Page 30 - Drumul_socialismului_1971_06

2 DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5106 © MIERCURI 9 IUNIE 1971

Utilizarea integralâ, cu maximum de randa­
ment ţi eficienţă a tuturor capacităţilor şi su­
prafeţelor productive constituie — în lumina iN TOATE ÎNTREPRINDERILE HUNEDORENE
sarcinilor trasate de conducerea superioară de
partid şi de stat - una drn uriaşele rezerve
prin care, în actualul cincinal, trebuie să se
asigure creşterea accelerată a volumului pro­
ducţiei industriale, sporirea productivităţii mun­
cii, economisirea fondurilor de investiţii, ridi­
carea generală a gradului de eficienţă a activi­ E I »,
tăţii economice. £ m > C I T / W E D O D U C Ţ I E
Cum acţionează comitetele de direcţie şl
consiliile de administraţie, organele şl organi­
zaţiile de partid din economia judeţului nostru
pentru satisfacerea optimă a acestor cerinţe
majore, de mare actualitate ?
Care sînt rezervele şi posibilităţile de care FOLOSITE INTEGRAL, CU iMICI ÎNALŢI DE UTI­
dispun unităţile economice hunedorene in acest
sens şi ce trebuie întreprinis pentru valorificarea
lor deplină ?
Recenta plenară a Comitetului judeţean de
partid, analizînd temeinic aspectele complexe LIZARE Şl MAXIM* EFICIENTA ECONOMICĂ
ale utilizării capacităţilor productive, a stabilit
un ansamblu de concluzii şi măsuri, pe care
le redăm în pagina de faljă.
w a M X v r a im

cienţel. De aceea, plenara a orientat analiza duce la folosirea cajelor blumingurilor numai atelierele auxiliare de la F, C. Orâştie, U. V.
critică şi asupra acestui domeniu care, în in­ în proporţie de 81,6 la sută. Călan şi C. S. Hunedoara.
dustria hunedoreană, prezintă o însemnătate Neconcordanţe de acest gen se manifestă şi Utilizarea în proporţie scăzută a potenţialu­
Un uriaş potenţial deosebită. în minerii. La preparaţnle Coroeşti şi Petrila, Imiibili/area fon­ lui maşinilor-uneltc este în principal consecin­
ţa neasigurârii condiţiilor pentru creşterea nu­
capacităţile de prelucrare a cărbunelui sini su­
Cu toate că în intensificarea proceselor de
mărului de schimburi, a opririlor accidentale
producţie s-au înregistrat realizări de presti­
giu, rezervele sînt departe de a fi epuizate. La perioare posibilităţilor dc aprovizionare ritmi­ cauzate de defecţiuni mecanice şi electrice, sla­
că cu cărbune brut şi de asigurare eu mijloa­
bei aprovizionări cu materiale şi insuficientei
Hunedoara se constată că indicii de utilizare
productiv văzuţi a fî mai mici decît realizările anului ce de transport pentru expediere. La Uzina de durilor fixe - un preocupări pentru asigurarea forţei de muncă
preparare a minereurilor de la Tel inc, instala­
a, cuptoarelor la oţelâria Martin nr 1 sînt pre­
calificate.
trecut cu 500 kg de oţel pe mp de vatră şi zi ţia de sfărîmare are un excedent de capacitate Dezbaterile din cadrul plenarei au evidenţiat
de 174 000 tone anual faţă de celelalte verigi
calendaristică, ceea ce nu constituie un factor ale fluxului tehnologic. clar necesitatea ca în cel mai scurt timp să se
__ in acţiune __ de mobilizare şi stimulare în ridicarea produc­ terii prime, materiale şi combustibil conduc de Jumuli păgubitor creeze în toate întreprinderile condiţii cores­
Deficienţele in aprovizionarea ritmică cu. ma­
tivităţii muncii In această oţelărîe.
