ţei, învăţământului şi cultu­ anii şi-ţi îndrumă paşii, cel cooperatori li sc acordă, in-
că generale de trecerea la lui ; cadrele didactice de rii, pentru realizarea tutu­ care a făcut ca idealurile şi cepind dc la 1 ianuarie 1912,
transpunerea in viată a n-şi consacra întreaga acti­ ror obiectivelor înscrise în visurile noastre să sc nu­ ii n ajutor lunar dc 50 de
programului elaborat dc vitate perfecţionării învâţâ- planul cincinal Slâ în pu­ răm r v. ONOIU mească a2i Realitate. Reali­
tatea copilăriei de azi, nas-^ lei pentru fiecare copil în
Congresul al X-lea al parti­ mîntuluiT. întăririi legăturii terea muncitorilor. ţărani­ In faţa exponatelor. virstă de ptnă la 16 ani".
dului. angajarea totală a sale cu practica, educării în lor, intelectualilor, a minu­ Holul cinematografului că a aşezărilor bogate in ză­ forului zăboveşte mai mult culă sub cer dc azur, spre
fiecărui cetăţean — român, spiritul înaltelor idealuri natului nostru popor să în­ „Arta" din Deva găzduieşte căminte de uiinereuri com­ sînt cele ce poartă sem­ care se înalţă, liber şi des­ Azi, cind cu lacrima feri­
maghiar, german şi de alte socialiste ale tinerei generaţii. făptuiască măreţul program expoziţia organizată cu pri­ plexe şi de fier, de cărbune, năturile inginerilor Se­ făşurat, faldurile purpurii şi cirii in priviri iţi sărutam
tricolore. Realitate ciştigală
naţionalităţi, tînâr sau virsl- Din chemările Consiliului pe care ni l-am propus pen­ lejul aniversării a 20 de ani bentonite, argile refractare, ver Suciu, Eugen Anton, Ion chipul, cind iţi urăm să fii
nic. bi\i hat sau femeie, in NaUonnl al Frontului Uni­ tru viitorii cinci oni, să a- de existenţă a întreprin­ roci bauxitice, calcare do- Miclea, Gh. Negescu, Gh. cu jertfa înaintaşilor, cu mereu ocrotită de acea mi­
uriaşul efort constructiv al tăţii Socialiste se detaşează sigurc. sub conducerea în­ derii de prospecţiuni şi ex­ lomitice. Ochi de lumini, Carzol, tehnicianului Al. lupta paşnică de pe frontul nă părintească care ţi-a dă­
întregii noastre naţiuni so­ cu pregnanţă atenţia cu ca­ cercată a gloriosului nostru plorări geologice Hunedoa­ colorate pe tipuri de zăcă­ Antonescu sau colectivu­ muncii, cu negrul cărbune­ ruit adevăraţi ani, cind iţi
lui şi cu dogoarea oţelului,
cialiste Ca organism politic re sînt înconjurate în patria partid comunist. înâltoren ra-De va. minte, se aprind pe. harta lui condus de ing. S. Buccr- cu roşul cărămizilor şi cu spunem „să creşti mare",
ccl mai larg reprezentativ. noanlră femeile, tînâra ge­ României pe noi culmi ale României socialiste, dezvă­ zan. Iată roadele cîlorua îţi cerem, totodată, să nu
Frontul Unităţii Socialiste neraţie. care au un rol deo­ civilizaţiei socialiste". Ingenios concepută, expo­ luind perimetrul (ntins al din inovaţiile prezente in aurul ogoarelor. Aşa se
cheamă muncitorii, cadrele sebit în edificarea noii so­ Da slâ în puterea noastră ziţia oferă vizitatorului o muncii geologilor, minerilor expoziţie : prin aplicarea în scrie, azi, copilăria. uiţi o clipă să răspunzi,
privire de ansamblu asupra
de specialişti din industrie cietăţi. militarii Republicii să dăm patriei, cauzei so­ şi sondorilor întreprinderii masivul Poiana Ruscăi a Copilărie. Exişti dintot- prin fapte demne, frumuse­
să-şi dedice cunoştinţele, ex­ Socialiste România — stra­ drumului parcurs de oame­ de prospecţiuni şi explorări. centrărilor pentru stabilirea deauna ? Da ! Dar niciclnd ţii şi fericirii de care te bu­
nii intrepritiderii in căuta­
perienţa şi spiritul inovator ja de nădejde a cuceririlor cialismului lot crea ce este rea zestrei de materii pri­ Eşantioancle din lumea a- direcţiei şi orientării sonde­ chipul tău n-a avut colori­ curi.
