Page 36 - Drumul_socialismului_1971_06
P. 36
4 DRUMUL SOCIALISMULUI O Nr. 5 107 • JOI 10 IUNIE 1971
o
COMUNICAT COMUN ROMÂNO-CHINEZ Vizita delegaţiei de partid şi guvernamentale române
La Invitaţia Comitetului Stat Major al Armatei Popu întâlnirile dintre conducătorii nale şi a suveranităţii de stat.
Central al Partidului Comu lare Chineze de Eliberare, celor două ţări, s-a adîncit Părţile sprijină In mod
nist Chinez ţi a guvernului Kcn Biao. membru al Co cunoaşterea reciprocă, a cu ferm lupta poporului cubanez
Republicii Populare Chineze, mitetului Central al Partidu noscut o întărire şi lărgire conduse de tovarăşul Nicolae Ceauşescu in R. I1. D. Coreeană
între 1 şi 9 iunie 1971, o de lui Comunist Chinez, şeful însemnată colaborarea romă- împotriva agresiunii şi ame
legaţie de partid şi guverna secţiei relaţii externe a ninţării din partea imperialis
mentală a Republicii Socialis Comitetului Central al Parti no-chineză în domeniile poli mului american, pentru apă
te România, condusă de tova dului Comunist Chinez, Ci tic, economic, cultural şi In rarea independenţei şi suve şi intelectualităţii coreene de
răşul Nicolac Ceauşcscu, se Pin-fci, ministru ad-interim alte domenii ranităţii naţionale. a înfăptui In termenul cel Vizita protocolară
cretar general al Partidului al afacerilor externe, Fa» I, Relaţiile de prietenie şi co Expunîndu-şi poziţiile in le (Urmore din pag. t) mai scurt obiectivele prevă
Comunist Român, preşedinte membru supleant al Comite laborare dintre cele două par gătură cu soluţionarea con zute în actualul plan de şase
le Consiliului de Stat al Re tului Central al Partidului tide, ţări Şi popoare ale flictului din Orientul Apro ani. De-a lungul traseului pot
publicii Socialiste România, a Comunist Chinez, ministru al României şi Chinei sint ba piat. cele două părţi au rea Ceremonia oficială a sosirii fi văzuţi numeroşi muncitori la tovarăşul Kim Ir Sen
făcut o vizită oficială de relaţiilor economice cu străi zate pe marxism-leninism şi firmat solidaritatea cu lupta delegaţiei este marcată de
prietenie în Republica Popu nătatea. Li Cian. membru al internaţionalism proletar, pe dreaptă a popoarelor arabe momentul solemn al intonării şi muncitoare, îmbrăcaţi în
lară Chineză. Comitetului Central al Parti respectarea cu stricteţe a împotriva imperialismului, imnurilor de stat ale Româ haine de lucru, care au venit Miercuri dupâ-amiazâ, to netului de Miniştri, Pak Sen
Tovarăşul Niroloe Ceauşcscu dului Comunist Chinez, mi principiilor egalităţii depline pentru apărarea independen sâ aducă oaspeţilor din Româ varăşul Nicolae Ceauşescu. se Cer, membru al Comitetului
a fost însoţit in această vi nistru adjunct al comerţului in drepturi. independenţei, ţei naţionale, pentru progres niei şi Coreei. In timp ce nia salutul colectivelor de cretar general nl Partidului Politic al CC. al Partidului
zită de soţia sa. tovarăşa Ele exterior, Cian Hai-fun, amba respectului reciproc şi nea social. Ele se pronunţă pentru sini trase 21 de salve de ar muncă din acest puternic cen Comunist Român, preşedinte Muncii din Coreea, al doilea
na Ceauşescu. sadorul Republicii Populare mestecului in treburile inter rezolvarea problemei popu tilerie în cinstea delegaţiei tru economic, ur.de 30 la su le Consiliului dc Stat al Re vicepreşedinte al Cabinetului
Tovarăşul Mao Tzedun, pre Chineze in Republica Socia ne. relaţii care pot rezista (a laţiei palestiniene în confor române. tovarăşii Nicolae lă din producţia industrială publicii Socialiste România, de Miniştri, Kim lâng Giu,
şedintele Comitetului Central listă România. I.i Lien-cin, încercări. Dezvoltarea relaţi mitate cu interesele ei na Ceauşescu, Kim Ir Sen şi Ion a ţârii este concentrată în cu soţia, Elena Ceauşescu, membru al Comitetului Poli
al Partidului Comunist Chi Han Siu şi I.iu Ka-min, lu ilor de prietenie şi colabora ţionale. Gheorghe Maurer trec In re cele peste 500 de fabrici şi împreună cu tovarăşii Ion tic. secretar al C.C. al Parti
nez. şi tovarăşul său de luptă crători cu munci de răspun re dintre România şi China Ambele părţi sînt solidare vistă unităţile de Infanterie, uzine existente. Gheorghe Maurer, Manea dului Muncii din Coreea. O
apropiat, vicepreşedintele Co dere in ministerele interesate. este in folosul cauzei revolu cu lupta popoarelor din dife aviaţie şi marină care alcă Drumul spre monumen Mănescu, Dumitru Popa, Ion .lin U, membru al Comitetu
mitetului Central al Partidu Partea română a informat ţionare a celor două popoare rite ţâri pentru retragerea tu tuiesc garda de onoare ali tul „Cian-Li-Ma", care do Ilieseu, George Mncovescu. lui Politic, secretar al C.C. al
lui Comunist Chinez, tovară partea chineză despre realiză şi a popoarelor din lumea turor trupelor străine de pe niată pe aeroport. mină oraşul de pe una Aurel Mălnâşan, ambasadorul Partidului Muncii din Coreea.
