Page 34 - Drumul_socialismului_1971_06
P. 34
DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 107 ©JOI 10 IUNIE 1971
jru-
c u r i e r • c u r i e r j i r • c u r i e r * c u r i e r • c u r i e i i K
Ce este nou în viaţa dumneavoastră? Vă răspundem la în tre b a re î m b o l n ă v i r i l e
Răspunde ing. Dumitru Solduban, adjunct al şefului secfiei
Simion Popescu, din Hune tea în urmă cu cîţiva' ani. apn'lie-decembrie Ia oare ar p o t fi p r e v e n i t e !
cocserie de la Uzina „Victoria" din Călan : doara, Gh. Bularda, din Hu după ce a prestat 25 de ani fi avut dreptul. Atunci erau
nedoara, şi Radu Nasta, din în cîmpul muncii, însă acum alte legi. Incepînd cu apli Cum ne ferim de îmbolnă riei, a blocurilor alimentare,
— Lml pregAlese e x a om din colectivul .sec participat alături de plu9, cele 18 000 tone fle Costeşti. doresc sâ afle adre are vîrsta de 60 de ani şi carea legii 26/1967 se adau virile cauzate de infecţii şi păstraţi curăţenie exemplară
menele pentru doctora- ţiei In caro lucrez. Sini alţi tovarăşi la ce rce praf cfte se pierd a sa fostei întreprinderi I.S.E.M., deci se poate pensiona ?" — gă la zilele de concediu din intoxicaţii? In anotimpul pretutindeni unde trăiţi şi
tură. Trebuie sâ par de 10 ani la uzina „ v ic tările privind captarea nual vor fi valorifica ce îşi desfăşura activitatea ne întreabă cititorul. Răs anul în care se naşte dreptul
curg mll de pagini dc toria*' st mă pot con gazelor po caro In pre te, Iar prin recuperarea şi zilele din anul anterior, călduros, apa fintînilor, iz munciţi. Curăţaţi şi dezinfec
material documentar. sidera. intr-un fel, co n zent le pierdem In a t gazelor vom realiza e- pe raza judeţului ‘în perioa puns : Se ţine cont de sala voarelor, rezervoarelor, ali taţi locuinţa, obiectele perso
Tentru asimUarea nou fundat cu aspiraţiile mosferă. împreună am conorull anuale de pe da 1956—1962. Vă puteţi a riul tarifar de încadrare. proporţional cu lunile pres mentele, fructele şi zarzava nale şi de uz casnic, întrea
tăţilor tehnlco-ŞtUntifice no) ale oricăruia de ajuns la unele rezulta ste 20 milioane lei t R e dresa întreprinderii de foraj Cînd se calculează pensia se tate.
apărute In publicaţii aici. in «cest deceniu te favorabile. Recent, zultatele cercetărilor turile, gunoaiele, dejectele şi ga gospodărie : respectaţi cu
străine, InvAt în pre am fost, pe rind, labo a Început construcţia noastre ae vor face, şi lucrări speciale cu sediul face media salariilor tarifa loan Popa, din Orâştie, ne reziduurile de orice fel pot stricteţe recomandările orga
zent germana şl engle rant, tehnician, maistru unei termocentrale cu dec), slmttte In viito în Bucureşti, Bulevardul N. re lunare din 5 ani lucraţi
za. Acestea ar fi puti cocsar şi, de cltiva ani o putere instalată de ]2 rul apropiat sl se vor consecutiv, la alegerea anga relatează că are vîrsta de 52 favoriza înmulţirea şi râspîn- nelor sanitare ; nu consumaţi
nele noutAtl... strict — absolvind, la fără megawaţi. Drept co m rAsfrlnge pozitiv asu Bâlcescu, nr. 26, sector I. de ani şi 7 luni şi dovedeşte direa microbilor, apariţia bo alimente murdare sau alte
personale I Dar. aş vrea frecventă, cursurile F a bustibil, ea va folosi pra tuturor locuitorilor jatului, dîn ultimii 10 ani o vechime în muncă de 21 lilor şi intoxicaţiilor. rate ; fierbeţ! bine produsele
s& extind puţin Între cultăţii de chimie in gazele despre care vor din oraşul nostru. Asta T. I., din Hunedoara, soli premergători încetării activi
barea şl să m i refer la dustrială din Bucureşti beam. In anul 1072, at consider eu mal nou cită sâ-i răspundem la cîteva de ani, din care 19 ani în Pentru prevenirea imbolnâ- alimentare înainte de con-
