Page 41 - Drumul_socialismului_1971_06
P. 41
%'///tfr/rtfi/f//riirrr/fftttr/f//wnjtrf/urrwtrrtrrrnr/rr/fff/frrrtirttrt*rrr^
5] $
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VA!
5
?
9 Ministrul afacerilor
externe al României
a plecat ia Atena
B Mesajul adresat poporului
khmer de către
Norodom Sianuk
9 Campanie electorală
agitată în Italia
■ Cadran, Atlas
I 1 .
ANUL XXIII. Nr. 5 109 SIMBATA 12 IUNIE 1971 4 PAGINI - 30 BANI !
( t f t r t t ş f t i $ t i t f / t i t i : f f n n r r r r f r n t i f ' t r ţ r t r n ş t i > n • r i r f r r r r r r r < r r t * r n / r t n
In primul semestru al cincinalului - realizări
Vizita delegaţiei de partid şi guvernamen
de prestigiu in fiecare întreprindere!
tale române conduse de tovarăşul
Mobilizare intensivă NICOLAE CEAUŞESCU în R. P. D. Coreeană
a potenţialului industrial Solemnitatea depunerii de coroane
încheierea primului semes rilor specifice, pentru creşte portante — minereuri feroase Vineri dimineaţă, delega înfăţişează un ostaş cu arma cii din Coreea, prim-vi copre nicov, ministru consilier la
tru al cincinalului actual cu rea eficienţei economice. şi neferoase, cărbune, buşteni, ţia de partid şi guvernamen în mină. şedinte al Cabinetului dc ambasada U.R.SS., iar la
realizări dc prestigiu In creş Ansamblu] acestor preocu cherestea, materiale de con tală a Republicii Socialiste In aceeaşi zi, delegaţia de Miniştri, generalul de arma „Monumentul prieteniei" —
Fran-
Strungarul llcgheriuş
terea cantitativă şi amplifi pări are în primul rînd moti strucţii. mobilă cisc. ilin ca dr ul ' af crierului m e Romănia, condusă de tova partid şi guvernamentală ro tă O Jin U, membru al Co ambasadorul Republicii Popu
carea laturilor calitative ale vaţia esenţială în necesitatea Deosebit de dificile sînt canic a) Termocentralei Pa- răşul Nicolae Ceauşeseu, se mână, în frunte cu tovarăşul mitetului Politic, secretar al lare Chineze, Li Un-cen.
producţiei industriale consti mobilizării mai intense a re sarcinile ce revin unor între rojeni. este cvldenţlm lunar cretar general al Partidului Nicolae Ceauşeseu, a depus C.C. al PM.C, şeful Marelui Cele trei solemnităţi au fost
In întrecerea snclalIsiA de.slA-
tuie. în aceste zile, preocu zervelor existente in între prinderi care au prevăzut în 5 urat A In arest an. Comunist Român, preşedinte coroane de flori la „Monu Stat Major al Armatei Popu marcate prin intonarea im
parea centrală a tuturor co prinderi. dar. în acelaşi timp. lunile trecute sarcini mini Foto : N, GHENA le Consiliului de Stat, a de mentul eliberării", înălţat în lare Coreene, Zăng Zun Thek, nurilor de stat ale Republicii
lectivelor. organizaţiilor de se justifică şi prin sarcinile male. lăsînd pentru ultima pus o coroană de fiori la amintirea militarilor sovietici membru supleant al Comite Populare Democrate Coreene
partid, a comitetelor de di deosebit de mobilizatoare ce tună a semestrului obligaţi .Monumentul Armatei Popu căzuţi pe pâmîntul Coreei în tului Politic, vicepreşedinte şi Republicii Socialiste Româ
recţie şi consiliilor dc admi revin industriei judeţului în uni foarte mari. Inlr-o ase lare Coreene", de pe colina timpul celui de-al doilea al Cabinetului de Miniştri. nia ; la „Monumentul elibe
război mondial, şi la „Monu
Hebnngznn.