şul Lin Biao, au avut o între rile obţinute de poporul ro întreagă. Ambele părţi au ex teritoriul altor state, pentru In continuare. tovarăşul din înălţimile sale, coli ţârii noastre la Phenian, au Şeful Statului Major al Ar
vedere cu tovarăşul Nicolae mân. sub conducerea Parti primat in unanimitate hotă- desfiinţarea tuturor bazelor Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi na Mansude, este străjuit făcut o vizită protocolară to matei populare coreene. Zâng
Ceauşcscu. secretar general al dului Comunist Român. în rirea dc a întări mai depar militare străine, pentru des oaspeţi români sînt salutaţi dc numeroase blocuri moder varăşului Kim Ir Sen, secre Zun Thek. membru supleant
Partidului Comunist Român, frunte cu tovarăşul Nicolae te prietenia revoluţionară şi de personalităţile coreene ve ne. Ele alcătuiesc o reprezen tar general al C.C. al Parti al Comitetului Politic al CC.
preşedintele Consiliului de Ceauşcscu. in edificarea so unitatea de luptă dintre cele fiinţarea tuturor blocurilor nite în întîmpinarea delega tativă poartă dc intrare a ca dului Muncii din Coreea, pre al Partidului Muncii din Co
Stat al Republicii Socialiste cialismului. despre activitatea militare. ţiei române : Kim IIr. Pak pitalei reclădite din temelii, şedintele Cabinetului dc Mi rcea. vicepreşedinte al Cabi
România, şi soţia sa, tovară creatoare pe care o desfăşoa două partide, ţări şi popoa Cele două părţi au subli Sen Cer. Kim Iang Gin. O după agresiunea imperialistă niştri. şi soţiei sale, Kim netului de Miniştri, Yang
şa Elena Ceauşcscu. precum ră muncitorii, ţăranii coope re. de a lărgi relaţiile de co niat că imperialismul între Jin U, membri ai Comitetu americană din anîi 1950-1953 Sâng F Hyong Sop. membru supleant
şi cu toti tovarăşii din dele ratori, intelectualii pentru laborare in diferite domenii. prinde agresiuni, promovează lui Politic al Comitetului în urma căreia mai rămăsese Au fost prezenţi, din par nl Comitetului Politic, secre
gaţia de partid şi guverna îndeplinirea sarcinilor planu Partea română a exprimat o politică de dictat, domina Central al Partidului Muncii intactă doar o singură clădire tea coreeană. Toi Fn Ghen, tar al C.C al Partidului Mun
mentală română. întrevede lui cincinal 1971—1975 în ve şi cu acest prilej Partidului ţie şi subminare, se ameste din Coreea. Ten Diun Theak, a Phenianului. Faţadele blo membru al Comitetului Poli cii din Coreea. Hă Dam,
rea s-a desfăşurat într-o at derea dezvoltării continue a Comunist Chinez şi Guvernu că în treburile interne ale Yang Hyong Sop. Kim Man curilor sînt împodobite cu tic al CC., secretar al CC. membru al C.C. al Partidului
mosferă de prietenie şi cor economiei, ştiinţei şi culturii, lui Republicii Populare Chi altor state. Aceasta consti Ghen, membri supleanţi ai drapelele celor două ţâri, cu al Partidului Muncii din Co Muncii din Coreea, ministrul
dialitate. în spiritul solidari a perfecţionării organi/ârii şi neze vii mulţumiri din partea tuie sursa încordării situaţiei Comitetului Politic, Kan Rian mari panouri pc care se află reea, preşedintele Prezidiului afacerilor externe.
tăţii militante dintre cele conducerii vieţii sociale, a poporului român pentru soli internaţionale. Atita vreme Uk. vicepreşedinte al Prezi înscrise In limbile coreeană Adunării Populare Supreme, Cu acest prilej, a avut loc
două partide, târî şi popoare realizării obiectivului trasat daritatea tovărăşească şi prie cit mai există imperialismul, diului Adunării Populare Su Si română. cuvintele „prie Kim Ir. membru al Comite o convorbire, care s-a desfă
ale României şi Chinei. In de Congresul al \'-lca al Par tenească manifestată prin a- continuă să existe pericolul tului Politic al CC. al Parti
continuare, preşedintele Mao tidului Comunist Român — jutoriil material preţios a unui nou război mondial. De preme. Pek Vam Un, pre tenie", .coeziune", urările dului Muncii din Coreea, şurat într-o atmosferă cor
Tzedun, vicepreşedintele I.in făurirea societăţii socialiste cordat. In mod gratuit, în le aceea, popoarele lumii tre şedintele Adunării Populare „trăiască prietenia dintre po prim-vîeepreşodinte al Cabi- dială.