— Inginer. Stnt arg u tăţii salariate. In cazul cînd
noulAtl ce aparţin deo mente forte, nu 7 Iată mosfera Călnnnlul nu $1 mal de seamă In întrebări : Prima : „Cum se angajaţii dovedesc că au lu grupa a doua. „Cînd mă pot
potrivă vieţii fiecărui ce vreau să spun : Am va mal fi poluată. In viaţa mea. calculează pensia unui anga crat cel puţin 10 ani în lo pensiona ?" — ne întreabă ci
jat care a întrerupt activita- titorul. Deoarece dv. nu do Medicul vă sfătuieşte
curi de muncă pe care legea vediţi 25 de ani în cîmpul
le consideră în grupa întii muncii pentru a putea bene
sau a doua, salariul tarifar virilor şi intoxicaţiilor î Nu sum ; spâlaţi-vâ Întotdeauna
Au început să sosească pri ficia de reducerea vîrstel de
mele răspunsuri la rubrica care se ia ca bază de calcul pensionare cu 3 luni pentru consumaţi decit apa din sur mîinile înainte de a vă aşe
„Dumnealor spun... Dum la stabilirea pensiei. în acest fiecare an prestat în grupa sele recomandate de autori za la masă.
caz, este media salariilor ta
neavoastră ce ziceţi adi a doua. trebuie sâ mai lu tăţile sanitare ; fierbeţi apa Vaccinările sînt cele mal
că au început „sâ zică" cei rifare lunare din 5 ani lu craţi încă 4 ani. După aceea înainte de a o consuma, în bune mijloace de prevenire
vizaţi. Vom publica pe craţi consecutiv, lâ alegerea vă puteţi cere pensionarea cazul cînd sursele de apă a îmbolnăvirilor. Prezenta-
riodic răspunsurile primite, angajatului, din ultimii 15 pentru limită de vîrstâ. n-au fost avizate pentru fo ţî-vâ de urgenţă la vaccinări,
aceasta fiind, de fapt, ideea ani premergători încetării ac Dumitru Lazăr, din Tătă losinţă de organele sanitare ; cflnd sînteţi chemaţi ; nu ne
întrebării din titlu : de a oferi tivităţii salariate. A doua în reşti de lCriş, menţionează în curăţaţi şi dezinfectaţi fintî- glijaţi rănile, oricît de mici
posibilitatea să-şi spună pă trebare : In ce grupă de mun nile, potrivit indicaţiilor or ar fi ele şi nici un simptom de
rerile şi cei despre care cetă că se încadrează perioada scrisoarea trimisă că este po ganelor sanitare ; participaţi boală, orîctt de neînsemnat
sesor al unui ajutor
social
ţenii „spun" ceva. cît a lucrat în cadrele M.F.A din cadrul asigurărilor socia la recondiţionarea şi dezin s-ar părea.
Răspuns : In grupa a treia
O le de stat. „Am sau nu drep fectarea surselor publice de Echipieri sanitari, membri
Sătenii din Brotuna, comu Răspunsurile la restul de în aprovizionare cu apă ; nu a- ai postărilor de prim-ajutor,
na Vaţa de Jos, ne scriau că a trebări nu cad în competen tul sâ primesc pensie şi din runcaţî la întîmplare gunoa absolvenţi al cursurilor sani
cooperativei
agricole
cadrul
fost votată, în luna februarie ta noastră de rezolvare De iele. dejectele, cadavrele de tare de masă, activişti volun
a.c., contribuţia voluntară în aceea, vă îndrumăm sâ vă de producţie ?". ne întreabă animale şi alte reziduuri ; în- tari aî Crucii roşii : Fiţi in
cititorul. Răspuns : Nu. Pen
bani pentru construirea unui adresaţi Consiliului popular tru lămuriri suplimentare îl depârtaţi-le de urgenţă, arde- primele rinduri pentru ocro
cămin cultural. Consiliul popu al municipiului Deva sfătuim pe cititor sâ consulte ţi-ie sau îngropaţi-le ; rea- tirea sănătăţii populaţiei :
lar al comunei zice cu totul S. Elena, din Hunedoara, menajaţi şi dezinfectaţi clo sprijiniţi cu hotârîre efortu
altceva. Iată : „In luna febru ne spune că în anul I9ăfl nu Legea 27/1966. republicată în setele rile organelor medlco-sanita-
arie a.c n-a fost ţinută nici a beneficiat de concediu le anul 1969 Murdăria este un cuibar de
