Page 42 - Drumul_socialismului_1971_06

DRUMUL SOCIALISMULUI 9 Nr. 5109 9 SIMBĂTĂ 12 IUNIE 1971
2
q

In dezbatere publică izare intensivă a potenţialului industrial

Proiectul legii cu privire ia organizarea şi O evoluţie sănătoasă, con­ sare. Minusul de 680 tone fier
în minereu marfă arată câ la
(Urmare din pag. 1) stantă, peste prevederi, se I.M. Hunedoara este încă ne­
consemnează la decadă şl în
alte unităţi. Uzina^ „Victoria" voie de un plus de eforturi
conducerea unităţilor economice de stat Călim se prezintă cu substan­ şi preocupări din partea con­
gistrat în prima decadă a ţiale depăşiri la fontă, semi- ducerii şi a specialiştilor pen­
lunii importante sporuri de cocs, utilaj de turnare pen­ tru normalizarea proceselor
producţie. La furnale aces­ tru oţelârii, Fabrica chimică de extracţie şi preparare.
Conducerea CE.I.L, Deva şi
tea se exprimă prin 640 tone
Delimitare mai buna a rolului de fontă, la oţelârii printr-o Orâştie şi-a amplificat plusu­ a unităţilor de la Haţeg şi
rile de producţie la 47 tone
Petroşani, care ere de făcut
depăşire de 1275 tone. iar la
pigmenţi metalici ş i , 44 tone
laminoare prin 320 tone. Da­ I.P.B. Bîrcea cumulează pes­ faţă Sn această lună celor mai
produse din mase plastice, iar
mari sarcini din întregul an.
torită majorărilor din aceste
întreprinderii zile. producţia realizat* su­ te 3 200 mc prefabricate dîn este pusă din nou în situa­
ţia de a constata evoluţia sub
plimentar de la începutul a­
beton. Aceste dovezi ale in­
nului se ridică la 11 260 tone tensificării activităţii produc­ cerinţe a activităţii forestie­
Mecanicii Tnmşa firnest st Gh eorghe Dcmlan din cadrul ate­ fontă. 1300 tone cocs, 16 600 tive lasă sâ se întrevadă câ re. Situaţia la decadă trebuie
în mecanismul economic cutorii operaţiilor dc Intrcflncre a utilajelor Foto : N. GHENA tone oţel şj aproape 6 000 to­ finalul semestrului va aduce sâ dea serios de gîndit altfel
lierului mecanic al P.M. Lupenl
acord* n deoscbltft alenfle exe­
dotarea
aflate în
pînâ la finele lunii
iunie,
ne laminate finite pline.
cu sine importante contribu­
minei.
ţii la alcătuirea unui bilanţ bilanţul semestrial va fi se­
industrial de prestigiu. . rios afectat de restanţele a­
In ansamblul măsurilor noastre la circuitul mondial pează într-un complex de Situaţia la decadă ridică flate în tendinţă de creştere.
preconizate In proiectul legii de valori materiale şi spiri­ responsabilităţi de planificare, insă şi numeroase semne de Această concluzie este vala­
cu privire la organizarea şi tuale, au pus acut la ordinea de cercetare, organizare, co­ Rolul stimulativ al aplicării bilă şi pentru conducerile
conducerea unităţilor econo­ zilei problema adincirii spe­ ordonare şi control a pro­ întrebare în legătură cu mer­ I I.L. Deva şi Petroşani în
sul necorespunzâtor al pro­
mice de stat, un loc de sea­ cializării producţiei pe ra­ ducţiei, într-o manieră care ducţiei in unele unităţi. La ce priveşte producţia de mo­
mă II ocupă delimitarea mai muri, pe întreprinderi, pre­ să conducă la obţinerea de bilă.