Biao şl tovarăşii Ciu En-loi, multilateral dezvoltate gătură cu calamităţile natu buie să fie vigilente şi pre Supreme, Hă Dam, ministru poarele român şi coreean**,
Kan Sen şi alţi tovarăşi au Partea chineză a informat rale din primăvara anului gătite. Cele două părţi consi de externe, precum şi Kang „intîmpinâm cu căldură de
avut convorbiri prieteneşti despre istoria luptei celor 1970. deră că prin lupta popoare lâng Sâp. ambasadorul Re legaţia de partid şi guverna Recepţie oferită
cu tovarăşul Nicolac Ceauşescu două linii în interiorul Par Partea chineză a exprimat lor se pot obţine cu siguran publicii Populare Democrate mentală română" ; imagini
şl soţia sa, cu tovarăşul Ion tidului Comunist Chinez, de mulţumiri cordiale pentru ţă noi victorii împotriva im Coreene la Bucureşti, membri ale globului pâmîntesc. pe
Gheorghe Maurer şi ceilalţi spre semnificaţia şi necesita* sprijinul şi ajutorul pe care perialismului. pentru pace. ai Comitetului Central al care cele două state — Româ de tovarăşul Kim Ir Sen
tovarăşi din delegaţia de par tea marii revoluţii culturale Partidul Comunist Român, Părţile au relevat că, in ul Partidului Muncii din Coreea, nia şi Coreea — sint unite 9
tid şl guvernamentală a proletare, iniţiată şi condusă Republica Socialistă România timii ani, tot inai multe state ai guvernului, conducători aî prin steagurile lor naţiona
României. personal de tovarăşul Mao şi poporul român le-au acor mici şi mijlocii se u organizaţiilor de stat şi ob le semnifică mesajul de prie Miercuri seara. tovarăşul basndorul Republicii Popu
In timpul şederii In Repu Tzedun, şi despre marile vic dat poporului chinez în lupta nesc şi se împotrivesc şteşti, generali. tenie .adus de solii poporului Kim Ir Sen, şi soţia sa, Kim lare Democrate Coreene la
blica Populară Chineză, de torii obţinute în această re sa revoluţionară şi în opera politicii imperialiste de for Pe aeroport erau, de ase nostru, faptul câ, in pofida Sâng E, au oferit, la Casa Bucureşti.
legaţia de partid şi guverna voluţie. De asemenea, ea a ţă, îşi apără interesele na menea. prezenţi Aurel Mâl- distanţei geografice, oamenii Congreselor din Phenian, o Au fost intonate imnurile
mentală română a vizitat ora informat despre construcţia dc construire a socialismului. ţionale. independenţa şi su nâşan, ambasadorul Româ muncii din ţările noastre se recepţie în cinstea tovarăşu de stat ale celor două ţâri
şele Pekin, Nankin şi Şanhai. socialismului In Republica Ambele părţi consideră că veranitatea. Aceasta constituie niei la Phenian, membru al simt alături, uniţi prin ace lui Nicolac Ceauşescu şi In timpul recepţiei. care
uzine şi fabrici, o comună Populară Chineză şi despre evoluţia situaţiei internaţiona o componentă importantă a delegaţiei de partid şi guver leaşi năzuinţe în lupta lor soţiei sale. Elena Ceauşescu, s-a desfăşurat înlr-o atmosfe
populară şi Instituţii de învă- succesele obţinute de poporul le actuale este tot mai favo luptei ce se desfăşoară în namentale române, şi mem pentru construcţia socialismu a delegaţiei de partid şi gu ră deosebit de cordială, to
tămint. s-a întîlnit cu masele chinez în înfăptuirea sarcini rabilă popoarelor lumii şi tot bri ai ambasadei. lui. pentru pace în lumeo în vernamentale a Republicii So varăşii Kim Ir Sen şi Nicolae
largi revoluţionare. Oaspeţii lor dc luptă trasate de Con mai defavorabilă imperialis prezent împotriva imperialis treagă. cialiste România. Ceauşescu au rostit toasturi.