închinat memo
nistraţie din întreprinderile luna curentă. Aceasta este i- menea situaţie se află C Iv! L riei soldaţilor şi ofiţerilor mentul prieteniei", durat în Hă Dom. membru al C.C. al rării" a fost de asemenea in
şi centralele industriale din lustratâ de faptul că luna Deva care. pentru a înde Cantităţi sporite de coreeni care şi-au dat viaţa memoria voluntarilor chinezi PM.C.. ministrul afacerilor tonat imnul Uniunii Sovieti
judeţ. In fiecare unitate se iunie, atil pe ansamblul in plini planul producţiei indus produre ia export în războiul dc apărare a pa ce şi-au vărsat sîngelc, ală externe. Ri Song San, pre ce, iar la .Monumentul prie
depun eforturi şi acţiuni stă dustriei judeţului cît şi pe triale. inclusiv cel al produc triei împotriva agresiunii a turi de poporul coreean, în şedintele Comitetului Popu teniei", imnul Republicii
ruitoare pentru utilizarea mai fiecare întreprindere în par tivităţii muncii, trebuie să Produsele dc rallutr. sup e mericane din anii 1950—1953. lupta împotriva intervenţiei lar al Capitalei, precum şî Populare Chineze.
deplină a capacităţilor pro te, se caracterizează prin ce sporească volumul producţiei rioara. competitive, livrate la Monumentul, al cărui posta imperialiste americane. de Ivang lâng Săp. ambasa Companii militare au pre
Republicii
dorul
Populare
ductive, pentru folosirea ra le mai ridicate prevederi de cu circa 23 la sulă faţă de export dc numeroase unilAtl ment este împodobit cu ba In cursul acestor ceremo zentat onorul.
ţională a potenţialului uman plan. Bunăoară, la producţia luna precedentă. Asemănător Industriale din judeţul nostru, soreliefuri care imortalizează nii, delegaţia a fost însoţită Democrate Coreene Ia Bucu După ceremoniile depunerii
rrcascA continuu soli-
fac
şi a timpului dc lucru prin globală industrială, sarcinile stau lucrurile şi la Centrala cjiArjlc din partea beneficia scene dc eroism ale bătăliei de tovarăşii Ivim Ir. membru reşti. de coroane, membrii delega
îmbunătăţirea organizării pro sînt superioare cu aproape minereurilor neferoase Deva. rilor externi. Se asicurâ pc duse pe front, în uzine şi pe al Comitetului Politic, secre Au fost de fată la „Monu ţiei române au păstrat mo
aceaslA ralc valorificarea s u
ducţiei şi a muncii, se caută 50 mii ioane lei modici celor I M. Hunedoara, In I I C De- perioara' a unm vantiiAtl lot ogoare în timpul războiului, tar al CC. nl Partidului Mun mentul eliberării" N. M. Şub- mente de reculegere.
5 luni trecute. Corespunzător ✓ a. U.M.M R Simerin, precum mai mari de milrfuri fabrica
noi resurse şi posibilităţi de sînt majorate prevederile la şi la unele unităţi ale indus te din resursele locale si na
reducere a cheltuielilor ma productivitatea muncii, pre triei locale turale ale judeţului. dc
întreprinderii
Colectivul
teriale, îndeosebi a consumu cum şi la unele produse im Datele prezentate se referă, niaierialc de construcţii Dlrcea La Expoziţia realizărilor industriale şi agricole
A furnizai dc la începutul ft-
evident, la prevederi. Dar da mtlui partenerilor de peste
ră avem în vedere că la ju hotare 70 vatjoane vnlA mi* Vineri dimineaţa, delegaţia principal, pe o mare pancar 158 kilograme oţel. 108 kilo şului Kim Ir Sen, Înscrise
ncralA fabrir.ua din vcgurA si