o adunare populară în Brotu gal de odihnă pentru lunile N. PANATTESCU boli : Nu neglijaţi salu ^ Dr. AUREL AITONEANU
na, nici nu s-a votat contribu britatea locuinţei, a gospodă- medic inspector
ţia voluntară pentru un cămin
cultural. Votarea acestei con
tribuţii s-a făcut în luna no-
APRIG BĂTĂUŞ UT ...St*FRUMOS
T r ă it e , v ă z u te , în tîm p la te C o n f r u n t a r e a
SESIZĂRI - RĂSPUNSURI
ŞI-A PUS c a p At z i l e l o r Intre noi, bărbaţii însuraţi, puse o nemaipomenită de trat şi a dat cu cuţitul in
Posta nea. Avea casă, şură, grajd, două vaci. Dintr-o pornire ne să rămină vorba, dar fieca monstraţie: sexul frumos oameni. In care apuca. Mulţi PE „SCURTĂTURĂ" COSTAI pra, hodoronc-tronc, Începuse
In satul Tărâţel trăia o femeie, pe nume Mari» Ma
re am mai suferit din par
bărbaţi s-au ridicat la luptă
sau slab. cum vreţi să-i zi
tea nevestelor, cu tot regnul
pină au reuşit s-o ducă la
ceţi, e cel mai puternic !
şi sâ mă tutuiască — am ce
de se.v frumos din care Ic
Pentru asta, rnai intii a în
săbuită a dat foc grajdului. A ars lot Grajdul, şura, va
place să spună că foc parte. ceput să înjure şi să grăias culcare ! — Istinel Moise, de mese rut condica dar, „stâpîn" pe...
cile. Focul a pus capăt şi zilelor Măriei M Ziceţi şi dumneavoastră
Un amic bun, care nu are că cuvinte murdare la a ce ni-aş fi făcut de eram rie şofer — îşi începe „dis situaţie, mi-a spus câ trebuie
nici un motiv să-şi laude dresa vecinilor bărbaţi, la cuţia" un anonim din comu sâ aştept pînâ la ora de în
ŢUICA FRIGE consoarta, povestea o dală auzul cărora oamenii s-au bărbatul ei ? Doar mă ştiţi na Cerleju de Sus, satul Vâr- chidere şi (dacă rezist 1) mi-o
şi vă ştiu O luam pe eo«
despre o intimplare pe care maga — are un „principiu" dă...
Tiberiu-Conslantin Ncag era gestionar la depozitul de avem dreptul s-o numim coajă ? Eu zic că o luam. furat dm geometria de-a şa — Cercetînd temeinicia spu
M-nr fi lăsat să plîng ? Asta
vinuri şi ţuică din Deva. In ziua de 26 aprilie ac. a pri drept tragică. Cînd l-a bă FOILETON nu ştiu. Cred că atita inimă sea : drumul cel mai scurt selor dv. — li răspunde Con
mit 2 151 litri de ţuică pentru depozit. Dar a „uitat" să se tut prima dală soţia, nu l-a ar fi avut. Oricum, nu mă între două puncte este linia siliul popular al oraşului
încarce cu această cantitate, care valora 41 000 lei Fru lăsat nici să plîngâ. Apoi lăsa să fac liniştit rintaşul, dreaptă ! Adică... .scurtătu Brad — am constatat câ, în
dumneaei s-a mai îmbunat, ra" ! Intr-una din seri, l-a a- parte, cele sesizate sînt reale.
muşică sumă, frumuşică ţuică ! Dar acum îl frige.. ruşinat foarte. „Piuă aici în timp ce dumneaei făcea
Tot după a zecea lacrimă ii plîcat din nou... N-a mai vrut Măcelarul Mircea Ampoiţan a
lasă să se şteargă cu dosul merge bine, şi-a zis Lucre- victime printre vecini. Sau sâ circule cu maşina pe tra fost sancţionat cu avertis
CONFUNDA ŞANTIERUL CU AVEREA SA ţia. Am reuşit să-i fac să sâ-i pregătesc pijamaua aia seul indicat de conducerea ment.
lembrie 1970, dar nu pentru miinii stingi. Să scinccască roşească". Apoi a intrai mai in dungi pentru culcare. E.M Certej — unde, de fapt,
cămin, ci pentru reparaţia Azi un pachet de parchet, mîine unul de plăci mozai- nu-i permite, insă. nici in subiect. A aruncat cu Să fie sănătoasă Lucreţia. se ocupă cu transportul mun PENTRU „LIPSA CONDICII"
acum. Eventual să ofteze a-
şcolii de 4 ani din acest sat. cate, poimtine o găleată de ciment In cîteva zile s-au dinc Din rinichi. toate sticlele şi. borcanele de Si altuia nevastă, nu mic. citorilor — ci a luat-o oblu, — AMENDAT!