români s-au bucurat pretutin gresul al IX-lca al Partidului mului american şi tuturor mului şi neocolonialismului. Sint prezentaţi şefii misiu Sosirea coloanei oficiale în Au participat tovarăşii Ion Participanţilor la recepţie
deni de o primire deosebit de Comunist Chinez pentru des reacţionarilor. Ambele părţi consideră că nilor diplomatice acreditaţi la dreptul monumentului „Cian- Gheorghe Miiurer. Manea Mâ- Ic-a fost prezentat un spec
caldă şl o ospitalitate cor făşurarea continuă a procesu Cele două părţi au arătat v relaţiile dintre state, indife Phenian. Lî-Ma'* marchează un moment nescu, Dumitru Popa. Ion tacol. la care şi-a dat con
dială — expresie a sentimen lui luptă-critică-transformare, că Indochina constituie în rent dc regimul lor social, in Tovarăşii Nicolac Ceauşescu deosebit. Se aud sunete de Ilieseu, George Mncovescu, cursul ansamblul vocal şi in
telor de prietenie frăţească pentru transpunerea multila prezent principalul cîmp de diferent dacă sînt mari sau şi Kim Ir Sen primesc defi trompetă Membri ai gărzilor Aurel Mălnâşan. ambasado strumental feminin. care a
dintre poporul român şl po terală în practică a liniei dc bătălie in cadrul luptei duse mici, trebuie să se întemeieze larea gărzii de onoare rul Republicii Socialiste interpretat eîntccc populare
porul chinez. Delegaţia româ a promova revoluţia, de a sti de popoarele din întreaga lu pe respectul reciproc al prin In încheierea ceremoniei, de autoapărare prezintă ono România la Phenian şi revoluţionare coreene. In
nă a exprimat mulţumiri sin mula munca, producţia şi me împotriva imperialismu cipiilor suveranităţii. inde conducătorii de partid si de rul. Pe terasele de gazon ale Din partea coreeană au semn de omagiu pentru solii
cere pentru ospitalitatea prie pregătirile împotriva războiu lui american. In deplin a pendenţei şi integrităţii teri stat ai celor două ţâri rostesc monumentului este compusă participat tovarăşii Toi l-ln poporului român, ansamblul
tenească, pentru sentimente lui. cord. părţile au reafirmat că toriale, al neagresiunii reci scurte cuvlntâri din trandafiri roşii urarea de Ghen. Kim Ir. Pak Sen Cer. a interpretat, de asemenea. în
le cu care a fost Intimpinată Partea română a subliniat sprijină cu hotărâre eroicele proce. al neamestecului reci In urale puternice, se „bun venit", în limba româ Ki lâng Giu, O Jin U, Zâng limba română, eu deosebită
peste tot în Republica Popu uriaşa însemnătate internaţio popoare vietnamez, cambod proc în treburile interne, al înalţă spre văzduh, ritmate nă. Zun Thek, Yang Hyong Sop, virtuozitate, mai multe cînte-
lară Chineză. nală o victoriei luptei revolu gian şi laoţian în războiul lor egalităţii şi avantajului reci de mii de glasuri, urările in Locuitorii Phenianului au Ki Man Ghen, Kan Rian Uk. re populnre de pe meleagu
In timpul vizitei, părţile ţionare a poporului chinez, dc rezistenţă împotriva agre proc. al coexistenţei paşnice. limbile coreeană şi română rezervat oaspeţilor, înainte de Pek Nam Un. Pak Yeung Sîn, rile ţării noastre
română şi chineză au purtat sub conducerea partidului co siunii americane şi pentru a- Partea română a informat sosirea la reşedinţa ofieiolâ Spectacolul a fost îndelung
convorbiri într-o atmosferă munist. Crearea Republicii părarca fiinţei naţionale. Ele despre activitatea desfăşurată „Huan Yang” — „Bun venit", Hlngbu. aflată într-o pito Hă Dam, Kang lâng Săp, am- aplaudat de cei prezenţi.
de prietenie cordială şi înţe Populare Chineze a determi au consfatat cu bucurie că. de România în vederea reali „Josan Romania cinsan man rească regiune străbătută de
legere reciprocă, în legătură nat o cotitură radicală în după conferinţa la nivel înalt zării securităţii în Europa, şe" — Trăiască prietenia ro- fluviul Dedongan, şi o altă
cu dezvoltarea relaţiilor de destinde poporului chinez şi. pentru a se preveni orice a mâno-corceanâ". surpriză : un numeros grup
prietenie şi coloborare dintre totodată, a produs o schimba a popoarelor din Indochina. gresiune sau acte de folosire Tovarăşii Nicolae Ceauşescu de tineri şi tinere au înscris Delegaţia română care participă la
cele două partide, ţări şi po re istorică în raportul de unindu-se strins şi coordo- a forţei, ori de ameninţare şi Kim Ir Sen, împreună cu cuvintele: „Bun venit!" cu a
poare. precum şi asupra pro forte pc plan in f ernaţionat. nindu-şi eforturile, popoarele cu forţa. Partea chineză a soţiile, precum şt membrii jutorul unor plăcuţe diferit
blemelor internaţionale de sporind considerabil potenţia din Vietnam, Cambodgia şi exprimat sprijinul său faţă delegaţiei române şi persona colorate care, printr-o inge Congresul P.P.R.M. a fost primită de
interes comun. lul socialismului în lume. Laos au devenit tot mai pu de această activitate a lităţile oficiale coreene, pără nioasă manevrare, compun a
La convorbiri au partici Prin munca sa eroică şi pli ternice pe măsură cc luptă, României şi a afirmat că, sesc aeroportul, îndreptîn- poi alternativ steagurile na
pat, din partea română, tova nă de abnegaţie, harnicul şi au creat o situaţie excelentă du-se spre oraş. ţionale ale celor două ţâri. Jumjaaghiin Ţedenbal....