punzătoare creşterii indicilor de utilizare a ma-
Cazuri de scădere a intensivitâţii utilizării se
asemenea la nefolosirea capacităţilor. In oţe-
semnalează in sectorul minereurilor neferoase lâriile hunedorene, capacitatea neutilizată din şinitor-unelte. In acest scop s-a stabilit ca, sub
îndrumarea comitetelor municipale şi orăşeneşti
şi feroase. La E. M, Deva, spre exemplu, indi­ cauza pregătirii şi aprovizionării necorespun- de partid, consiliile de adminislraţie şi comi­
Caracterul predominant industrial al Judeţu­ cele de utilizare a capacităţii de preparare a zâtoare cu fier vecin şi alte materiale s-a cifrat Inactivitatea maşinilor, utilajelor şi instalaţi­ tetele de direcţie să revizuiască şj să îmbună­
lui nostru este puternic ilustrat de existenţa minereurilor complexe s-a redus în acest an în anul trecut la 36 000 tone, iar în acest an la ilor este deosebit de păgubitoare. Din păcate, tăţească programele dc creştere a producţiei de
unui uriaş volum de mijloace fixe, a căror pon­ cu 2,6 tone pe oră faţă de anul trecut, în timp aproape 10 000 tone. La laminoare, neasigura­ mai există unele întreprinderi care, după cc au piese de schimb şi de asimilare a acestora. In
dere In totalul fondurilor de producţie este ce la I. M. Hunedoara Indicele de utilizare a rea sortimentelor de lingouri şi semifabricate investit fonduri importante pentru a achiziţio­ unităţile cu râmînerî în urmă se impun mă­
deosebit de ridicată. In acest sens este relevant capacităţii de extracţie s-a diminuat pe ace­ provoacă dificultăţi în funcţionarea laminourelor na maşini şi utilaje, le-au abandonat în scurt suri de impulsionare a activităţii sectoarelor
faptul că, In cincinalul .precedent, valoarea fon­ leaşi perioade cu peste 6 tone pe oră finisoare. Se apreciază că prin lichidarea aces­ timp mecanice, asigurîndu-se utilizarea maşinilorn-
durilor fixe a crescut cu peste 30 ia sută, In Influenţa nedorită a diminuării indicilor in­ tei anomalii se puteau realiza în plus circa Aşa se explică faptul că şi în prezent in in­ nelte din dotare peste nivelurile stabilite prin
1970 revenind fiecărui salariat industrial din tensivi se completează şi se amplifică datori­ dustria judeţului există mijloace fixe inactive plan. ,
judeţ fonduri fixe în paloare de 230 000 lei. Esr tă nefolosirii fondului de timp maxim dispo­ 42 000 tone laminate în anul trecut şi peste 7 000 date disponibile în valoare de peste 85 milioa­
te de asemenea de menţionat că m estrarea nibil al agregatelor, maşinilor, instalaţiilor din tone în acest an. Cauze similare au determinat ne lei. Marea majoritate a acestora se locali­
tehnică a muncii se ridică la un înalt grad de dotare. Se înregistrează numeroase opriri ac­ ca In furnalele de la Câlan capacitatea nefo- zează la CS Hunedoara unde numai două in­
lositâ să fie de 8 000 tone fontă în 1970 şi pe­
mecanizare şi automatizare. cidentale cauzate de defecţiuni mecanice şf e­ ste 1 000 tone în lunile trecute. stalaţii ncfolosile imobilizează o valoare de
Această dinamică este însoţită de substan­ lectrice, slaba aprovizionare cu materii prime,
ţiale creşteri ale gradului de utilizare a capaci­ neasigurarea pieselor de schimb şi a forţei de Rezerve însemnate in folosirea capacităţilor circa 28 milioane lei. Imobilizări de mijloace Creşterea gradului