Ceea ce au spus cetăţenii nu adunat 18 legături de parchet, 3 pachete de plăci mozai- care dispunea la ora aceea Bineînţeles, ceva mai înco oblu, peste grîu, trifoi, lucer-
corespunde cu realitatea ete. In ce înă priveşte, de cile de noapte tirzie, in uşile oa nă şi alte... pâioase ! E drept — Tot despre lipsa de so
cate, 4 sacî de ciment. „Depozitul" era în apartamentul ori am ocazia mă felicit cu lo. Deocamdată se pare că
20 din blocul A 2. cartierul Gojdu al Devei „Strîngâto- toată căldura de care pol da menilor. Poate, poale se am s-a învirtit de-o... pijama. câ a cam pus la încercare licitudine faţă de clienţi a u
nor lucrători
comn-ţ
din
dar a
grea „caii" maşinii,
biţionează vreunul şi îşi mă
rul" — loan Avram, şef de echipă (!) Ia şantierul de con dovadă că nu m-am însurat soară puterile cu infocata Păi, nici aşa. Noi, bărbaţi, reuşit sâ croiască un drum vreau sâ vorbesc şi eu — „in
Cîteva zeci de femei din Gu- strucţii nr 1 De la depozitul din bloc, materialele au cu O... Lucvoţie. Lucrcfia oameni venerabili, jigniţi şi de toată frumuseţea din punct tră'1 în discuţie cetăţeanul
rasada spuneau că soţii lor ajuns în slr. Aurel Vlaicu, nr. 70, Ja Gheorghe Mateş, cu D., deşi nu-i din Capi bătăuşă. Dar, nimic . Şi. cum loviţi in miez de noapte de vedere al peisajului în Ştefan Denehea,' din Devn.
.cumpără băutură de la un ce gîndul la..,, comuna Tetoiu, judeţul Vîlcca. N-au ajuns la tala, ei din Muncelu Mic. verva luptătoarei era încin de-o femeie. Ce să facem ? conjurător Pentru câ privind Este vorba de 'salariaţii bu
tăţean, apoi vin acasă şî fâc Ce m-aş fi făcui • in să la o sulă de grade şi Să-i pupăm mina?.. chiar la „opera" săvîrşită. îţi fetului „Mureşul" — de la os
scandal. Cel vizat s-a simţit destinaţie. Să vedem unde ajunge strîngâtorul... noaptea de 27 spre 28 mai, cîteva linii, a luat cuţitul. venea — nu ştiu din ce cau pătari pină la barman, şi.
obligat sâ zică şi dumnealui anul acesta, de eram bărba ,,Acum ori niciodată", şi-a GH. I. NEGREA ză — sâ fluieri.. a pagubă ! poate, chiar la şeful unităţii
tul ei, nu promit să vă pol
ceva. Ne roagă sâ-i comunicăm AURICA FURA zis. A dat cu el în uşa unei. dupâ o corespondenţa primita — Intr-adevăr, şoferul Moi — care refuză pur şi simplu
numele acelei femei care spune Devenise biata fe familii, pină a făcut-o fon de la It. major de miliţie se — îi răspunde comitetul să pună la dispoziţia consu
stare dc e-
meie in gravă
ne-a scris. Nu-î putem înde In magazinul alimentar din Viile Noi. Deva, o femeie brictaie, fiind beată, şi înce dări şi biata uşă, învinsă, comunal de partid — a tre matorilor condica de sugc.s-
plini dorinţa. Scrisoarea este făcea cumpărături Avea bani în buzunar. Aurica Moro- s-a ferit din faţa ei A in IOAN PITUIESCU cut eu maşina peste aseme tii şi reclamaţii cînd aceştia
semnată „Un grup de femei şan, slr. Primăverii, nr 20. dm Deva, urmărea ceva. In nea terenuri si a produs li o solicită în cei mai politi
din Gurasada", iar semnătu tr-o clipă de neatenţie, ţuşri cu mina în buzunarul femeii, nele pagube.. Cu o parte din cos i termeni. Pe lingă asta,
rile sint indescifrabile. de unde a umflat 400 dc lei. A fost prinsă la ţanc Şi proprietarii terenurilor res considerînd probabil că bu
La urma urmei chiar dacă reţinută. pective s-a împăcat atunci, fetul respectiv este mai la
aţi cunoaşte care a scris, cu Un necaz cu... dinţi iar cu alţii acum, cînd am periferie, dovedesc o înceti
ce v-aţi alege ? Tot soţul ei ar „ARANJA" TOTUL fost noi la faţa locului. Şofe neală în a servi, străină me
fi păgubaşul. Năduful dv. s-ar Traseu „Mă numesc Gh. Rişcuţa rul n-a respectat traseul in seriei pc care şi-au ales-o.