răşii Nicolae Ceauşescu. se talentatul popor chinez a în pe eîmpul de bătălie. Ambe pentru menţinerea păcii şi Primul popas are loc Ja in Prin întreaga sa desfăşura
cretar general al Partidului făptuit. sub conducerea glo le părţi felicită cu căldură securităţii, popoarele din Eu trarea tn Phenian, in piaţa re. grandioasa primire făcută ULAN BATOR 9. — Trimi basador al RS România la
Comunist Român, preşedin riosului partid comunist, în cele trei popoare din Indo- ropa trebuie să se pronunţe de capitala Republicii Popu sul special Agerpres, Gheor Ulan Bator, şi Bataa, amba
tele Consiliului de Stat — frunte cu tovarăşul Mao Tze china pentru marile victorii cu hotărîre împotriva impe Ianmotdong, .Piaţa nufăru ghe Ciobanu, transmite î sadorul R.P. Mongole In ca
conducătorul delegaţiei de dun. profunde transformări dobindite in războiul de re rialismului, a politicii de do lui", înconjurată de parcul cu lare Democrate Coreene oas Miercuri seara, delegaţia Par pitala României
partid şl guvernamentale, Ion revoluţionare în toate dome zistentă împotriva agresiunii minaţie şi dictat ; trebuie ca acelaşi nume, dominată de peţilor din România a consti tidului Comunist Român, con In timpul întrevederii, care
Gheorghe Maurer, membru niile vieţii sociale, a obţinut americane şi pentru apărarea popoarele şi ţările europene, portretele tovarăşilor Nicolae tuit o vibrantă manifestare dusă dc tovarăşul Mihai Go- s-a desfăşurat într-o atmosfe
al Comitetului Executiv, al succese strălucite în opera dc fiinţei naţionale. Ele felicită mari sau mici, să depună e Ceauşescu şi Kim Ir Sen şi de a sentimentelor de trainică rc. membru supleant al Co ră deosebit de cordială, to
Prezidiului Permanent al Co făurire a societăţii noi. socia ru căldură poporul cambod forturi comune, să întreprin urarea „Bine aţi venit soli ai prietenie, de stimă şi respect mitetului Executiv, secretar varăşul Mihai Cere a trans
mitetului Central al Partidu liste. Poporul român se bucu gian pentru marile victorii dă măsuri concrete şi. în fe prieteniei poporului român !". pe care le nutresc reciproc al C C. al P.C.R., care parti mis primului secretar al C C.
lui Comunist Român, pre ră din tontă inima de marile obţinute sub conducerea şefu lul acesta, să obţină pacea şi Mulţimea aflată aici încon partidele, ţările şi popoarele cipă la lucrările Congresului al P P.R M-, tovarăşului J Ţc-
şedintele Consiliului de Mi realizări dobindite dc poporul lui de stat, prinţul Norodom securitatea europeană. joară cu căldură pe oaspeţii noastre. al XVI-lca a! P.PR.M, a fost denbal, un mesaj din partea
niştri al Republicii Socialiste frate chinez în sporirea con Sianuk, şi a Frontului Unit Partea română declară că români. Tinere In costume Dînd glas acestor sentimen primită de tovarăşul Jumjan- tovarăşului Nicolae Ceauşescu,
România, Manea Mănescu. tinuă a potenţialului econo Naţional din Cambodgia. in rezolvarea durabilă a marilor naţionale coreene oferă tran te. ziarul „Rodon Sininun", ghiin Tcdenbal, prim-secre secretar general al Partidului
membru al Comitetului Exe mic, tehnic şi ştiinţific al ţă lupta dreaptă împotriva im probleme ale vieţii interna dafiri roşii tovarăşilor Nicolae organ al C.C. al Partidului tar al CC. al P.PR.M. La Comunist Român. Mulţumind
cutiv, al Prezidiului Perma rii, văzînd în acestea o con perialismului american şi a la ţionale nu poate fi concepu Ceauşescu şi Kim Ir Sen şi Muncii din Coreea, sublinia primire au luat parte B pentru mesajul primit, tova
nent. secretar al Comitetului tribuţie de preţ la' creşterea cheilor lui de la Pnom Pcnh tă astăzi fără participarea soţiilor lor. membrilor dele — în editorialul apărut as Lhamsuren. membru supleant răşul Jumjaaghim T^denbal
Central al Partidului Comu puterii şi prestigiului socialis şi Saigon ; ele salută cu căl Republicii Populare Chineze. gaţiei române. tăzi în pagina întîi sub ti al Biroului Politic, secretar şi-a exprimat bucuria de n-l
nist Român, vicepreşedinte al mului în lume. la consolida dură marea victorie obţinută Tendinţele tot inai pronun Conducătorii de partid şi tlul „misiune de prietenie, al C.C. al P.P.RM, P Sag- întîlni în curînd pe tovară
Consiliului de Stat. Dumitru rea forţelor care luptă împo pe şoseaua nr. 9, ţate care se observă. în ul de stat ai celor două ţâri soli dragi" : .Noi. toţi mem darsuren, membru al CC, al şul Nicolac Ceauşescu la U-
Popa. membru al Comitetului triva politicii agresive a im Ambele părţi consideră că timul timp, din partea unor străbat apoi oraşul într-o ma brii de partid şi întregul po P.P.RM., şeful secţiei relaţii lan Bator, cu prilejul vizitei
Executiv al Comitetului Cen perialismului. pentru liberta problema vietnameză trebuie state capitaliste pentru nor por coreean. Intîmpinâm cu externe a CC., M. Peldje. delegaţiei dc partid şi guver
tral al Partidului Comunist te şi independentă. pentru malizarea relaţiilor cu Repu şină deschisă. O grandioasă căldură pe solii dragi ai prie namentale a Republicii Socia
Român, prim-secretar al Co salvgardarea păcii Poporul să fie rezolvată pe baza so blica Populară Chineză co şi impresionantă sărbătoare teniei poporului român frate. membru al C C al P P R M. liste România în Republica
mitetului municipal Bucureşti român adresează poporului luţiei globale in zece puncte respund cauzei colaborării în populară Intimpinâ pe Înalţii Vizita delegaţiei de partid şi Au fost de faţă I. Sandu, am- Populară Mongolă.