bună a rolului întreprinderii cum şi în compartimentele rezultate economice optime. acordului global minele care aparţin Centralei încheierea semestrului cu
centralei Industriale In me­ componente ale acestora. De Desigur. în ce priveşte con­ cărbunelui Petroşani, prin prevederile îndeplinite şi de­
canismul economic naţional, nici izvorăşte în mod obiec­ ţinutul concret al acestor a­ restanţa de aproape 8 000 to­ păşite integral este. aşadar,
delimitare însoţită de extin­ tiv necesitatea lărgirii atribu­ tribuţii, ele vor diferi de la de rezultatele obţinute De rllor şi se execută lucrări de ne cărbune faţă de planul un serios examen al compe­
derea atribuţiilor şi promo­ ţiilor întreprinderii — ca u- o întreprindere la alta în altfel. preşedintele C.AP., calitate superioară. In schimb, decadal de extracţie, se vă­ tenţei şi responsabilităţii co­
varea consecventă a principi­ nltate de bază a producţiei funcţie de specificul de acti­ (Urmore din pag. 1) Aurel Marlş, ne-a declarat câ în unităţile In care nu s-au deşte din nou carenţa croni­ lectivelor de muncă, organi­
ilor muncii şi conducerii co­ — privind organizarea şt di­ vitate, de volumul şl comple­ aplicarea acordului global s-a depus eforturi stăruitoare că a neritmlcitâţil. Importan­ zaţiilor de partid, conduceri­
lective. rijarea activităţii lor, necesi­ xitatea producţiei, de poten­ Noul cadru organizatoric explicat „la general*', la ni­ pentru a-i convinge pe coo­
Din lectura documentului tate la care proiectul de lege ţialul cadrelor, de mijloacele şi aplicarea acordului global velul cooperativei, nu al for­ peratori de importanta şi ne­ tele restanţ* la cupru, plumb lor întreprinderilor Şî centra­
maţiilor de lucru. O situaţie
publicat recent în presă, re­ vine să dea un răspuns clar materiale, tehnice şl umane au găsit un teren prielnic de asemănătoare am întîlnit la cesitatea aplicării noii forme şî zinc acumulate la C M N. De­ lelor din judeţ. Un examen
zultă în mod pregnant v i z i u ­ şi precis prin reconsiderarea angajate în procesul produc­ afirmare a interesului şi răs­ C.AP. Dineu Mic. Coopera­ de retribuire se constată în- va impun cu acuitate în aten­ care poate şi trebuie trecut
nea ştiinţifică a partidului conceptului de competenţă, tiv. Este o prevedere care punderii cooperatorilor, de torii Ion Ciolocoi şi Aurica tîrzieri în executarea lucră­ ţia consiliului de administraţie cu deplin succes prin mobi­
nostru cu privire la organi­ autonomie, răspundere şi ini­ urmăreşte să lichideze mani­ stimulare a iniţiativei pen­ Iovescu spuneau câ nu le-a rilor agricole ceea ce. fără necesitatea unor măsuri ur­ lizarea intensă a întregului
îndoială, va influenta nega­
zarea şi funcţionarea unităţi­ ţiativă proprie întreprinderii festările de rigiditate şi sche­ tru valorificarea superioară a precizat nimeni ce sarcină
lor economice de stat şi a în rezolvarea problemelor im­ matism în organizarea şi con­ rezervelor de creştere a pro­ de producţie au şi cît vor tiv şi soarta recoltei. gente Şi operante de redre­ potenţial industri.nl din judeţ.
organelor de conducere colec­ puse de îndeplinirea sarcini­ ducerea întreprinderilor. să ducţiei agricole şi la C A.P ciştîga „Ce recolte trebuie Pentru a fructifica într-un
tivă. Se constată ca un fir lor economice. Precizările a­ deschidă posibilităţi de adap­ Pricaz, Rapoltu Mare, Geoa- să obţinem şi ce vom primi, grad cît mai înalt cadrul pro­
director că fundamentarea a­ duse în acest sens au o în­ tare a structurilor şi func­ giu, Validei — să amintim vom şti numai la toamnă" — pice creat de aplicarea măsu­
cestei legi are la bază apli­ semnătate majoră şi obligă ţiilor concrete ale întreprin­ doar citeva unităţi unde e­ iată principiul după care se rilor iniţiate de către con­