vărsa asupra lui „Eu sînt şeful vostru Eu aranjez sâ cîştigati bine Dar ! şi sînt angajat Ia Ateliere de fiecare dată din vreme ! dicat de conducerea Exploa Altă dată „uită" sâ înapoie
consumatorilor
restul .
ze
bon de ordine. Lucrarea e- :
sâ mă recunoaşteţi şi voi. La fiecare salariu îmi daţi o le centrale Crişciur. La în fectuată pin5 acum am plâ- ; tării miniere Certei şi, ca ur Cum ar veni vorba, au şi ci
O sută. două trei Merge şi ceva băutură. Mai fină..." ceputul anului m-am pre ti t-o integral, numai câ dan- I mare. toate pagubele prici unele neajunsuri, dc. ca oa
nuite le-a suportat.
„îmi place sâ citesc pagina Aşa „propovăduia" Ilie Petra, şef de echipă Ia şantie experimental zentat la cabinetul de sto tura mea nu este dc loc în- i menii. însă în... rest se simt
„Curier". Ain simţit că ca ni rul de construcţii nr. 1, din Deva. matologie din localitate treagâ La cabinetul de sto- j „D\CA n u -ŢI p l a c e ..." bine !
se adresează cel mai mult Timp îndelungat, duşi în eroare, muncitorii i-au dat. pentru a-ml repara dan matologie de aici vin fel «le : — Fn par Ic. sesizarea estr
nouă. cititorilor de toate ca Pînâ s-au convins că salariul este răsplata muncii lor cin Dup* cum ne informcazA j tura. Am început tratamen fel de oameni Unii intră — Intr-una din zile — spu justă — îi răspunde Consiliul
tegoriile. De aceea m-am gîn- stite, plină de hărnicie. Acum nu se ştie pe unde va scoate conducerea l.T.A. Deva — la î tul la medicul Mihăilescu. fără bon de ordine şi fără ne cetăţeanul loan llrînduşnn. popular al municipiului Deva
dit sâ scriu Şi eu pe adresa cererea e x p rim a u dc abonaţi j apoi mi s-a spus să mă pre să mai aşteple pe la uşi. Vă din Brad — am mers la mă — în sensul câ condica de
paginii. Aş fi nespus de bucu cămaşa mincinosul şef de echipă-.. zint la medicul Nicula, că rog să mă ajutat! dv. sâ re celăria din oraşul nou pen sugestii nu a fost pusă la dis
dc pe traseul Deva — BAIţa, j nu era prea aglomerat. tru a cumpăra 2 kg de an- poziţia consumatorilor. fiind
ros dacă rindurile mele ar fi din s.Kul Chiţcfldaga, s-a luat j zolv pînă la capăt situaţia la responsabilul unităţii. Nu
publicate. Iată despre ce este A APRINS PĂDUREA m.Vsura Introducerii unei curse ; După mai multe luni de aş cu dantura". fncot Măcelarul Mircea — s-a putut constata dacă bar
fără sâ ţină seama de prefe
vorba, lntr-una din zile mă Viorel David, din Petroşani, n-avea de lucru. S-a dus suplimentare Ir ora 15.30 pe : teptat pc la uşi, mi s-au NOTA REDACŢIEI : In rinţa mea — a ataşat o parte
întorceam de la serviciu. Am traseul Deva — BAita, Jncc- j pus nişte dinţi de zici câ ultimul timp am primii mai dc rasol lîngă nntrieot. L-am manul sau ospătarii dau res
intrat po la poşta din Deva. la pădure A făcut foc şi şi-a văzul de drum. Vreascurile pind cu 19 maţ a.c. Cursa este : sint dîn boabe de fasole. Se multe sesizări de la cetăte- rugat să-nu dea ceea ce nrn tul cuvenit, deşi. la începutul
După ce nu-ain terminat tre an ars în flăcări, apoi au aprins pădurea Pagubele sînt Introdusa cu titlu experimen- ! mişcă de parcă acum i-aş nii «lin Cri.şcior in care cerut eu. pentru câ eu sînt controlului nostru’ s-au făcut
burile. am plecat. Fiind grăbit mari şi făptaşul le va suporta. Râu este câ unii cetăţeni tal pe o perloadA dc o lună j schimba şi nici nu calcă ne-au relatat aceleaşi fapte cumpărător şi ştiu ce-mi tre cumpărături de încercare.