al Partidului Comunist Ro chinez felicitări cordiale şi ii Si a iniţiativei în opt puncte tre state cu orinduiri sociale oaspeţi români de-a lungul guvernamentale a Republicii
mân. primarul general al Ca urează noi succese In opera prezentate de Frontul naţio întregului drum străbătut. Socialiste România, condusă de
pitalei, Ion Ilicscu, membru de construire a socialismului nal de eliberare din Vietna diferite, intereselor păcii şi Maşinile parcurg arterele tovarăşul Nicolae Ceauşescu, DUSSELDO RF Mare succes repurtat
supleant al Comitetului Exe In Republica Populară Chi mul tţe sud şi Guvernul Re securităţii internaţionale. principale ale oraşului în secretar general al Partidului
cutiv, secretar al Comitetului neză. voluţionar Provizoriu al Re România se pronunţă cu ho- mijlocul uratelor care nu mal
Central al Partidului Comu Partea chineză a elogiat în publicii Vietnamului de Sud. tărîre pentru retragerea ba contenesc. Sule de mii de lo Comunist Român. preşedin de expoziţia „România se prezintă"
nist Român, Georgc Macoves- mod călduros spiritul revolu De asemenea, ele consideră zelor militare ale S.U.A. din cuitori flutură steguleţc ro tele Consiliului de Stat al
cu. membru al Comitetului ţionar dc luptă al poporului că problema laoţiană trebuie Taiwan — teritoriu inaliena mâneşti şi coreene, agită bu Republicii Socialiste România, BONN 9. — Coresponden tit pe oaspete, precum şi am
Central al Partidului Comu român. Harnicul şi curajosul soluţionată de poporul lao bil al Republicii Populare chete de trandafiri roşii, e reprezintă o mare contribuţie tul Agerpres. Mircea Moar- basadorul României la Bonn.
nist Român, prim-adjunct al nopor român, sub conducerea ţian însuşi, în conformitate Chineze. Partea română rea şarfe de mătase, lansează In la dezvoltarea şi întărirea pe câs. transmite : Vicepreşedin Constantin Oancea. Cu acest
ministrului afacerilor externe, Partidului Comunist Român, cu propunerile în cinci punc firmă şi cu acest prilej spri văzduh sute de baloane viu mai departe a relaţiilor tradi tele Consiliului de Miniştri al prilej, Heinz Kuhn a trans
Aurel Duma, membru al Co in frunte cu tovarăşul Nicolae te privind rezolvarea politi jinul său hotărît in favoarea colorate. Din Ioc în loc. se a- ţionale de prietenie şi colabo Republicii Socialiste Româ mis lui Ion Pâţan — din îm
mitetului Centrol al Partidu Ceauşescu. a ţinut piept cu că, prezentate de partidul restabilirii dreptului legitim flâ orchestre populare, co rare între poporul coreean şi nia, Ion Pâţan, care a făcut puternicirea preşedintelui R E.
lui Comunist Român, amba hotărâre presiunilor imperia Nco Lao Haksat, la G mar a] Republicii Populare Chine ruri de bărbaţi şi femei. Cin- poporul român, o contribuţie o vizită în R F. a Germanici, a Germaniei. Gustav Heine-
sadorul Republicii Socialiste liste, obţinînd astfel victorii tie 1970. ze la Organizaţia Naţiunilor tecele coreene alternează cu însemnată la coeziunea şi so cu prilejul inaugurării, la mann.şin cancelarului fede
România în Republica Popu însemnate în lupta pentru a- Cele două părţi sprijină cu Unite, în Consiliul de Se melodii româneşti. Grupuri lidaritatea ţârilor socialiste Dusseldorf. a e x p o z i ţ i e i ral VViUy Brandt — cele mai
lară Chineză, loan Florcscu, părarca independenţei naţio fermitate poziţia solemnă, cu curitate şi in alte organisme folclorice interpretează fru încercăm sentimente de ma „România sc prezintă", a ple călduroase felicitări pentru
membru supleant al Comite nale şi a suveranităţii ţării. prinsă in declaraţia în cinci internaţionale. moase dansuri populare : rc satisfacţie pentru relaţiile cat miercuri dupâ-amiazâ marele succes repurtat de
tului Central al Partidului Ponorul român, durind in puncte, făcută la 23 martie Cele două părţi au consta „dansul coşuleţelor cu flori", de prietenie .şi întrajutorare spre patrie expoziţia .România se pre
Comunist Român, şef de sec mod consecvent o politică in 1970, de prinţul Norodom Sia tat cu bucurie că relaţiile al evantaielor, „dansul cu care se dezvoltă între cele înaintea plecării, şeful gu zintă" si de manifestările e
ţie la Comitetul Central al dependenţă. de sine stătătoa nuk, şeful stalului Cambod tamburine şi tobe", „dansul două popoare, pe baza mar- vernului landului Renania de conomice si culturale legate
Partidului Comunist Român, re. de valorificare a proprii gia. dintre Partidul Comunist Ro xism-lenînismului şi interna Nord-VVestfalia, Heinz. Kuhn, dc acest eveniment. Totodată,
Ştefan Andrei, membru su lor forţe şi a resurselor ţării, mân şi Partidul Comunist suveicii". ţionalismului proletar. Avem a oferit o recepţie în onoa Heinz Kuhn a transmis do
pleant al Comitetului Central a dezvoltat, prin munca sa Trupele agresoare ale Sta Chinez au cunoscut o nouă La trecerea peste Canalul convingerea câ aceste relaţii rea vicepremierului român, rinţa guvernului landului Ba-
al Partidului Comunist Ro harnică, economia intr-un telor Unite ale Americii şi dezvoltare in ultimii ani. Am Botongang, in dntîmpinarea de prietenie şi colaborare în la care au luat parte persoa vnria ca această expoziţie sâ
mân, prim-adjunct de şef de ritm accelerat şi a dobîndit ale sateliţilor lor trebuie să bele părţi au căzut de acord oaspeţilor au venit purtătorii tre popoarele noastre se vor nele oficiale care l-au înso- fie reeditată la Munchcn.