tul de azi! Nicicind garde­
rezolvării problemelor car­ revoluţionare ale poporului necesar prosperităţii şi în­ me, dar, totodată, prileju­ dincurilnr dezvăluie como­ lor, s-a redus numărul ac­ roba, ţinuta ta vestimenta­ LUCIA LICIU
cidentelor tehnice şi a cres­
dinale ale progresului teh­ nostru. floririi î ieşte şi o cunoaştere veridi- rile acestor ţinuturi : mine­ cut viteza de foraj; dispo­
reu de fier — sideritu găl­
buie — din zestrea Teliu- zitivul de colmatare pentru
cului central, siderită cenu­ combaterea pierderilor de
în ţnvăţămîntul superior şie din străfundurile Gheţa­ circulaţie permite o inclu­
din
dere rapidă a fisurilor
rului de est, minereu cupri­
fer — calcopirita de Brus­ pereţii găinii de sondă şi C I N E M A
turi, bauxită — lentila Co­ reluarea normală a circula­
Sesiunea de exann blice generale, în care con­ marnic, Murgoi, Ohaba-Po- măturile metalice de mină 10,00—11,00 TcleşcoalA ; DEVA : Cronomctrul („Pa­
ţiei. fluidului de foraj; ar­
nor. Grafice vorbesc,
prin
ştiinţa deţine un rol tot mai
important contribuind activ graiul cifrelor, despre trep­ din prăjini casate asigură IR,00 Re vist a UierarA Tv. • tria") ; Tratele dr. Ifomer <„Ax-
18.10 De ziua voastră, copil I ;
consumului
ta") ; SEMCRIA: VfnAtoarea da
reducerea
de
tele urcate în cele două de­
în actualitate da clientelei — confruntare la înfăptuirea exemplară a cenii: foraj geologic — 042 lemn de mină şi o mai ra­ 19.30 Telejurnalul rtc seară. vrăjitoare („Mureşul") ; HU­
19,ÎS Publicitate;
19.20 ioni (Ic seri ;
NEDOARA :
Adio, Graoada
măreţelor sarcini puse de că­
km, valoarea producţiei a
(„Sldcrurgistul");
A dispărut
presiu­
ţională dirijare a
Sport;
utilă, cu caracter umanitar, tre partid în faţa colective­ ajuns, in prezent, la 109 mi­ nii rocilor; suprastructura 20.10 România ’75. un Tragonard („Constructo­
In această zi de început învăţate nu atmt un carac­ ştiut fiind că unele abateri lor de oameni ai muncii de Un milion dc noi locuri rul"); CALAM: Timp pentru n
TE1.IUC ;
trăi („li Iunie*);
de iunie işi face debutul ter de cultură tehnică gene­ profesionale din domeniul Ia oraşe şi state. lioane lei, productivitatea metalică pentru instalaţii de muncă. Implicaţiile e- Departo In apus („Minerul");
noua sesiune de examene in rală, iar noi studenţii nu ve­ circulaţiei şi desfacerii pro­ muncii la 13 500 lei/munci- Zif fiUO şi 1 200 A permite Conomlco-Kociole ale creş­ PETROŞANI: Renegata („7 N o­
iembrie"); Primul curier („Re­
invăţumintul superior. Stu­ deam o prea mare legătură duselor pot degenera în in­ VASILE PJJAN tor, economii la preţ dc un montaj rapid şi reduce­ terii populaţiei active. publica"); LUPENI: Ora scor­
Prevederile actualului cin­
denţii de In Institutul d(* iiUre ele, in anul ]V concep­ fracţiuni sancţionate aspru de secretar al Consiliului cost 17,ft milioane lei.. rea consumului de ciment. cinal ; pionului („Cultural"); In fie­
mine din Petroşani şi de la ţia noastră s-a schimbat ra­ legile stalului nostru, iar în­ judeţean ol Frontului Dar poate exponatele asu­ 20.30 Scară de teatru: „Ultima care seară ta ora 11 („Mun­
Institutul de subingincri din dical, ue-am maturizat pro­ călcările deontologiei sînt în Unităţii Socialiste pra cărora privirea vizita­ L. LARA întrebare" de Ştefan Bcr- citoresc"); I.ONEA; Noapte cu
(„Minerul"); VULCAN :
clu. In distribuţie: Silvia
ceaţă
Hunedoara nu inirut deja in fesional datorită faptului că fond arie dc neomenie faţă Popovlci, Telly Rarbu, Mlh.il vitenzul — seriile I-II
9eptlmtu
febra acestor verificări pe­ In această perioadă am luat de pacienţi. Tudorel Popa, lordachc, („Muncitoresc"); BARliATENl:
Sever,
Ştefan
riodice, adevărate teste ale contact cu toate noţiunile de Chirii Economul Viţelul dc aur — serillo I-II
(„6 August"); ORAŞTIE: în­
stadiului de pregătire. Ală­ specialitate care vor contri­ Raţiunea unui asemenea 21,45 Breviar Juridic; ceputul („Dacăra"); GCOA-
turi de ei, cadrele didactice bui la formarea noastră ca control obştesc se justifică atît 22.00 In turneu la Oucureştl.» GIU-DAT: îngerii negri — se­
Brubcck.