tăţilor productive. Intre altele, este cunoscut că muncă. La furnalele de la Hunedoara şi Câlan, medii anuale de producţie există şi în sectorul fixe în valoare de 8 şi respectiv 6 milioane Ici
producţia de oţel Martin la Hunedoara a spo­ din cauza opririlor accidentale şi mersului re­ minier. Astfel, prin planul stabilit de Centrala se înregistrează la Centrala cărbunelui Petro­
rit In cincinalul trecut cu trei sferturi de mi­ cărbunelui Petroşani, sc prevede ca E. M. Un- şani şi U. V Câlan, In timp ce F. C Orâştie,
lion de tone exclusiv po* seama creşterii indici­ dus s-au pierdut numai în primul trimestru a- cani să lucreze cu 85 la sută din capacitatea I. M. Hunedoara. „Marmura" Simcna şi indus­ de mecanizare - un
lor de utilizare a cuptoarelor şi prin aplica­ pronpe 8 000 tone fontă, în timp ce la laminoa­ proiectată, Vulcan cu 87 la sulă, Bărbătcni cu tria locală figurează cu valori de 1,1 -1.9 mili­
rea unor tehnologii avansate dc lucru. De ase­ re pe aceeaşi perioadă s-a înregistrat o pierde­ 50 la sută, iar Dîlja cu numai 46,6 la sută. De­ oane lei
menea, In unităţile mmiere din Valea Jiului, re de circa 3 000 tone laminate. sigur, aici intervine In mod obiectiv neconfir- Se semnalează şi reversul acestui fenomen
îndeosebi la minele Lupenl şi Paroşeni, s-au in­ Stagnări de ordinul a peste 1 700 de ore cau­ marea rezervelor prevăzute iniţial. Dar. în a­ Unele întreprinderi se grăbesc să caseze şi să
zate de avarii s-au produs la termocentralele celaşi timp, îşi fac efectul negativ rămînerilc imperativ in minerit
trodus metode moderne de exploatare, a cres­ Mintia şi Paroşeni. La minele din Valea Jiu­ în urmă la lucrările de deschideri, pregătiri, trimită la fior vechi maşini şi utilaje caic n-au
cut gradul de mecanizare la operaţiunile de tă­ lui se semnalează de asemenea întreruperea mecanizare. Din păcate asemenea stări de lu­ realizai durata normală de funcţionale. Volu­
iere, încărcare şi transport, ceea ce a asigurat proceselor de extracţie din cauza deranjamente­ cruri nu slnt singulare ci se manifestă şi In ca­ mul mijloacelor fixe lichidate prematur sc ri
creşterea randamentelor de extracţie şi a efi­ lor în alimentarea cu energie electrică, avarii drul Centralei minereurilor neferoase Deva şi dicâ numo» în acest an la 32 milioane lei, cele
cienţei producţiei de cărbune. la lucrările miniere şi utilaje, lipsă de vagoa­ I. M. Hunedoara mai mari valori provenind de la C. S Hune­
In acest început de nou cincinal, folosirea ra­ ne. La „Marmura" Simeria, filoanele din ca­ doara. C. C Petroşani. I- M. Hunedoara, Creşterea gradului de mecanizare în mine­
ţională a capacităţilor de producţie constituie o riere se folosesc numai în proporţie de 50 la Fenomenele amintite sînt specifice şi supra­ C.EI.L Deva şi industria locală. rit reprezintă una d.in marile surse de sporire
preocupare de căpetenie a organelor şi organi­ sută iar la staţia de mozaic şi secţia dale in­ feţelor dc producţie. In acest sens dezbaterile Această situaţie, datouitâ căreia au fost afec­ a volumului extracţiei de cărbuni, minereuri
zaţiilor de partid, consiliilor de administraţie şi dicii extensivi sînt scăzuţi. din cadrul plenarei au furnizat numeroase ele­ tate negativ cheltuielile dc producţie şi acumu­ şi alte substanţe minerale utile, în condiţii de