mătatea anului nu este în derurgicii. depăşind eu 36 la de partid şi guvernamentală tă este scris în limba româ grame îngrăşăminte chimice, pc un marc panou .,0 na
La Chemarea Consiliului Naţional al găduit nici linei întreprinderi suiA sarcina de plan Ia acest a Republicii Socialiste Româ nă: ;,Bun venit delegaţiei de 287 kilograme ciment. Sînt ţiune, oricare ar fi ea, nu-şi
Indicator. f(Aspun/.lntl solicită
nia, condusă
dc
tovarăşul
partid şi guvernamentale a
să diminueze realizările valo
c-îţiva din indicatorii semnifi
roase înregistrate pe 5 luni — rilor sporite primite de la be Nicolae Ceauşeseu, a vizitat Republicii Socialiste Româ cativi ai nivelului economic poate asigura independenta
forţa
politică, prosperitatea,
neficiari din Cehoslovacia, Iu-
ci dimpotrivă acestea se cer poslavia, U.R.S.S.. Ungaria, Expoziţia industrială şi agri nia, condusă dc tovarăşul realizat, care sc rcfleelâ în dezvoltării ţârii şi măreţia,
Frontului Unităţii Socialiste substanţial amplificate *— re Polonia. Austria. Halta. An colă a Republicii Populare Nicolae Ceauşeseu !“. In în- faptul că în 1970 partea ce decît dacă făureşte o econo
glia. Liban. Grecia şl din alte
zultă clar că fiecare zi de lu târî, unitAtWc apar(iufttoare Democrate Coreene din Phe tîmpinare vin tovarăşii Ghc revine industriei în valoarea mie naţională. Fără construi
cru din această lună trebuie Combinatului dc cxplnaiarc şi nian. Ing The, ministrul comerţu producţiei globale a fost dc rea unei economii naţionale
iudu.slrializ.are a lemnului De
lui. Ten Bok Sin, ministrul
Multiplicate ln
Delegaţia a fost însoţită dc
74 la sută
să echivaleze cu rezultate de
independente nu este posibil
Interes larg, exprimat in propu vii f în toate compartimentele nate canlirAti dc produse din Thck, Hă Dam, precum şi dc San. preşedintele Comitetului scara prevederilor planului să sc crcczc baza materială
va au livrat in devans însem
Sang
industriei textile, Ri
tovarăşii Kim Ir. Zăng Zun
lemn .-Ca urmare, au înregis
şescnal — care stabilesc. în
socialismului,
şi tehnică a
producţiei Este un imperativ
la care subscriu favorabil ma trai Iu r. luni la capitolul rea Kang îăng Săp' In timpul vi popular al oraşului Phenian, tre altele, o creştere dc 2,2 nici să se edifice cu succes
aproape 5
cxporl
lizări
din
rea majoritate a- colectivelor milioane lei vaUtlA. cu apr oa zitării expoziţiei, tovarăşa şi Kim Ciang Su, directorul ori a mijloacelor dc produc- • socialismul şi comunismul".
pe KOO nno lei vatuiA mai mult
neri şi angajamente ferme nedorenî. de pildă, au înre- deci» e,ra planificat. llvtaio ţită dc tovarăşa Kim Săng E. Situată într-unul- din nu ln întărirea pc mai departe principale, consacrat indus
expoziţiei
lîe — acest® succese vor duce
Elena Ceauşeseu a fost înso
Parterul
sâli
imensei
industriale. Siderurgiştii hu-
produselor
Valoarea
j la export pesie prevederile de
plan pc ansamblul judeţului, soţia tovarăşului Ivim Tr Sen. meroasele parcuri ale capita a bazei materiale a socialis triei grele, arc ca nucleu
industriei
mului. înzestrarea
Expoziţia, amplă cronică a
in cele cinci luni InrhelnlP. se lei, expoziţia are o suprafa central sectorul maşinilor u-
Bucvn*îndu-se din plin de re parte din propuneri se ridicA la aproape 18 milioane realizărilor economici naţio ţă construită de 40 000 metri în pas cu rcvoluţui tehnică şi nelfe. Exponatele oferă oas