Trlo-ul
Dave
trăiesc sentimentele puterni­ viitori ingineri. Pot afirma prin specificul activităţii de invitatul formaţiei — sa­ riile l- I f ; HAŢEG: Semnale
ce ale împlinirii muncii lor. tnsd că programul sesiunii servire cit şi prin grija plena­ xofonistul Gcrry Mullt- po druiu („Popular"); BRAD:
Can }
Despre pregătirile ce se de examene, nu numai la ră de a înlătura unele neajun­ 22.20 Opinia dv. : „Dezbateri 9nnrete alb al pustiului („Stea­
ILIA : Amintiri
fac in vederea acestui fapt mine dar şi la colegii mei, suri care pot fi corectate mat litcrar-artistlcc"; ua roşie");
am fost informaţi prin in­ a Început de fapt la 1 oc­ grabnic cu concursul oameni­ parchete care ar trebui să fie al întregii activităţi de ex­ 22,50. Telejurnalul ile noapte; bucurcşteno („Lumina").
termediul unor scrisori, so­ tombrie 1910, cu prima zi lor muncii din ramurile pro­ CUrmorg dwi paq. )\ aceia care să coordoneze di­ ploatare. 23.00 Includerea emisiunii.
site la redacţie. Tovarăşul de curs. Mai concret, pregă­ ductive, interesaţi ca mărfu­ rect activitatea de exploata­ A fectele scoase în eviden­
con/, dr. ing. llie Constnn- tirea noastră a constat în rile produse de ei să fie tot re. Dar în majoritatea cazu­ ţă de interlocutorii noştri vin tel" de H u m perdlnck (fragm ente);
10.30 Solişti de muzică uşoară ;
linescu — prorectorul Insti­ munca de zi cu zi, studen­ mai solicitate. toacelor de transport în ca­ rilor acest lucru nu se prea să completeze imaginea ge­ 11,00 Muzică tunisiană; 11,20 De
tuim de mine Petroşani — ne ţii fibid conjhen/i de rolul Măsura stabilită eu privire drul unităţii, neexjstînd o co­ întîmplâ. Din cei 26 de ges­ nerală asupra nesiguranţei la A la Z — muzică uşoară; 11.33
informează tcă in vederea lor de purtători şi m.înuitnri la extinderea controlului ob­ relare justă între necesarul tionari şefi de parchete nu­ care domneşte în cadrul con­ ştn n la la zl; 12,00 Buletin dc ştiri;
sesiunii s-nu funt o serie de ai tehnicii noi, schimbul de ştesc asupra mai multor sec­ de autovehicule pentru trans­ mai 4 îşi îndeplinesc sarcini­ ducerii unităţii din Haţeg. 12.03 Avanprem ieră co tid ian ă; 12.15
Muzică in strum entală; 12 30 E m i­
PROGRAMUL I: Dc la r, la 9,30;
măsuri care să permită stu­ miine al specialistului de toare facilitează, fără îndoială, port şi cantitatea de masă le de plan. La restul, reali­ Aici, după cîte am înţeles, nu 9.30 Allaa cultural ; 10.00 Buletin siune muzicală dc la Moscova ;
denţilor pregătirea exame­ azi. lemnoasă din parchete, care zările pe primele 4 luni ale a fost încă cristalizată legă­ dc ştiri; 10.05 Muzica populară ; )3.00 Radiojurnal; 13)5 Concert
nelor în condiţii optime. Pregătirea sesiunii de e­ îmbunătăţiri substanţiale în trebuie adusă în depozitele anului nu depăşesc 25 la sută tura firească care trebuie să 10.30 Temă. vaiioţiuni şl joc de dc prlnz; 14.00 Buletin de ştiri ;
14.05 La microfon M an a l<usu si
Astfel, in cadrul fiecărei xamene a atins cote maxi­ activitatea unităţilor comer­ finale. Realizările acestei luni din sarcinile planificate. existe între unitate şi com­ Stan Golestan; 10.45 Selecţluni din Ştefan Băcanii; H.30 Memoria pa-
opereta „Fata munţilor'' de Fra-
catedre s-a alcătuit un pro­ me la Institutul de sub- ciale şi de alimentaţie publică, sînt elocvente în acest sens ■Problema competenţei şi binat. Greşelile care s-nu fă­ scr Sim son-Tntc; 11.00 Buletin de m lntulul românesc. 100 de ani dc
gram special de consultaţii, inglnerî din Hunedoara. Stu­ căminelor, spitalelor, creşelor, — ipînâ la 25 mal a fost rea­ responsabilităţii cadrelor de cut în anii trecuţi prin lua­ ştiri ; 11.05 In parc — muzică u ­ la naşterea cărtu raru lu i şl Istori­
cului dc renum e mondial- Nico-