nu mi-ani dat seama că am nu înţeleg cum trebuie ocrotit „aurul verde" al munţilor de zile, adicâ pînâ in 10 Iunie i cum trebuie cei de sus pes de la cabinetul stomatologic. buie. însă dumnealui s-a ţi Pentru refuzul de a pune la
uitat ceva. Abia acasă am ob $i dealurilor noastre. Din cauza lor. pădurea a suferit a.c. Acum este In funcţie nu- i te cei de jos. .Acum aş vrea Faţă de această stare dc lu nut tare pe „poziţie" : ..Dacă
servat că uitasem umbrela la mal de... solicitanţi, dacA ea j să-mi continui tratamentul, cruri aşteptăm opinia Di nu-ţi place, las-o aici . Nu tc dispoziţia consumatorilor con
poştă. Deşi nu-i un obiect de mult în acest an... va f| retrasA ori va rAmlne sl i insă nu ştiu cum se face recţiei sanitare judeţene, ca dica de sugestii, a fost sanc
mare valoare, mi-a părut rău. după aceastâ datA ! ! dar nu mai reuşesc să a s-o putem face cunoscută servesc cum vrei tu (!)". Vâ- ţionat cu amendă (cîl ? —
jung ta medic, «Ieşi imi iau
cititorilor ziarului.
M-am reîntors la poştă, am în 2Înd că n-o scot la capăt cu un.), şeful unităţii, Ion Alc-
trebat peste tot, dar umbrela măcelarul, — care pc deasu cti !
nicăieri. La ieşire, salariata
Minerva Rizea, de la oficiul
poştal Deva, care mă văzuse
câutînd, m-n întrebat dacă am Pe cînd
pierdut ceva. I-am spus. In In ju ru l D e v e i: Zone cărora nu li s-a dat
cîleva minute s-a reîntors cu caşcaval ?
umbrela mea. Consider fapta
ei cinstită şi plină de omenie" De aproape trei «âpt&mtni,
Deva
— îşi încheie scrisoarea Aurel magazinul electric din baterii.
nu mal dispune de
Feurdean, Piaţa Unirii nr. 5, Curins InsA, ia circa 100 de destinaţia de locuri de agrement
Deva. mciri de aceasta unitate, mat
După cum vedeţi, pagina precis, la magazinul cu auto
O.C L. Alimentara,
servire al
„Curier" găzduieşte rindurile din Deva, l;t raionul de dul- : Pe un teritoriu relativ re- judeţean Deva Se găsesc putea bucura aici cîleva spor în lunca şi pc versantul cu
dv întotdeauna sîntem bucu clurl, se g.Ascse baterii dc toa- ! r slrîns, Deva cumulează peisa aici obiecte şi piese petrogra- turi — schiul, sâniuşul. vi- plantaţii de pomi, ar trebui
te solurile. Mai miel sau mal
roşi sâ scriem despre aseme mari. Vinzittoarcle le vlnd pe : je de o rară frumuseţe. Aici fice. statui, inscripţii şi do nâtoaren. drumeţia — nu sînt să fie 2ona dc odihno Pe
nea fapte, mărunte la prima nelncercatr. Cum or fl ajuns : se întrepătrund variaţii de cumente scrise care vorbesc încă fructificate. Potenţialul prima terasă >i pc plaja Şiro
bateriile aici, e greu de price- i
vedere, dar care caracterizea put l Nu ne-ar mira ca Intr-o relief, climă, floră şi faună, despre istoria neamului nos de agrement al zonei respec iului, se pot practica jocuri
ză cît se poate de elocvent z) sA auzim rA Ia magazinul . se intilnesc formaţii natura tru tive aşteaplâ o folosire mai de apă. de minge, alergări,
chipul omului cinstit, profilul „Casnica", al O.C.L. Produse i le variate, care dau nuanţe In partea opusă, tot la poa
industriale se vinde caşcaval i deplină Dar pentru aceasta sărituri etc. Pentru pescuitul