condiţiile prielnice create referă ia componenţa echi (Continuare in pag. :va 2-o) lei valutA. nale a Republicii Populare pătraţi. Grafice sugestive şi ştiinţifică mondială, vor con peţilor un tablou sugestiv al
prin lărgirea eonti/iuă a de pelor de control. Strungarul Democrate Coreene, a consti diagrame prezintă realizările feri noi dimensiuni procesu introducerii pe scară largă a
mocratismului In toate zo Gheorghe Fometescu propu tuit o veritabilă prefaţă la remarcabile din toate dome lui care a transformat Corc tehnicii avansate. Peste 30 de
nele vieţii noastre sociale, ne ca aceste echipe să aibă călătoria care va începe prin niile activităţii economice, ea populară într-o ţară cu o tipuri de maşini-unelte stau
oamenii muncii de tonte ca în componenţa lor lucră ţară şî în cursul căreia oas succesele de seamă dobîndite industrie avansată, cu o agri mărturie talentului muncito
tegoriile participă cu inte tori din diferite organe de peţii români vor putea cu în dezvoltarea unei industrii cultură în plin proces de mo rilor. tehnicienilor, ingineri
res la adunările organizate stat — miliţieni, jurişti — noaşte, la scară naţională, o- Si agriculturi moderne, per dernizare. cu un ridicat ni lor şi oamenilor dc ştiintâ
de consiliile locale ale Fron pentru a putea acţiona efi bieetive importante durate cu spectivele pc care le deschi vel al ştiinţei şi culturii. Ce coreeni. Râspunzînd întrebă
tului Unităţii Socialiste in cient şi prompt. competenţă şi spirit creator, de actualul plan şcscnal In le 40 000 de exponate aflate rilor tovarăşului Nicolae
care se dezbat proiectul de Atribuţiile echipelor for prin munca tenace şi harnică R P.D Coreeană sc produc în două pavilioane, precum Ceauşeseu, gazdele precizea
lege cu privire la organiza mează o altă latură în le a poporului coreean sub con astăzi pc cap dc locuitor, In şi în sectoarele dispuse în aer ză. câ în prezent industria
rea şi funcţionarea contro gătură cu care au fost pre ducerea partidului muncii. tr-un singur an. 1 184 kWh, liber, constituie o ilustrare e- coreeană trece inlr-o măsură
lului obştesc şi Chemarea zentate numeroase propu Ln intrarea în pavilionul aproape 2 tone dc cărbune, locventâ a cuvintelor tovarâ- tot mai marc la fabricarea
Consiliului National al neri. Reproducem cîteva din de maşini-unelte cu coman-
Frontului Unităţii Socialiste. ele. Forjorul Constantin lor- dă-program dc înaltă preci
In aceste zile. în munici eu propune să fie organiza zie. uncie dintre clc pulînd
piu! Hunedoara au fost or tă pregătirea teoretică şi efectua simultan pînâ la 8
ganizate prsie 20 dc aseme practică a membrilor echi Plenara Consiliului Uniunii Naţionale operaţii diferite. Pupitrele dc
nea adunări. în care mineri, pelor ; aceştia trebuie să comandă cu o complexă Apa
sidcrurgîşti. constructori, cunoască bine legislaţia ca ratură. veritabile „orgi" in
mediei, cadre didactice, cas re se referă la domeniile a cooperaţii îlor Agricole dustriale. permit ca o singu
nice. dezbălînd proiectul dc controlate, precum şi spe de Producţie ră persoană să dirijeze con
lege cu privire la jnstituţio- cificul activităţii din aceste •» comitent dc Ia distanţă mai
nnllzarea controlului obştesc, domenii De asemenea. el In ziua dc 11 iunie a avut depăşirii producţiilor stabilite de întrajutorare a coopera multe maşini-unelte.