se organizează lecţii de sin­ dentul losif Mersici din a­ grădiniţelor, căminelor din lizat doar 46 la suta din pla­ conducere a activităţii pro­ rea unor decizii ncgîndite la şoară : H.I5 Rcvistn economică ; lae lorga. Aniversări UNESCO —
12.lin
1),40 Cintece pentru pace ;
teză pentru cristalizarea şi nul I electromecanică ne co­ instituţiile de învăţâmînt, ho­ nul de transport al lunii şi ductive din parchete — şi nu timpul respectiv nu au făcut Cintâ IIoiia Mouca; ilmii Recital 1971; 15,00 Muzică uşoară; 15.13
13.10
populare;
fixarea cunoştinţelor primi­ munică următoarele : „Con­ telurilor, întreprinderilor de asta din cauză că un mare numai de acolo — a fost pu­ altceva decit să îngrădească dc operă Luciano P avarotti; 12.30 Melodii 10.00 R adiojurnal; Radio-
şuuală;
îC.lo
te la cursuri, n fost extins ştienţi de atenţia cu care transport în comun, de admi­ număr de autovehicule au să şi cu alte ocazii în faţa atribuţiile colectivului de Intllm re cu melodia populnrâ fl Cinteeclc oraşelor — muzică u-
interpretul preferat; 13.UJ Radio­
programul bibliotecii. S-au trebuie abordată această a nistraţie locală, de gospodărie fost transferate de către conducerii C.E.I.L. Deva. De conducere al exploatării. Se ju rn al; 13.15 Avanprem ieră coti­ şoarâ; ic.30 Cronica n.Vptămînil
refăcut, de asemenea, unele doua sesiune din viaţa noas­ comunală, oficiilor de poştă, C.E.LL. altor unităţi fără a fiecare dată s-au găsit Insă pierde prea mult timp cu diană; 13.27 Clntecul c p retu tin ­ muzicale ; IC,55 Te icm e dc p ro ­
17.OU Buletin dc
tecţia muncii ;
lucrări practice la care nu tră universitară, studenţii telefoane şl radioficare, tutu­ se cere consimţâmîntul nos­ motivări care, în final, nu au transmiterea de măsuri şi ho- deni; 14.00 Compozitorul sAptâml- ştiri ; 17.03 Din cele mal Îndrăgi­
nil: Serchei Prokoficv; 14.30 Doi­
s-au obţinut rezultate satis­ de la tinărul institut hune- ror unităţilor în care se exer­ tru. făcut altceva decit au încu­ tărîri la combinat, care tre­ ne Şl Jocuri populare: 15.00 B u ­ te melodii populare : 17.30 Em i­
făcătoare, s-au fmbimălăfit dorean se pregătesc temei­ cită controlul obştesc. rajat pe cei direct vizaţi — buie să-şi den consimţâmîntul letin dc ştiri; iS.03 Duete comice siune cu lturală; 17,50 Mlcroreclial
Angela Zilia; lil.On Publicitate r a ­
condiţiile pe linia căminiză- nic. Conducerea institutului Instrument al democraţiei Existenţa unor anomalii în şefii de parchete ca şi pe al­ oportunităţii lor, cînd foarte din operete: 15 20 Piese in stru ­ dio; 18,20 Muzica dc-a lungul
m entele de Romeo A lu x an d rtacu :
rii şi cantinizării. Pentru a creat o serie de condiţii socialiste, organizator de o­ activitatea de transport va te cadre slab pregătite, S-au uşor lucrările s-ar putea re­ 15.40 Pagini vocale şi orchestrale veacurilor; 19.00 Buletin dc ştiri;
..boboci" au fost prelucrate tn vederea realizării acestui pinie publică, menit să gre­ trebui să dea mai mult de făcut şi propuneri de a adu­ zolva direct cu maximum de din muzica de estradă; 10.00 Ra- 19.05 Melodii de estrada; ii.io
Lecturi com entate din opera lui
dio.Jurnnl; lG.15 Cîntecul sAptâniî-
aspecte de metodologia exa­ fapt : a fost mărit orarul bi­ fez e în climatul relaţiilor de gîndit conducerii tehnice a ce cadre competente din alte operativitate. S-ar putea re­ j\il: „Imn pentru patrie" ele N. Iorga; li.50 Noapte bună, co­
menelor. organizate lerţii re- bliotecii, sălile de curs şi combinatului, care nu In toa­ unităţi, dar deocamdată nu zolva dacă, la rîndul ei, con­ Ghcnrghe D m nnrescu : ui Iu Muzi­ pii; 2U.00 Mic dicţionar dc operă
caniiulative. consultaţii per­ seminarii sînt deschise zil­ muncă normele superioare te cazurile a procedat just în s-a făcut nimic. Se recunoaş­ ducerea U.E L Haţeg n-ar fi că uşoară ; lli.50 Publiciiale r a ­ —11fern n ; 20.30 nndiosjnipozion.