său moral. sau tocanJV de legume... fizionomiei oraşului. Poziţia lele conului, se află băile trebuie în primul rind citeva sportiv locul ccl mai hun sl*
„Curier" fizico-geograficâ a localităţii sărate Existenţa acestor sur amenajări : a drumului de
— situată la întretăierea ar se de apă sărată cere, pen acces, a unor pîitii dc schi. află in porţiunea calea fera-
de
lă — Mureş în amonte
terelor de circulaţie de pe
Moment valea Mureşului, Cernei, tru o mai bună valorificare, sâniuş etc. Pădurea din ju Simcria Vechc-nord, rhi! fiind
amenajări
medico-tera-
noi
Streiului şi Bradului — oferă peutîce, ceea ce ar duce la rul cabanei poate constitui bogat în specii diferite de
oricînd un loc favorabil unui
estival bune condiţii naturale de a dezvoltarea unei noi funcţii colţ zoologic, de atracţie pen- peşti. Locul penlni baie şi
descongestionarea cozilor la grement pentru locuitorii săi. plajă se poate realiza prin
N E D U M E R I R I . . . tutungerii şi cafenele şi va ORIZONTAL î l. Băutură răco- In imediata apropiere a o- lucrări de deviere şi regula
fi ratificată de către consilii ritoarc — Televiziune, pe scurt ! raşuhn se află zone uşor ac rizare a unui braţ a! riului
le pedagogice in cursul ace li. Căldură marc. 3. Culpe ! — cesibile. favorabile excursii sau prin amenajarea in a-
Cititorul M Gheorghe, din din Deva şi care semnează luiaşi trimestru unu fix". Satvecză de la Înec — In plină T U R I S M ccsi scop a lacului Cotr.i.
Petroşani, ne roagă sâ-i răs dupâ un curajos obicei „un vară ! 4. Colindă mările (singu lor şi drumeţiilor — zona co Malul Streiului. lingă pod,
lar) — O zi cu soare. $. Ferită
pundem dacă „într-o biblio grup de cititori" ne întreabă O gospodină, Maria M., din de razele soarelui — Bronzaţi la nului vulcanic al Cetăţii, pă
tecă personală se pot păs ,.de ce în timpul recreaţiilor, Deva. vrea sâ cunoască pen superlativ (singular). 6. Dilatată durea Bejan — monument al permite amenajarea şi n u
tra orice cărţi şi dacă există elevii ies cînd v0r ei la plim tru uzul ei personal care este dc căldură — Bronzaţi din naşte naturii, dealul Decebal cu a oraşului, aceea de centru tru populaţia oraşului. nui serviciu de spălarea au
re. 7. Sirenele din valurile mărit!
vreo lege care reglementează bare pe străzi" ? orarul de funcţionare a — In plină caniculă ! 8. Limbă cabana Căprioara, insula şi turistic balneoclimateric. Zona Strei-Mureş dispune toturismelor dotat cu pom
aceasta". Intr-o manieră foarte ope chioşcurilor de răcoritoare slava — încălzită (n fina) ! — Mai malul Mureşului Acestea a Pădurea Bejan — monu şi ea de un larg potenţial de pe de spâ’at. personal de ser
din oraşul dinsej. întrebarea
trag o mare afluenţă de ex
multe Intr-o zl (singular). 9. P ri
Vorbind ca Ia carte şi cu rativă. am luat legătura cu este dificilă. Noi sîntem în ma la muzică ! - încălzită bine. cursionişti în drumeţii coti ment al naturii — e situată agrement pentru oraşul Deva vile. loc dc parcare a maşi
nilor etc.
cărţile pe faţă, vă răspundem tovarăşul N. Pâsâloru, vajnic măsură sâ dăm răspunsuri la W». Tratată la r.ald — Verb ]a diene de agrement dupâ ore in partea sudică a oraşului, şi centrele muncitoreşti din
mare.