au făcut un mare număr do propune ca responsabilii loc. la Bucureşti, plenara in toate sectoarele de activi tivelor agricole de producţie Oaspeţii români vizitează,
propuneri care să ducă la magazinelor, conducătorii u- Consiliului Uniunii Naţionale tate. au determinat creşterea şt a asociaţiilor intercoope- în continuare, sala consacra
îmbunătăţirea proiectului de nitaţilor controlate să pre a Cooperativelor Agricole de spiritului de iniţiativă şi a ratiste cu produse agricole şi tă industriei energetice şi ce
lege. la perfecţionarea şi zinte registrul unic de con Producţie. interesului ţăranilor pentru mijloace băneşti, potrivit pre lei extractive — sector care
lărgirea activităţii controlu - trol şi orcanelor ierarhic Au participat membrii Co valorificarea rezervelor inter vederilor statutului uniuni ocupă un loc prioritar pe an
lui obşiesc asupra unor sfe superioare pentru a se sta misiei dc revizie, ai Conyte- ne, materiale şi umane, de ca lor cooperativelor agricole, samblul dezvoltării economiei
re tot mai largi. bili măsurile corespunzătoa tului Casei de Pensii, pre re dispune fiecare cooperati plenara a aprobat constitui naţionale. Schiţe ale unor
Maî mulţi participanţi, re. S-a fărut şi propunerea şedinţii uniunilor judeţene ale vă agricolă de producţie. rea fondului de întrajutorare mari hidrocentrale care va
printre care muncitorul A ea biroul consiliului muni cooperativelor agricole de Plenara Consiliului Uniunii intercooperatist şi normele dc lorifică potenţialul energetic
lexandru Lungu. profesorul cipal al Frontului Unităţii producţie, reprezentanţi ai u Naţionale a C.A P. a adoptat utilizare a acestuia. al acestei ţări, bogată în
Constantin Iorgovan, modi Socialiste să organizeze de nor ministere şi organizaţii în unanimitate măsurile cu Plenara a adoptat unele cursuri de apă, precum şi ale
cui Leonid Crocos. de pildă, două ori pe an consfătuiri economice centrale, activişti prinse In Hotărîrea Comitetu modificări în conducerea şi unor termocentrale cc-şi trag
au propus ca echipele de la care să participe o ma AtcIicrul-şcoalA se dovedeşte întotdeauna terenul fnnil al for- ai U.NC.AP. lui Executiv al C.C. al P C R în structura aparatului Uniu izvorul puterii din marile ză
control obştesc să fie inves să largă de oameni ai mun- mArli unor lenteinirc deprinderi de mmtrA produetivA. Imaginea nii Naţionale si uniunilor ju căminte dc antracit, explică
tite cu puterea de a aplica de fa|A ce rrriA un aspect din aiclicrul Liceului industrial minier Plenara a examinat măsu cu privire la îmbunătăţirea deţene ale cooperativelor a în mod grăitor stadiul atins
sancţiuni acolo unde consta Deva este semnlficalIvA in acuşi sens. rile cuprinse In hotărîrea Co condiţiilor de viaţă ale mem gricole de producţie. dc industria energetică, caic
tă nereguli, abateri de la (Continuare in pag* o 2?ol Foto : V. ONOIU mitetului Executiv al Comi brilor cooperativelor agricole A fost ales In Consiliul U produce anual 16,5 miliarde
legislaţia în vigoare O ma tetului Central al Partidului de producţie. Pe baza anali niunii Naţionale şi cooptat în kVVh Prevederile şesenalului
Comunist1 Român cu privire zei. sugestiilor şi observaţiilor Comitetul Executiv, Biroul vor duce la dublarea acestei
la îmbunătăţirea condiţiilor făcute de ţăranii cooperatori, Permanent şi în funcţia dc producţii. In acest fel, a fost
de viaţă ale membrilor co plenara a reţinut o serie de vicepreşedinte tovarăşul Cse- posibilă electrificarea tuturor
operativelor agricole de pro propuneri, hotârînd printre rcsniycs Bela. satelor, a unei importante
ducţie. a analizat rezultatele altele : ajutoarele pentru co In legătură cu schimbarea, părţi a transportului feroviar,
Cum se face simţit rolul stimu dezbaterilor acestor măsuri ratori pensionari. De aseme locului de muncă, tovarăşul U- asigurîndu-so. totodată, baza
piii sub 16 ani să fie acor
date Şi familiilor de coope
bornyi Mihai a fost eliberat
care au avut loc în cadrul
extinderii în continuare a in
dustriei. în special a meta
din Comitetul Executiv. Bi
plenarelor lărgite ale uniuni
lor judeţene şî în adunările nea. s-n adoptat propunerea roul Permanent şi din func lurgici Următoarele standuri
sînt cclc ale industriei ex
ţia de vicepreşedinte al Con
de a menţine ajutorul pen
generale ale cooperativelor a-
lativ a! aplicării acordului global? gricolc dc producţie din în ranilor cooperatori pe perioa siliului Uniunii Naţionale. tractive şi dc valorificare a
tru copiii sub 16 ani ai ţă
cărbunelui şi
A fost ales în Consiliul U-
minereurilor.