comitetelor de direcţie. Sînt notabile în acest Remediile stărilor de lucruri menţionate sînt mente care atestă şi aici o insuficientă utili­ lările întreprinderilor, trebuie să constituie un productivitate şi eficienţă ridicole. Apreciind
sens acţiunile de anvergură întreprinse In nu­ la latitudinea conducerilor întreprinderilor care zare. Astfel, la Uzina de utilaj minier Petro­ serios avertisment pentru întreţinerea şi repa­ că în această direcţie s-au obţinut uncie rezul­
meroase întreprinderi pentru creşterea indicilor trebuie să asigure în cel mai scurt timp exploa­ şani, gradul de folosire intensivă a suprafeţelor rarea utilajelor şi menţinerea lor în funcţiune tate pozitive, plenara Comitetului judeţean de
intensivi şi extensivi de utiilizure, înlăturarea Şi tarea raţională a agregalrlor. îmbunătăţirea ac­ de producţie este de numai 60,5 la sută la pie­ pînâ la amortizarea integrală a valorii lor im
prevenirea deranjamentelor şt întreruperilor în tivităţii de întreţinere şi reparaţii, aprovizio­ se turnate din fontă şi 83,2 la sută la cele din ţiale. * partid a considerat că realizările nu sînt pc
funcţionarea maşinilor, utilajelor şi instalaţi­ narea corespunzătoare cu materii şi materiale oţel. Este o rezervă importantă pc seama că­ măsura eforturilor financiare făcute de econo­
ilor, îmbunătăţirea întreţinerii şi reparaţiilor, în vederea lichidării stagnărilor şi deranjamen­ reia s-ar putea obţine suplimentar o producţie mia naţională pentru dotarea unităţilor minie­
de peste 800 tone piese turnate
creşterea producţiei proprii de piese de schimb telor. re din judeţ eu maşini şi utilaje perfecţiona'o.
Ansamblul preocupărilor şi strădaniilor depu­ Aceleaşi situaţii se remarcă .şi în turnătoriile Argumentele pe care se bazează această con­
se are drept consecinţe olyţinerea unor impor­ Uzinei „Victoria" Câlan şi C. S. Hunedoara, Maşinile-unelte cluzie sînt numeroase In unităţile miniere din
tante sporuri de producţie industrială. In side­ unde există posibilităţi pentru turnarea supli­ Valea Jiului. la I M Barza. I P K f!. Deva,
rurgie, prin asigurarea unui mers constant in­ mentară a 1 800 tone piese, precum şi pentru E. M Deva, gradul dc mecanizare a încărcării
tensiv al agregatelor, s-a\i obţinut suplimentar forjarea şi matriţarea la Hunedoara a altor la lucrările din galerii se situează între 83 41
în primele 5 luni 1 450 tone cocs, 10 550 tone Nici un obiectiv 1 160 tone piese. Ia sută. procent sub posibililâţile existente.
fontă, aproape 16 000 teme oţel şi peste 5 000 to­ Insistînd în mod critic asupra rezervelor e­ să lucreze din plin Sînt încă slabe rezultatele obţinute la tăierea
ne laminaite finite plitne. Minele Văii Jiului xistente în industria judeţului în utilizarea ca­ şi încărcarea mecanică a cărbunelui fn abata­
pacităţilor şi suprafeţelor de producţie, plena­
au asigurat peste plan în aceeaşi perioadă ra Comitetului judeţean de partid a apreciat jele frontale din Valea Jiului. Gradul dc me­
36000 tone cărbune brut şi 56 000 tone cărbune uit capacitatea unanim că prin măsuri şi acţiuni întreprinse în canizare a acestor operaţiuni holărîloare pen­
net. De . asemenea, prin folos irea mai bună a acest an unităţile siderurgice, miniere, de ma­ in secţii şi ateliere tru creşterea productivităţii muncii este dc nu­
capacităţilor, in judeţ s-au produs peste pre­ teriale de construcţii, forestiere, chimice şi cele mai 12 la sută.