câ. cu excepţia cărţilor străi păzitor al uşii liceului „Dc- le de serviciu şi la sfîrşit la circa 2 km depărtare. Re apropiere, fapt pentru care Pe întreaga zonă ^îni ne
ne (care va să zică cele ce ccbal" care dupâ o săptâmî* o sumedenie de întrebări V ERTIC A L : ). Recepţionează de sâptâmînă Ceva mai de zervaţia arboricolâ e renumi merită toată atenţia. Ea nu cesare plan talii dc pomi (a
sînt proprietatea prietenilor, nâ r.e-a dai următorul răs (cînd sc va opri din erupţie S.O.S. pe malul mării. 2 Invocă parte. dar totuşi la Sndemî- tă prin numeroasele specii s-a bucurat pînâ acum de a- rini, sălcii etc) pentru pro
ploaia, vara. pe timp tic secetă.
vecinilor sau a bibliotecii pu puns : „Corporaţia portarilor vulcanul Etna. ce lungime. în 3. Toc gol ! — împotriva razelor nn oricărui îndrăgostit de de stejari hibrizi, intr-o suc menajâri turistice deşi dispu tejarea dc soare
soarelui.
4. hnrn'.ă in apă !
s .
blice) puteţi sâ păstraţi in de la toate şcolile. în faţa ţoii are un şarpe Anaconda Tratată cu muliă căldură — In natură, se întîlnesc : campin cesiune interesantă pentru ne dc o întindere suficientă, Concepută astfel, zona Strei
bibiioleca dumneavoastră ori numeroaselor proteste ale o cum va fi timpul probabil faţă ! 6. Fluviul piramidelor — gul Strei, lacul Colro, parcul specialişti. Vara te atrage aici de varietate de relief, locuri poate şi va trebui sâ devină
ce fel de cărţi, fie ele de piniei publice, a hotârît în cînd plecaţi in concediu, ce PAminl. 7. La domiciliu — în căl dendroiogic Simeria. covorul multicolor al pajişti pitoreşti, locuri de plajă, unu] din colţurile atrăgătoare
literatură, artă, ştiinţă, cărţi tr-o consfătuire f f secretă număr arc Pele la piciorul ziţi la spate. 8. Titlu de nobleţe lor dar şi bogăţia de fructe baie şi pescuit. Zona dispune, dc agrement, cu mari resurse
de bucate, de joc, de vise, ţinută pentru prima dată cu drept etc.) dar în ceea ce — In cămin ! 9. Consolări — Din Conul vulcanic al Cetăţii de pădure şi ciuperci comes dc asemenea, de locuri bune dc rccrccre, refacere n forţe
cărţi de vizită (cărţi dc mun uşile închise, cu. înccpînd cu ni iveşte orarul de funcţiona vară în vară. Ift. Cureluşa — M o oferă interesante formaţii tibile. pentru spălatul şi întreţine lor de muncă, distracţie şi
că, nu !) cărţi poştale ilustra trimestrul unu fix al anului re al acestor chioşcuri nu to fără moto I 11. Lai; dc căldu geologice, floră variată eu Platoul pe care este aşe rea autoturismelor. odihnă, un obiectiv turistic
endemisine.
rarităţi
multe
împărţită pe funcţionali
te sau d-alea de 30 de bani şcolar următor, sâ nu mai ne-am dumirit nici noi ! Dacă ră. 12. Anniint]) lematir — Singu faunistice şi peşte I 409 spe zată cabana Căprioara, peisa tăţi. zona aceasta ar cuprin nu numai pentru oraşul De
etc., indiferent dacă sînt scri permită ieşirea elevilor în între timp aflaţi ceva... rică ! cii de plante, une'e destul de jul de perspectivă ce-1 oferă de : pe porţiunea Toim-Si- va dar şi pentru centrele
atrag clin ce în ce mai mulţi
muncitoreşti din apropiere.
se în versori sau proză. recreaţii pe cele străzi şi bu ISABELA ANGHEL rare T-a poalele sale e sec vizitatori, în tot timpul anu meria Veche, linia ferată —
Un alt cititor, de data asta levarde. Hotârirea vizează C. DEVEANU Călan ţia de arheologie a Muzeului lui. Posibilităţile de care s-ar loc de baie şi plajă. Tot aici, Prob CORNEL STOICA