secţie la Comitetul Central în felul acesta mari succese fie retrase complet din In- să întreprindă măsuri cores de drapel ai tuturor unităţi dezvolta continuu. în interesul
al Partidului Comunist Ro în opera de construire a so dochina şi să fie respectat punzătoare pentru a dezvolta lor de pionieri din oraş. Ma luptei împotriva Imperialis
mân. Constantin Mitca si E- cialismului. Partea chineză a dreptul popoarelor vietnamez, şi mai mult relaţiile bilate şinile se opresc. Tovarăşii mului. pentru victoria cauzei
milian Dobrcseu. membri su reafirmat că poporul chinez, laoţian şi cambodgian de a-şi rale dintre Partidul Comunist Nicolae Ceauşescu şi Kim Ir socialismului"
pleanţi ai Comitetului Central călit prin marea revoluţie hotărî singure destinele, fără Român şi Partidul Comunist Sen primesc raportul pre Tonte ziarele coreene pu* Evolufia stafiei orbitale
al Partidului Comunist Ro culturală proletară. îndepli- nici un amestec dinafară. Po Chinez. zentat de un băiat şi o fată, blicâ. de asemenea, pe primn
mân. consilieri la Comitetul nindu-$i îndatoririle interna poarele din Indochina vor in- Părţile au apreciat că vi purtători ai cravatei roşii. pagină. biografia tovarăşului sovietice „Saliut"
Central al Partidului Comu ţionaliste. spriiină cu fermita vinge în mod sigur, iar im zita de prietenie in Republi In această atmosferă sărbă
nist Român. te, ca şi pînă acum. lupta perialiştii americani şi la ca Populară Chineză a dele torească, sint străbătute bule Nicolae Ceauşescu, însoţită de MOSCOVA 9 (Agerpres) —
fotografia sa. Manşetele zia
Din partea chineză, tovară dreaptă a poporului român cheii lor vor eşua cu sigu gaţiei dc partid şi guverna vardele Ryong-hing şi Ual- relor poartă pe loată lăţimea In conformitate cu progra zbor. In urma acestei mane
şii Ciu En-lai, membru al Co- pentru apărarea independen ranţă mentale a Republicii Socialis Hiang. In depărtare se zăreş paginii întîi. în limbile core mul dc zbor al staţiei orbita vre. staţia s-a plasat pe o
mitetutiji Permanent al Bi tei naţionale şi suveranităţii Ambele părţi sprijină eu te România a adus o contri te binecunoscuta statuie „Cien- eană şi română, urarea ..Bun nouă orbită eu următorii pa
roului Politic al Comitetului dc stat, spriiină cu fermitate hotărîre lupta popoarelor ja buţie preţioasă la întărirea şi Li-Ma",un adevărat simbol nl le sovietice „Saliut". la oro rametri : apogeul — 2R2 kilo
Central al Partidului Comu poporul român în opera sa de ponez. coreean şi din alte mai puternică a prieteniei cutezanţei şi îzbînzij dăltuit venit delegaţiei de partid si 10,06 ora Moscovei a fost e- metri, perigeul — 259 kilo
nist Chinez, premierul Consi construire a socialismului. ţări ale Asiei împotriva re militante şi a unităţii revo în bronz. „Cian-Li-ryfa" — calul guvernamentale a Republicii fectuatâ miercuri cea de-a metri — perioada de rotaţie
liului de Stat. Iluan lun-şen. I.a convorbiri, cele două învierii militarismului japo luţionare dintre cele două înaripat din străvechea le Socialiste România conduse de în jurul Pâmîntului — R9.7
membru al Biroului Politia părţi au subliniat eă poporul nez. de către reacţiunea ame- partide, ţări şi popoare. gendă coreeană — poate tre tovarăşul Nicolae Ceauşcscu". doua corectare a orbitei de minute, înclinarea orbitei —
al Comitetului Central al român şi poporul chinez, şi-au ricano-japoneză. ce dintr-un salt, fără sâ fie 51.6 grade.