vederi mVvri cantităţi de produse chimice, fo­ locale trebuie să obţină sporuri considerabile- Această stare de lucruri se datoreşte în prin­
restiere, materiale de construcţii. de producţie. In acest scop, plenara a stabilit ca cipal slabei utilizări a maşinilor de Încărcat,
Realizările consemnate demonstrează convin _ proiectată __ organizaţiile de partid, comitetele de direcţie şi întreprinderile hunedorene dispun, pc lingă combinelor de abataj şj înaintare şi a altor
gâtor că In- industria hunedoreană s-a acumu­ consiliile de administraţie să analizeze posibi­ capacităţile de producţie de bază, care dau pro­ utilaje aflate în dotarea unităţilor miniere. Es­
lat o prestigioasă experienţ/i în folosirea inte­ lităţile de sporire a producţiei în acest an, pe filul industrial al judeţului, de un important şi te concludent în acest sens faptul eâ in n.*cst
grală, cu randament sporit şi eficienţă ridicată seama punerii cît mai depline în valoare a ca­ valoros, din punct de vedere tehnic, sector de an la minele din Valea Jiului indicii dc meca­
a capacităţilor productive. Aceasta constituie o Importanţa obiectivelor puse în funcţiune în pacităţilor medii anuale de producţie, prin uti­ prelucrare a metalelor Cele peste 1 200 maşini- nizare prevăzuţi prin planul tehnic s au reali­
puternică bază de pornire la înfăptuirea ma­ ultimii ani ridică acut in judeţ problema rea­ lizarea în proporţie sporită a suprafeţelor pro­ zat numai în proporţie de 65 la sulă ia încăr­
rilor sarcini ct' revin judeţului nostru In ac­ lizării parametrilor tchnico-cconomici proiec­ ductive. ridicarea gradului general de folosire unelte — într-o marc diversitate de tipuri şi carea mecanică în galerii şi 84 la sulă ;«• tăie­
tualul cincinal. taţi. Deşi sînt cunoscute sarcinile trasate în a­ cu tehnicitate ridicată — existente in unităţile
cest sens, comitetele dc direcţie din unele în­ a întregului potenţial industrial existent în industriale -au menirea de a asigura din pro­ rea mecanică în abataje.
treprinderi ignoră luarea măsurilor necesare a­ judeţ. ducţie proprie piesele de schimb, reperele şi Procentele nesulisfâcâioare înregistrate în Va­
tingerii parametrilor proiectaţi. subansamblele necesare reparării şi întreţinerii lea Jiului indică o serioasă anomalie ct ire-
Un asemenea exemplu ii oferă instalaţia dc agregatelor şi utilajelor de bază din întreprin­ buie grabnic lichidată. Conducerile explonlări-
briclictare a cărbunelui Corceşti care, după mai deri lor, consiliul de administraţie, al Centralei căr­
bine dc un an funcţionează cu numai 40 la Datâ fiind însemnătatea economică deosebită bunelui Petroşani trebuie să înţeleagă că este
sută din capacitatea proiectată. Aceasta intru- Geieralizarca o acestei probleme, încă in urmă cu un an, inadmisibil ca în timp ce statul depune e f o r ­
cif conducerea prcparntici şi centralei cărbune­ Comitetul judeţean de spartid a declanşai şi in­ turi financiare pentru achiziţionarea de noi ma­
lui nu asigură cantitatea de bitum şi capacita­
Dincolo de aspectele cantitative, utilizarea po­ tea dc uscare la parametrii necesari brichc'firii. tensificat In judeţ o amplă acţiune pentru uti­ şini şi utilaje miniere, potenţialul exislcni să
tenţialului productiv generează fenomene şi im­ La Uzina „Victoria" Câlan. staţia dc sortaic- lizarea cît mai deplină a maşinilor-uneltc. E­ fie irosit Este necesar \a în cel mai scurt timp