carea creatoare a ştiinţei con­ de pe acum comitetele de di­ derii la cerinţele producţiei fectul Introducerii măsurilor lucrează la această unitate. ducerea partidului privind îm­ La cabana „Parc"
ducerii societăţii la condiţiile recţie la crearea unei noi i- moderne aflate într-un impe­ respective se face vizibil în Forma de retribuire în acord bunătăţirea organizării con­
specifice ţârii noastre, ţinind megini despre sarcinile or­ tuos proces de schimbare ca­ operativitatea şi conştiincio­ global nu-î era suficient de ducerii şi planificării agri­
cont şi de practica avansată ganizării conducerii, a pro­ litativă. zitatea cu care se acţionează clară nici brigadierului Ion culturii este de maximă în­
a întreprinderilor ,şi centra­ ducţiei şi a muncii. în în­ De aceea socotesc câ ceea la întreţinerea culturilor semnătate faptul ca în fie­ Un nou spaţiu de cazare
lelor economice de la noi din dreptarea activităţii între­ ce trebuie reţinut din deli­ In unele cooperative agrico­ Râdulescu, care afirma : . care unitate cooperatorii să
„cred că vom aplica tot for­
ţară. de experienţa dobînditâ prinderii spre realizarea sco­ mitările preconizate în pro­ le în care nu s-a explicat de­ mele de plată de plnâ acum. cunoască avantajele introdu­
pe plan mondial In promo­ pului pentru care ea a fost iectul de lege este faptul câ taliat şi nu s-a lămurit su­ cu retribuţie suplimentară cerii acordului global, sâ ştie Cabana turistica „Parc" din Zam dispunea, ca spa­
varea formelor moderne de creată şi înzestrată cu o par­ întreprinderii i se oferă posi­ ficient de bine felul cum se pentru depăşirea producţiei". câ muncind mai bine cîştigâ ţiu de cazare, de cîteva căsuţe camping. In curiml
organizare şl conducere a e* te din avuţia naţională De­ bilitatea de a-şi educe în mai va face retribuirea muncii, mai bine. câ este în folosul căsuţele vor lua alt drum. Aici se află in construcţie
Este greu de apreciat dacă
eonomlei în general şi a in­ limitarea într-un nou cadru mare măsură contribuţia la se constată câ aplicarea acor­ se va ajunge să se depăşeas­ lor şi a) cooperativelor sâ un nou spaţiu dc cazare, cuprinzînd patru camere
dustriei în particular organizatoric, juridic şi func­ valorificarea în circuitul e­ dului global nu a devenit re­ că producţia stabilită în con­ obţină de pc toate suprafeţe­ din lemn şi cărămidă. Cele patru camere vor dispu­
Complexitatea din ce în cc ţional a atribuţiilor ce revin conomie a tuturor resurselor almente o pîrghie puternică diţiile cînd pînâ la începutul le producţii sporite de cerea­ ne de încălzire cu sobe, spre a putea fi folosite şi
mai accentuată a condiţiilor întreprinderii se înscrie în economice de care dispune. în de cointeresare materială, de acestei luni nu era prăşit nici le. cartofi, legume şi fructe. pe (impui iernii, şi de apă curentă la interior.
In care îşi desfăşoară aslâzi respectivul context drept una scopul accelerării procesului mobilizare largă a tuturor re­ un hectar cu porumb şi o
o întreprindere activitatea, din principalele calităţi ale de creştere economică a în­ zervelor de sporire a recol­ bună parte din culturi nu e­ N. TIRCOB
ca rezultat al dezvoltării ac­ proiectului de lege. Studiul tregii ţări. telor. Ca urmare, nici lucră­
celerate a economiei naţiona­ atribuţiilor scoate în eviden­ rile de întreţinere a culturi­ rau nici măcar împărţite pe
formaţii de lucru.
le. al influentei progresului ţă faptul că In acest dome­ Irig IOAN ZAHA lor nu s-au executat la ni­
ştiinţific şl tehnic, al parti­ niu activitatea întreprinderilor directorul Cabinetului judeţean velul aşteptărilor. Din discu­ Este uşor de înţeles, deci.