Partidului Comunist Chinez, inonifestat întotdeauna sim Părţile sprijină cu fermi Comitetul Central al Parti de nimic împiedicat, peste Cea de-a treia zi de lucru
şef al Marelui Stat Major el patia unul faţă de altul, s-au tate lupta dreaptă a eroicu dului Comunist Român şi Gu n cosmonauţilor Gheorghi Do-
Armatei Populare Chineze de sprijinit reciproc şi au în vernul Republicii Socialiste ape şi munţi ; el poartă, a- brovolski. Vladislav Volkov şi
Llibcrarc. lao Ven-iuan. chegat o profundă prietenie lui popor coreean contra a România au adresat Comite vîntîndu-se spre înălţimi, un Lucrările Comisiei pentru politica Viklor Paţaev a luat sfîr-
imperialismului a
gresiunii
membru al Biroului Politic ol militantă în lupta comună merican şi pentru unifica tului Central al Partidului grup statuar înfâţişînd un şit la 9 iunie ora 15.00. ora
Comitetului Central al Parti împotriva imperialismului şi Comunist Chinez şi guvernu muncitor si o ţărancă. Este externă a Marii Adunări Naţionale Moscovei, fiind consacrată e-
dului Comunist Chinez. I.i reacţiunii. împotriva politicii rea paşnică a patriei. lui Republicii Populare Chi acesta un simbol al mersului fcctuârii unor experienţe şi
Sicn-n‘»en. membru al Birou de forţă, precum şi în opera Cele două părţi şi-au rea neze invitaţia ca o delegaţie înainte al Coreei spre so pregătirii staţiei pentru ac
lui Politic al Comitetului dc construire a Socialismului firmat solidaritatea şi spriji de partid şi guvernamentală cialism şi comunism, al for tivitatea viitoare In cursul
Central al Partidului Comu in ambele ţări. nul hotărît cu lupta popoa să efectueze o vizită de prie ţei şi energiei descătuşate a La 9 iunie, Comisia pentru cultat o informare a Minis acestei zile de lucru a fost
nist Chinez, viceprcmîer al Cele două părţi au relevat relor din Asia, Africa şi A tenie in Republica Socialistă maselor populare cărora par politică externă a Marii Adu terului Afacerilor Externe a terminată operaţia de con
Consiliului de Stat, Ciu l ’i- cu satisfacţie că. în ultimii merica Latină împotriva im România Partea chineză a tidul, orînduirea socialistâ nări Naţionale, întrunită sub supra acţiunilor României pc servare a unor sisteme ale
fso, membru at Biroului Poli ani. s-au dezvoltat foarte pu perialismului. colonialismului acceptat cu plăcere această le-au conferit noi valenţe si preşedinţia tovarăşului Mihai plan european, prezentat dc
navei
cosmice
„Soîuz-11".
tic al Comitetului Central al ternic relaţiile dintre cele do şi neocolonialismului. pentru invitaţie, data efectuării vi noi dimensiuni. ,Cian-Li- Dalea( a examinat şi discutat Nicolae Ecobescu. adjunct al Cosmonauţii au efectuat în
Partidului Comunist Chinez. uă portide. ţări şi popoare ale eliberaren naţională şi men zitei, urmind să fie stabilită Ma" este astăzi si numele u Proiectul de lege cu privire ministrului afacerilor externe. repetate rînduri experimente
adjunct al şefului Marelui României şi Chinei, au sporit ţinerea independenţei naţio ulterior. nei largi mişcări emulative la cetăţenia română. Proiectul Proiectul de lege cu pri medical-biologice
de masă. care a reliefat mă de lege a fost prezentat în vire la cetăţenia română a
NICOLAE CEAUŞESCU CIU EN-LAI sura hărniciei şi talentului faţa comisiei de Nicolae Sta fost examinat şi discutat, de La ora 15.00, rind a înce
put noua perioadă de odihnă
secretar oeneral al Partidului Comunist Român, membru al Comitetului Permanent al Biroului creator al poporului coreean te. adjunct al ministrului a- asemenea, înlr-o şedinţă a a cosmonauţilor. „Saliut" e-
faccrilor interne, Nicolae Eco-
Aceeaşi jma.cine a statuii, ală
preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Politic al Comitetului Central al Partidului turi de cifra 6. poate fi vă bcscu, adjunct al ministrului Comisiei juridice, prezidată fccluase ,’lfi de rotaţii in ju
de prof. univ. Troian lonnşcu.
afacerilor externe, şi Nicolae
Socialiste România Comunist Chinez, premierul Consiliului de Stat zută pe clădirile înalte ale o- Popovici. adjunct al ministru Lucrările comisiilor conti rul Pâmînlului cu echipaj li
ra.şuloi, mărturie a hotâririi lui justiţiei. nuă. man la bord. Zborul staţiei
Pekin. 9 iunie 1971 al Republicii Populare Chineze clasei muncitoare, ţărănimii De asemenea, comisia a as- (Agerpres) orbitale sovietice continuă.
Redacţia şl administraţia ziarului i Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35. Telefoane or. X 2317 şl 1 15 88. Tiparul i întreprinderea poligrafică Deva