20 50
D iscernăm intrl
deciziei;
sonale ale cadrelor didacti- nic pină la ora 24. S-a sta­ de convieţuire socialistă, sensul dirijării mijloacelor de te că treburile merg prost, atît de săracă în ceea ce sc dio; 17 00 Rndioeneiclopedic pen- Form aţia Freddy Balta. 2100 B u­
iru tineret: 17,3(1 Concert de m u ­
cr. Absolvenţii (anul V) au bilit de asemenea ca mate­ morala înaintată a clasei transport. Dacă conducerea deoarece şefii de parchete cheamă capacitate de organi­ zică populară; 18.00 O rd c scrii ; letin dc ştiri: 21.05 Triplul con­
terminat deja elaborarea rialul bibliografic să fie muncitoare, Iniţiativa şi spi­ unităţii de exploatare afirmă scapă oamenii din mînâ. nu zare, de intervenţie, de ini­ 20.00 Tableta de seară : 20 O.î Zece cert pentru vioară, violoncel, pian
şi orchestră do Hani Consianii-
preferate ;
20.40 Chilă
melodii
proiectelor de diplomă şi distribuit studenţilor In ra­ ritul ei gospodăresc — tră­ că nre asigurate cantităţile reuşesc să creeze o atmosfe­ ţiativă. de acţiune. Măria C o rn cscu ; 20,55 Ştiinţa la nescu: 21 ,70 Alcntm nc. părinţi ;
urmează rn în n rfoun^ ju­ port cu programarea exame­ sături devenite în ţara noas­ de lemn în ultima fază în ră sănătoasă de muncă în înlăturarea acestor neajun­ zl; 21.00 Bijuterii muzicale; 21.10 Z1.5U Cintccc populare: 22 OU Disc
ja/.z; Stan Get* — „F onis". P re ­
mătate a lunii iunie să se nelor. Primii care intră fn tră forţe motrice de progres parchete, credem râ este de cadrul echipelor de lucru, dar suri. In care un aport sub­ Revista şlagărelor; 22,00 R adiojur­ zintă Mi lini Merinde!. 22.30 Evo­
prezinte în faţa examenului focul verificărilor sînt stu­ — controlul obştesc va ur­ prisos să mal fîe demonstrate nu se ia nici o măsură meni­ stanţial trebuie să-l aducă a- nal; 22.30 Concert de seară; 22.Sâ cări literare. Scriitori publicişti
M oment poetic; 23.00 Concert de
de slnt. denţii de la secţia trata­ mări respect a rea întocmai a afirmaţii contrarii care nu au tă să înlăture din funcţiile tît unitatea de exploatare ctt seară (continuare); 24.00 Buletin dintre ccic dou/i războaie m o n ­
alt scop decit acela de a mu-
Tudor
Teodorcscu-D raniş-
diale:
Despre modul cum au pre- mente (3 iunie), urmează dispoziţiunilor legale. Expo­ lor pe cei oare de fiecare da­ şi conducerea C.E.I.L. Deva, de ştiri ; 0,03—0,00 Estrada noc­ ic; 22,30 Form aţia Valcnţiii Grigo-
oătit actuala sesiune de e- cei de la furnale şi oţelăril nent şi totodată organizator şnmnliza deficienţele mereu tă se dovedesc incapabili. Şi va crea posibilităţi mai turnă. rescu; 23.00 Buletin dc şuri; 2.1,05
PROCRAMUL II: 0.00-0,10 P ro ­
xnmcne studenţii anului IV (5 iunie) şi electromecani­ mai vizibile în acest sector. pină cînd oare la U.E L. Ha­ concrete şi eficiente de re­ gram muzical de dim ineaţă; 8.10 Sint compozitor — Itichard Wag-
mine ne informează studen­ colectiv de opinie muncito­ — Lucrăm cu oameni slab ţeg se va discuta proble­ zolvare într-un timp optim a Tot înainte: n.23 Mari Interpreţi: ner; 23,43 Pagini din opci'Cta ,,A-
niorul m ascat" dc Ion H artulary
tul Francisc Pana lată ce cii (6 iunie)". rească, el este chemat ca în pregătiţi profesional — ne ma cadrelor, care în fond problemelor ridicate de pro­ Sir John Barhirolll; 9.03 Copiii lu ­ Darclcc: 0.07 Suna tic balei ..l,a
ne scrie rfînsul : „Dacă pi­ viitor să iradieze o influenţă spunea ing. Aron Petric, in­ ponte primi urgent o rezol­ ducţie. mii clntă; 9.10 Curs de limba Guira" şl Divertismentul pentru
franceză; 1.10 Buletin de ştiri ;
„Scar'lat liana"
pian
orchestră şi
nii In anul III disciplinele M. BODEA ginerul şef al unităţii. Mă re­ f).3ă Orchestre de muzică p opu­ de Alfredo Casclla ; 0,55-1.00 B u ­
I puternică asupra opiniei pu­ fer In primul rînd la şefii de vare spre binele producţiei, C. DUMITRU lară; 10,00 Opera „Hdnscl şi Grc- letin dc ştiri.