plicaţii calitative care vizează direct eficienţa coneasarc a minereurilor — o investiţie valo- schimbului II si m - fectul acestei acţiuni se concretizează înlr-o să se asigure toate condiţiile ca maşinii* do în­
economică. Comcnsurarea acoslei laturi esen rind 5 milioane Ici — construită in anul tre­ substanţială creştere a gradului de folosire a cărcat, combinele, plugurile, havezele. iran^p.L-
ţialc a activităţii se face prie valoarea produc cut. a prelucrat o cantitate infimă de minereu capacităţilor sectorului de prelucrare a meta­ tourcle şi celelalte utilaje din subteran să fio
ţiei marfă precum şi a acumolăriJor obţinute la din cantitatea dc 550 01)1) tone cit Ircbuic să lului. Pe total judeţ, indicele dc utilizare a fon­ exploatate, întreţinute şi reparate corespunză­
1 000 lei fonduri fixe. Aceşti indicatori ai p!a realizeze anual. Practic această instalaţie tu un tinderea schimbului dului de timp la maşinile-unelte s-a ridicat în tor. Este o cerinţă ce se impune nu numai în
nului dc stat urmăresc realizarea unui raport efect deosebit asupra creşterii producţiei dc trimestrul I al acestui an la 68,4 la sută în sec­ Valea Jiului ci la toate unităţile miniere din
optim între dinamica creşterii producţiei şi cca fontă şi reducerii consumului dc cocs nu func­ ţiile de bază şi 58,4 la sută în secţiile auxiliare. cadrul judeţului nostru
a investiţiilor. între cheltuirile făcute pentru ţionează nici în prezent, datorită slabei preo­ Datorită acestui fapt, producţia de piese de
înzestrare tehnică şi valoarea venitului net ob­ cupări a conducerii uzinei faţă dc soarta aces­ schimb în judeţ a crescut considerabil, acope­
ţinut pc această calc. tei capacităţi productive III — necesitate rind în mai mare măsură necesităţile între­
Anali/.înd prin această prismă stadiu) utili­ Secţia dc tuburi „premo" a întreprinderii dc prinderilor.
zării capacităţilor, plenara Comitetului jude­ prefabricate din beton llircea lucrează dc ase­ Cu toate aceste progrese, plenara Comitetului
ţean o relevat că deşi s-au înregistrat unele menea la jumătatea capacităţii nominale, l ip­ judeţean de partid a apreciat că realizările nu Consecvenţă, .
progrese, creşterea eficienţei nu evoluează co­ sa posibilităţilor dc desfacere la acest sorti­ evidentă se situează fhcâ Ia nivelul posibilităţilor, al
respunzător. Se constată că la unele întreprin­ ment obligă conducerea întreprinderii să insiste sarcinilor stabilite pe economia naţională de a
deri producţia marfă la 1 000 lei fonduri fixe mai stăruitor In forurile tutelare pentru asigu­ st? obţine indici de 73-80 la sută în secţiile de
nu numai că n-a crescut dar prezintă chiar o rarea contractării întregii producţii de tuburi. bază şi 60 la sută în cele auxiliare. responsabilitate,
tendinţă de scădere faţă de perioada corespun­ Specificul aelivilâţii de producţie a unităţi­
zătoare a anului trecut. Asemenea scăderi se lor industriale din judeţ impune, după cum se Procedind la analiza factorilor care determină
înregistrează la U. V Câlan. C.M.N. Deva. F.C şlie. desfăşurarea muncii în trei schimburi în insuficienta valorificare a’ rezervelor, plenara
Orâştie, „Marmura" Simcrin, I.M.C. Btrcea etc siderurgie, minerit, energetică Cu ţoale aces­ a relevat că trebuie pornit de la fructificarea
Dc asemenea, nici volumul dc acumulări la Sporuri conside­ tea însă, generalizarea schimbului II şi extin­ experienţei unor mari întreprinderi care se re­ __ competenţă ___