treaga ţară. precum şi propu
nerile făcute cu acest prilej da in care aceştia primesc a nîunii Naţionale, cooptai în Oaspeţii români sînt infor
dc ţăranii cooperatori jutor pentru incapacitate tem Comitelui Executiv şî Biroul maţi câ. în prezent. 70 la su
Introducerea. începînd din peratorilor faţă de soarta re la C AP. Toteşti. La unita solului şi de soiul sau hibri Reftectînd opinia întregii porară de muncă. Totodată, Permanent, desemnat în func tă din producţia industrială
a ţării sc realizează pe baza
ţia dc secretar dc comisie,
regula
aprobat
plenara
a
acest an, a noilor forme de coltei. dacă fiecare ştie cît tea respectivă prima praşilâ dul cultivat, stabilindu-se ca ţârănimi viu manifestată în mentul privind aplicarea mă tovarăşul Nicolae Cirloşan valorificării superioare n ma
organizare şi retribuire a trebuie să muncească, ce pro pe cele 260 ha ocupate cu media la hectar să fie de cadrul dezbaterilor ce au a surilor cuprinse in Hotârî- Plenara a hotârît înfiinţa., teriilor prime interne. Pot
muncii în cooperativele agri ducţie trebuie să obţină şi cc porumb şi cartofi s-a înche 12 000 kg la cartofi şi 2 300 kc vut loc. plenara a dat o înal tea Comîletu:.hiî Executiv al rea )n Uniunea Naţională şi fi văzute exponate a sute de
cole reprezintă o măsură dc retribuţie i se cuvine! Există iat la începutul lunii iunie, Iu porumb Cooperatorii ştiu tă apreciere Hotârîrii Comi C.C. al P C R uniunile judeţene a comisiei minereuri, de la cele de fier
însemnătate excepţională n- cooperative agricole unde oa iar acum se lucrează inlcns că pentru fiecare tonă de tetului Executiv al CC. al pentru activităţi induslrialc şî cupru, trecînd prin metale
doplatâ de conducerea parti menilor li s-a explicat în a- la praşila a doua. Preşedin porumb obţinută vor primi P.C.R., considerind câ măsuri Plenara a dezbătut şi apro şi prestări dc servicii Dc a- rare. cum ar fi molibdenul,
dului. care este menită să mânunt şi cu răbdare, pe ba tele cooperativei. Pavel Tur- cile 330 Ici. din care 173 lei le privitoare la îmbunătăţi bat execuţia bugetului pc a scmenca, a fost aprobată wolframul, pînâ la aur. Ma
ducă la valorificarea supe în bani şi restul in produse, rea condiţiilor de viaţă ale nul 1970 şi modificările la componenţa comisiilor per rile rezerve dc fier ale ţârii
rioară a rezervelor dc creş iar pentru o tonă de cartofi ţăranilor cooperatori au o bugetul Casei dc pensii pe ri manente ale Consiliului U permit amplificarea şi diver
tere a producţiei agricole. A La întreţinerea culturilor valoarea manoperei este echi deosebită importanţă socială, nul 1971 cc decurg din npli- niunii Naţionale a Coopera sificarea producţiei dc oţel
vantajele create de retribui valată la 160 lei. din care 00 politică şi economică. carcn holănrilor adoptate în tivelor Agricole dc Producţie. care, în următorii şase ani,
Participanţii
rea în acorcî* global, care sînt de lei se acordă în bani şî exprimînd opinia la dezbateri, adunările generale ale ţărani In încheierea lucrărilor a va creşte dc două ori. ajun-
şi voinţa
net superioare formelor an diferenţa în natură Bineînţe ţăranilor cooperatori, nu afir lor cooperatori dc a spori con luat euvîntul tovarăşul Gheor gînd la 4 milioane tone
ghe Pană. membru al Comi
terioare de retribuire a mun ză de calcule, felul in care cu, ne spunea că nu se mai les. în cazul depăşirii produc mat sentimentele acestora de tribuţia cooperativelor agrico tetului Executiv, al Prezidiu Expoziţia, caic cuprinde
cii cooperatorilor datorită se face pluta pe tona de pro întîmpină greutăţile din anii ţiilor planificate cooperatorii le de producţie dc la 3.3 ln toate domeniile economiei na