lor de pregătire, organizarea plexe, în care să fie obligat dere câ în perioada pregăti­ diriguiţii, conducerile şcolilor portante pc linia creării con­ cialiste din agricultură, pn- perioada vacanţei. Se cere ?i
dc grupe de studii cu candi­ să se orienteze singur, pentru rii examenului de bacalaureat sâ aibă în vedere orientarea diţiilor materiale pentru des­ 1 ronnrea lor concretă, efecti­ s-au luat măsuri în vederea
daţii pentru examenul de a găsi cea mai bună cale de se pun probleme extrem de elevilor în primul rînd spre făşurarea pregătirii practice vă. nu numai figurativă. organizării in mod plăcut a
bacalaureat ; pentru elevii co­ soluţionare. , importante, pentru depista­ meseriile specifice judeţului a elevilor. Experienţa unui In general, ca trăsătură timpului liber prin vizite,
rigenţi să se pună la dispozi­ Organizaţiile de partid, de rea. de exemplu, a vocaţiei nostru, trezirea dragostei faţă număr însemnat de şcoli, cum specifică, se poale spune câ drumeţii şi excursii In a-
malemnllcâ, fizică, limbi, is­ ţie laboratoarele, unde să lu­ tineret din şcoală sînt chema­ reale şi. sigur că da, efortu­ de profesiunile pe care le sînt: liceele din Brad. Orâş­ elevii au o conduită bu­ ccastăi vacanţă trebuie ac­
torie. ştiinţe sociale, geogra­ creze sub directa îndrumare te să lămurească faptul câ rile profesorilor se cuvin fl practică părinţii ior — side­ tie. Simeria şi Vulcan, ca şi nă în şcoală, familie centuată organizai ca dc la be­
fie. consfătuiri cu directorii, a profesorilor, astfel ca pre­ pregătirea care se realizează fi concentrate şi în această rurgia, mineritul, construcţi­ a şcolilor generale nr. 2 şi H şi societate, o concepţie rc autofinanţalc. combătute
simpozioane ştiinţifice şi alte gătirea lor să fie de conţi­ in comun, în clasă, nu poale direcţie. , ile, mecanizatori in agricultu­ din Hunedoara, nr, ,‘) din Lu- sănătoasă despre lume, par­ tendinţele de feslivisni in
acţiuni. nut ; acordarea unei aten­ avea decît un caracter orien­ Se impune a avea în vede­ ră ele. In acest scop, trebuie peni şi altele demonstrează ticipă activ la acţiunile vo- desfăşurarea diferitelor acti­
Cu toate rezultatele bune ţii deosebite lecţiilor de reca­ tativ. Esenţială este activita­ re câ îndoctrinarea pripită, intensificată acţiunea de râ sc pot face paşi importanţi hintar-patrîotice, se inte­ vităţi cu şcolarii.