mia de Ici fonduri fixe nu s-a realizat la uni­ derea schimbului IU se impun şi în judeţul marcă prin rezultate .pozitive. La C. S Hune­
tăţile amintite. nostru ca o necesitate evidentă doara. unde în prima parte a anului trecut in­
Examinarea acestei situaţii negative lasă să Aceasta întrucît se constată că la atelierele dicele de utilizare era dintre cei maj scăzuţi,
se întrevadă cauze diverse. In primul rînd fap­ de prelucrări mecanice, întreţinere şi reparaţii datorită măsurilor luate de conducerea centra­ Analiza amplă şi profundă, caracterul
tul că în ultimii ani s-au pus în funcţiune fon­ rabile k producţie lei şi combinatului, gradul de folosire a timpu­
duri fixe necesare îmbunătăţirii activităţii de \inde există importante capacităţi se lucrează lui de lucru la maşinile-unelte se ridică în pre­ fructuos al dezbaterilor, judecăţile de va­
deservire, depozilare şi transport, ridicării ca­ intr-un singur schimb, în condiţiile în care pie­ zent la peste 75 la sută Pe această cale, în in­ loare, concluziile şi măsurile preconizate
sele, subansamblelc şi utilajele, ce s-ar putea
lităţii produselor ele. caro n-au condus la creş­
terea corespunzătoare a volumului producţiei. prin valorificarea obţine prin generalizarea schimbului II şi ex­ cest an producţia de piese de schimb a combi­ de plenara Comitetului judeţean de partid
tinderea schimbului III ar influenţa direct spo­
Cu toate arcslca Insă. plenara o evidenţiat fap­ rirea volumului producţiei la activitatea de ba­ natului va spori faţă de anul trecut cu 900 to­ trebuie $ă constituie pentru organele şi
tul că în întreprinderi există fonduri fixe-de ză şi economisirea unor fonduri valutare prin ne. Asemenea rezultate se remarcă şi la atelie­
valori mari care nu participă la realizarea pro­ rele mecanice ale exploatărilor miniere din Va­ organizaţiile de partid, consiliile de admi­
ducţiei sau lucrează sub nivelul parametrilor diminuarea importului. De asemenea, unele în­ lea Jiului, unde indicele de utilizare este de nistraţie şi comitetele de direcţie sursa de
proiectaţi Dc asemenea, s-a relevat că defici­ rezervelor treprinderi ca cele de industrie locală, „Mar­ 63,2 Ia sută, în atelierele 'auxiliare ale unită­
enţele semnalate se datorează în bună măsură mura" Simeria. F. C. Orâştie, „Vidra" Orâş- ţilor C M.N. Deva, la care indicele depăşeşte alimentare a programelor de acţiune pe
consiliilor de administraţie şi comitetelor de di­ tie, I.P.B. Bircea au secţii de bază care lu­ 60 la sută. precum şi la Uzina „Victoria** Că- care au datoria să le iniţieze şi desfă­
recţie care nu urmăresc operativ evoluţia in­ crează într-un singur schimb din cauza lipsei lan. care înregistrează în secţia dc bază aproa­
dicatorilor eficienţei utilizării fondurilor fixe de preocupare pentru aprovizionarea cu mate­ pe 71 la sută. şoare în acest an în domeniul utilizării cu
şi nu intervin oportun cu măsuri şi soluţii de potenţiale rii prime şi materiale şi neasigurarea desfa­
îmbunătăţire a acestor indicatori cerii produselor In acelaşi timp, unităţile de Realizările amintite sînt însă substanţial di­ maximum de randament şi eficienţă a uria­
construcţii-montaj desfăşoară activitate într-un minuate de neajunsurile manifestate într-o sea­ şului potenţial industrial de care dispune
schimb deşi necesităţile de a realiza un volum mă de unităţi. Astfel, la Uzina de utilaj mi­
Evaluarea tuturor capacităţilor productive judeţul nostru.