/aptului că pun în legătură dus sau la mia dc Ici produc trecuţi in privinţa, mobiliză vor beneficia dc retribuire adîncă stimă şi recunoştinţă sută la 7 la sută din valoa lui Permanent, secretar nt ţionale, dă posibilitatea cu
CC. al P C R
directa cîştigurite fiecăruia cu ţie marfă. Evident. în aseme rii cooperatorilor. Sînt zile suplimentară, fapt ce-i deter faţă de Partidul Comunist rea producţiei globale pentru Partîcinanţii la plenară au noaşterii unor procedee origi
Român, faţă dc
nale de valorificare a resur
conducerea
eforturile depuse şi cu re nea condiţii, cînd fiecare co cînd participă la lucru cîtc mină să efectueze lucrările sa. în frunte cu secretarul ge fondul Casei dc pensii şi dc adoptat în unanimitate o te selor naturale. Printre acestea
zultatele obţinute în produc operator cunoaşte cu exacti 200 cooperatori, activitatea pc de întreţinere în condiţii op a se plăti. începînd dc Ia 1 legramă adresată Comitetu
ţie, au determinai unităţile tate sarcinile ce le are de ogoare desfăşurîndu-sc din time. ori d^ cîtc ori este ne nerat al partidului, tovarăşul iulie 1971, ajutoarele acordate lui Centra] al PCR,. tovară se situează şi prelucrarea
trestiei în vederea obţinerii
cooperatiste să adopte fără îndeplinit şi drepturile ce-i zori şi pină in scară, iar lu voie. Aş? :-e explică de cc Nicolae Ceauşeseu. pentru in femeilor cooperatoare pentru şului Nicolae Ceauşeseu. în de fibre artificiale. Tovarăşul
rezerve şî să aplice noul sis revin, posibilitatea de cîştig crările efectuate sînt de cali '•ooperntorii Gaşpar Ştcfoni. tenţia. grija şi consecvenţa cu sarcină şi lehuzie. de a sc rare sc angajează să-şi înde Nicolae Ceauşeseu şi ceilalţi
tem de remunerare fiind nelimitată în cazul cind tate ireproşabilă. Toate cultu Avram Prcjban. Petruţ Gn- care abordează şi rezolvă pro acorda gratuit cooperatorilor, plinească exemplar angaja membri ni delegaţiei urmă-
Modul cum s-a înţeles apli se depun etorturi deosebite rile j au fost repartizate pc ‘.Tilonî şi alţii acordă o deo blemele vitale ale ţărănimii, pensionarilor din cooperative, mentele luate dc a realiza şi rese cu Interes explicaţiile
carea acordului global în sec şi se realizează producţii cît formaţii de lucru şi pc braţe sebită atenţie îngrijirii cul ale întregului nostru popor. precum şi membrilor de fa depăşi sarcinile economico ce specialiştilor privind obţine
torul producţiei vegetale se mai mari peste prevederile de muncă, revenind. în me turilor pc suprafeţele ce li rienara a subliniat faptul milie ai acestora, întreţinere, revin sectorului cooperatist rea gogoşilor de mătase în
poate verifica incâ de pe a planului, mobilizarea şi par die, cile 0.70 ha cultivate cu s-an repartizat. câ recentele măsuri stabilite medicamente şi materiale sa al agriculturii, conş1 icnii că pădurile de stejar. Savantul
cum. stadiul executării lucră ticiparea cooperatorilor la porumb şi cartofi In un co de partid şi de stat au consti nitare pe timpul internării în astfel contribuie la dezvolta
rilor de întreţinere a culturi muncă nu mai ridică nici un operator Producţia s-a pla tuit un puternic stimulent spital, trimiterea la tratament rea multilaterală a patriei
lor fîînd un barometru sen fel de probleme. nificat diferenţiat, pe tarla pentru intensificarea partici în staţiunile balneoclimateri noastre. Republica Socialistă
sibil care indică nemijlocit Un exemplu edificator în pării ţăranilor cooperatori la ce a ţăranilor cooperatori. România. 5 3
interesul şi răspunderea coo această privinţă am întllnit le, In funcţie de fertilitatea muncă în vederea realizării şi Pentru a crea posibilităţi (Agerprcs)