obţinute în activitatea şcoli­ pitulare şi sinteză, fn special tea personală a fiecărui elev. dotarea conjuncturalâ se re­ popularizare a şcolilor profe­ în modernizare, nu atît prin grează în cîmpul muncii. Ţinînd seama dc faptul că
lor, jn desfăşurarea procesu­ la clasele terminale ; trans­ S-au obţinut rezultate bune şcoala românească de aslăzi
lui instructiv-educativ mai formarea bibliotecilor şl la­ în activitatea cultural-artisti- este chemată să prelucreze,
sînt încă deficienţe. De exem­ boratoarelor şcolare în şan­ câ (la concursul pionierilor sâ modeleze şi sâ dea formă
plu. numărul de elevi buni tiere de lucru ; o Intensă le­ din clasele V-VIII obţinîn- unuia dintre cele mai dc
şi foarte buni* este destul de gătură între şcoala şi fami­ du-se 0 premii pe ţară) De preţ bunuri dc care dispune
sc.V.ut (23 Ia sută), în timp ce lie, mai ales în ce priveşte asemenea, la concursul pc poporul nostru liber şi slăpîn
n] celor cu note la limită este orientarea elevilor spre pro­ meserii al elevilor din învâ- pc destinele sale — inleli-
destul de mare la multe din fesiile cele rnai utile socie­ ţâmîntul profesional şi tehnic, genţa, puterea minţii —, să-şi
şcoli. Sint carenţe şl în acti­ tăţii şi crearea ambianţei de elevii lumedorcrii s-au evi­ aducă contribuţia sporită la
vitatea unor organizaţii de studiu. denţiat la faza republicană înflorirea nrînduirii şi na­
partid din şcoli 1 Ia şcolile De © atenţie aparte trebuie pc ramuri, cucerind nume­ ţiunii noastre socialiste, ta
generale de B ani din Valea să se bucure pregătirea can­ roase premii şi menţiuni. dezvoltarea mullilalcrolâ a
Riadului, Almaş-Săllşte. Şcoa­ didaţilor pentru bacalaureat. Acţiunea dc orientare şco­
la generală de 10 ani nr 1 în pregătirea examenului lară şi profesională s-a in­ personalităţii umane, expu­
Riad. liceele din Câlan şi O- de bacalaureat, esenţială este tensificat, s-a organizai o nerea tovarăşului Nivolae
râşlic, Casa de copii Baia de activitatea personală a fie­ expoziţie judeţeană de oi mu­ Oauşcscu Ia adunarea so­
Criş ş(» altele, sprijinul, In­ cărui elev. Elevii trebuie a­ tare şcolară, cu exponate lemnă consacrată sărbătoririi
semicentenarului PC.R.
re­
tervenţia organizaţiei de jutaţi ca să-şi îndrepte aten­ De aceea, prin temele care fuză virstclo* tinere De a- sionale. a formelor dc califi­ bugete şi mijloace tehnice, realizate de elevii livrelor de afirmă principiile dc bază
partid In rezolvarea unor ţia spre problemele intere­ se dau acasă, prin exerciţiile semenen, să nu uităm câ exa­ care prin ucenicie In Iovul cit prin iniţiativă şi organiza­ specialitate şi ai şcolilor pro­
nosl.ru.
probleme nu a fost Ja timp sante, spre acele probleme şi problemele recomandate menul de bacalaureat se con­ d e m u n c ă , a şcolilor posl- re Apreciate au fost iniţiati­ fesionale. Ea a fost vizitată ale învâţămînhilui conţinut,
Prin
întregul lor
făcută, nu s-a.u manifestat în care cer moi mult decît a ­ trebuie să se pună la încer­ servă slărurtor Şi durabil în liceale. vele unor consilii populare, de peste â 000 dc elevi din
toate situaţiile exigenţa şi plicarea directă, după anumi­ care, mai mult decit pînâ a­ memoria candidatului. îi Desigur, in această perioa­ ca cele de la Hunedoara şi şcolile generale şi de un nu­ măsurile adoptate in ultimii
in
ani şi cele preconizate
combativitatea necesare. te şabloane, a teoremelor în­ cum, posibilităţile fiecărui evocă după ani figurile das­ dă trebuie ca şi Inspectoratul Vulcan, care au trecut la or­ meros public. S-au difuzat în viitor şi reflectate în expune­
Invăţâniîntul de cultură văţate. Trebuie de reţinut, de elev. călilor. imprimă pc retina lui şcolar judeţean sâ acorde un ganizarea unor complexe de şcoli monografii ,Ve diferite­ rea secretarului general al
generală, profesional şi li­ pildă, faptul că elevii, can­ Pregătirea examenului de făptura lor fizică şi spiritua­ sprijin mai mare unor şcoli ateliere care în prezent sint lor meserii exercitate in ju­ pari îd ului nostru oglindesc
ceal se află intr-o etapă cînd didaţii la bacalaureat nn bacalaureat este o îndatorire lă. distincţia lor. autoritatea cu rezultate mai slabe în în curs de amenajare, iar in- deţul nostru. evoluţia şcolii româneşti în