din întreprinderi, în scopul cunoaşterii poten­ cît mai mare de lucrări pentru scurtarea dura­ nier Petroşani şi la Fabrica de stil pi hidrau­ Prin valorificarea acestei mari rezerve
funcţionare ţialului real şi valorificării maxime a acestuia tei de execuţie impun extinderea schimbului II te măsurile luate, indicele de utilizare este de existente în folosirea capacităţilor de pro­
lici Vulcan aparţinînd de această uzină, cu ton­
la o seamă de activităţi cum sînt : dulghcria,
— acţiune desfăşurată de Comitetul judeţean de
y partid Ia indicaţia conducerii partidului şi sta­ turnările de betoane, montarea utilajelor, fini­ numai 67 In sută, procent insuficient pentru a-
tului nostru — a condus la constatări revela­ sările interioare. eeastâ unitate constructoare de maşini Intr-un ducţie, industria hunedoreană este capa­
torii. In esenţă este vorba dc faptul că la fie­
constant intensivă care întreprindere există însemnate rezerve po­ ea în toate întreprinderile să se asigure forţa mod similar stau lucrurile la Atelierele centra­ contribuţie la accelerarea progresului e­
bilă să aducă o mai mare şi mai valoroasă
Pe baza acestor concluzii, plenara a stabilit
le Crişcior, aparţinînd C.M.N. Deva, care înre­
tenţiale şi reale care nu sini puse în valoare
în vederea creşterii producţiei cu actualele capa­ de muncă calificată necesară lucrului în două gistrează doar 67,8 la sută. Cu procente nesatis- conomiei naţionale în acest cincinal.
cităţi şi cu eforturi financiare minime din par­ şi trei schimburi la atelierele mecanice şi de fâcâtonre, cuprinse între 64.7 şi 67,3 la sută. se
litoror apgaklor_ tea statului. întreţinere, iar în industria locală să se asi­ Orâştie şi U M M R. Simeria. ximă consecvenţă, responsabilitate şi com­
Acest obiectiv trebuie înfăptuit cu ma­
prezintă secţiile de prelucrări mecanice ale F.C.
Analiza efectuată dc plenară demonstrează
gure un coeficient mediu de 1.8 schimburi. De
că o scamă de agregate şi instalaţii nu produc
la nivelul posibilităţilor din cauza strangulări­ asemenea, prin soluţionarea problemelor de a- Atelierele auxiliare din întreprinderi conti­ petenţă de către organele şi organizaţiile
lor în fluxul tehnologic Astfel, la Combinatul provizionnre şi desfacere, toate unilătile indus­ nuă să fie neglijate în cea mai mare parte. Ln
Alâluri d^ folosirea Integrală a capacităţi­ siderurgic Hunedoara. între capacitatea de în­ triale şă treacă la lucrul pc două srhimburî. iar unităţile C.EI.L, Deva, indicele dc utilizare sc noastre de partid, de conducerile tuturor
lor productive, creşterea indicilor intensivi şi călzire a lingourilor şi capacitatea cajclor la- pc şanţ ir v* să sc extindă sehimbul II la obiec­ unităţilor economice, prin eforturile comu­
extensivi de utilizare a agregatelor şi instala­ situează la 28 Ja sută, la I P. B Bircea 44 la
ţiilor are un rol hotărîtor în sporirea produc­ minoarelor bluminq „1300'' şi .,1000". există o tivele cu termen de punere în funcţiune în a­ sută, la U.M.M.R Simeria 47 la sută. Sub ni­ ne ale tuturor colectivelor din industria
ţiei şi productivităţii muncii, în creşterea efi- diferenţă de peste 500 000 tone pe An, ceea ce cest an. velul cerut si oosibil de realizat se situează şi hunedoreană.