se finalizează eforturile de­ prea sînt obişnuiţi cu exame­ de mare răspundere a profe­ şi disponibilitalca lor sufle­ procesul instructiv-educativ. ccpînd cu noul an şcolar vor Avîndu-se însă în vedere anii socialismului, grija per­
puse pe parcursul unui an nele. De aceea, pentru sAp- sorilor de liceu Profesorul tească. De aceea, socot câ In această ordine de idei funcţiona cu întreaga capa­ uncie greutăţi în activitatea manentă a societăţii noastre
sau mai multor ani, cînd o tnmînile ce urmează trebuie are datoria să găsească timp tineretul şcolar trebuie în­ poate câ trebuie sâ ajutăm citate. Astfel de iniţiative ar educativă, ca urmare a fap­ faţădc tineret, creează condi­
scamă de tineri se găsesc în să se pună desigur probleme pcutTu predarea unor lecţii curajat prin exigenţă dubla- mai mult în perioada actua­ trebui întreprinse şi în cele­ tului câ peste 'Iii ta sută din ţii dintre cele mai favorabi­
faţa examenului de baca­ concrete în legătură cu fi­ rlc sinteză cu referire specia­ lâ dc dăruite, rnodrl personal lă liceele de cultură generală lalte oraşe din judeţ unde nu elevii judeţului nostru avi le pentru însuşirea valorilor
laureat. a examenelor dc admi- nisarea pregătirii lor. Pro­ lă la chestiunile puse de pro­ dc luciditate Şi elevată spi­ din Ghelar. Călan, Haţeg. Rrnrl, a fost asigurat. în întregime ambii părinţi Î11 procesul de spirituale ale omenirii, penlru
* Icre în învăţământul profesio­ fesorii ştiu în general ce au grama examenelor. ritualii ale. Orâştie. şcolile generale din spaţiul pentru desfăşurarea producţie, este necesar ca instruirea şi educarea temei­
nal şi la licee, sî\u a intrării de făcut în aceasta privinţă In lipsă dc lijap. profeso­ Absolvenţii şcolii generale Boşorod, Lâpugiu, Visca şi pregătirii practice a elevilor. şcoala sâ preia mai ho- nică a tinerei generaţii Stu­
în producţie. Încheierea cu pentru simplul motiv câ îşi rul poate şi trebuie să aleagă se află. dc asemenea, intr-o a'ltcle. Este necesar ea în continuare lârît şi mai eficient func­ dierea şi aplicarea îdciloi no­
succes a anului de învâţâ- cunosc elevii. chestiunile fundamentale spre perioadă cînd trebuie încon­ .Sînt şi alte probleme care comitetele municipale, orăşe­ ţia do supraveghere şi de vatoare cuprinse în mobiliza­
mînt reclamă o activitate în această etapă, profeso­ a sugera elevilor modul în juraţi cu o atenţie mai a­ stau în faţa şcolilor. neşti şî comunale de partid organizate judicioasă a tim­ torul program po care-1 înfă­
foarte densă, ştiinţific dozată rul îl poale ajuta însă pe vii­ care sc cuvine să se prezin­ parte, sfătuiţi să-şi a’cagă Acţiunea de dotare şi ame­ sâ dea un ajutor şi mai niare pului liber al elevilor (supra­ ţişează cu el ari la le şi con­
şi orientată, eforturi conjuga­ torul candidat în alegerea te la examene, uimind ca meseria sau şcoala către care najare a atelierelor continuă ; problemelor din şcoli, spriji­ vegherea copiilor. meditaţii vingere acest document dc o
le din partea tuturor factori­ chestiunilor fundamentale râ­ pregătirea integrală. îndeo­ acest an a fost doar un în­ nirii lor în acţiunea de mo­ pentru pregătirea lecţiilor
lor Ca sarcini prioritare se ie Irebuie împrospătate. în sebi sub rnporlut informaţi­ 'Mi vocaţie, ajutaţi în pregă­ deosebită valoare programa­
pun în această perioadă : ot - precizarea irioj- noţiuni dc ilor. sâ şi-o facă elevii sin­ t e a pentru examenele de cepu*. Conducerilor de şcoli, dernizare şî legare a învâţâ- pentru a doua zi etc.). ticei. importanţă teoretică şî
‘ ennizarcn dc consultaţii şi ha.zâ. în a Io acre a unor exer­ guri. jfjmiterc în învăţământul pro­ Inspectoratului şcolar jude­ mîntului de viaţă, sâ mij­ Pentru perioada care ur­ practică va asigura succese
meditaţii diferenţiate pe cn- ciţii semnificative şi rezolva- Organizaţiile de pnrlid din fesional sau liceal. Organiza­ ţean, consiliilor populare Ie locească legătura şcolii cu în­ mează se impune continua­ remarcabile în întreaga noas­
Icgoriî dc elevi, după g r a d u l r u unui probleme mai com­ şcoli trebuie să aibă în ve- ţiile de partid, de tineret. revin şî în viitor sarcini im­ treprinderile, cn nnităţilt so­ rea acţiunii educaţionale Sn tră activitate.