agricole
câ în cooperativele
cipării tot maj active a ţării şi a conducerilor lor se gru­ de organizare ştiinţifica ţia purtată cu cooperatorii şl cadrele tehnice s-au stră­ S-a deschis un muzeu sătesc la Criscior
Lazâr şi Raveca Radu din unde consiliile de conducere
satul Aurel Vlaicu am reţi­ duit să clarifice în rîndul co-
nut câ nu se cunosc produc­ peratorilor avantajele retri­
ţiile ce trebuie realizate de buirii muncii pe baza acor­ Joi, numeroşi locuitori ai ra Pot fi ini Unite aici lămpi munca în abataje, rcalizin-
pe suprafeţele ce lî s-au re­ dului global s-a instaurat un Crişciurului au /ost martorii dc miner eu fitil şi ulei, vechi du-se astfel o imagine asupra
partizat pentru îngrijirea climat favorabil dc muncă, unui eveniment deosebit iu dc. peste 250 de ani, găsite la schimbărilor esenţiale petre­
culturilor şi nici retribuţia pe viata localitafii lor — deschi­ Rudu-lSnrza, un troc pentru cute in anii noştri iu practi­
se înregistrează o participare
care o vor primi în funcţie masivă la întreţinerea cultu- derea muzeului sătesc. încă­ transportul minereului— măr­ carea acestei meserii in zo­
perile sale adăpostesc obiecte furi/ vii despre modul cum se na amintită. Alături sini ex­
reprazentind munca. preocu­ practica această meserie in puse unelte agricole.: îmblă-
pările oamenilor dc pe aceste timp unelte actuale de mine­ eii, plug şi grapă cu din(i de
Ireeuf. Sini expuse in acelaşi
meleaguri din trecut şi dc as­
lemn etc.
PROPUNERI Sl ANGAJAMENTE tăzi — mineritul şi agricultu­ rit, fotografii rcprtj2entind camera amenajată m stil ţă­
Un interes deosebit
of ură
rănesc vechi. Privirile vizita­
torului se îndreaptă cu ace­
eaşi vie curiozitate. atî» sp>ie
mineri, siderurgişti, construc­ vatra ţărănească, vasele dhi
(Urmare din pag. 1) tori şi alte categorii de oa­ ceramică dc practică culina­
meni ai muncii şi-au sporit, ră sau dc podoabă. lindceh\
în proporţii considerabile an­ patul cu perini ţesute cu mo­
gajamentele asumate iniţial. tiva ornamentale bogate cit
di, echipele de control ob­ Siderurgişti! hunedoreni s-au
ştesc, precum şj conducătorii angajat ca pînâ la sfîrşitul şi spre leagănul de copil răz­
boiul de fesuf. vecin dc peste
unităţilor de deservire a anului sâ realizeze un spor
populaţiei, în care să se rea­ la producţia marfă de 25 mi­ 150 dc ani. virtelniţ” şi dula­
lizeze o amplă analiză a ac­ lioane de Jei faţă de angaja­ pul cu costume naţionale
tivităţii din această sferă. Iniţiativa înfiinţării unui
Dezbâtînd Chemarea Con mentul iniţial. Vor fi dale astfel dc muzeu merită toate
peste angajamentul iniţial 200
sil iu] ui Naţional al Frontului tone de cocs. 20 000 tone de laudele. Ea aparţine sofilor
Unităţii Socialiste, adunările minereu aglomerat, 3 000 to­ f,ctiţia (învăţătoare.) şi Tnvie
Plcşa (inginerI. care au fost.
oamenilor muncii şi-ait con­ ne de oţel Martin şî elec­ sprijiniţi da organizaţia de
centrat atenţia spre găsirea tric, 5 000 tone de lami­ partid şi consiliul pnuulnr co­
căilor şi mijloacelor pentru nate. Constructorii s-au an­ munal. Trebuie a m b i ţ i i A n a -
îndeplinirea exemplară a sar­ gajat sâ reducă între 10—90 samanaa aici numele per.<n-
cinilor de plan pe 197] şi în de zile termenele de punere narului Anton Lucaci. mra a
LâcAlujII Ghcorghe Colhan st Nlrol.ve IMunteanu din scclt.n a III - a de la Fabric» clilmlcA perspectiva cincinalului. Ana- în funcţiune şi de dare . tn cedat casa pentru ca in încă­
Orâştle cvecutfl ultimele finisaje la un nou lip dc mairilA. perile acesteia să ponte fi a­
rolo : v. ONOIU lizînd condiţiile existente în folosinţă a obiectivelor ce le Un cot( al muzeului s.Kcsc din Orlşcior, In care stnf expuse
unelte specifice ocupaţiei locuitorilor dc pe aceste meleaguri — dăpostite comorile nea vi ui nou
fiecare unitate, colectivele de construiesc în acest an. mineritul si agriculuna —, diverse eşantioane dc roci. muzeu.
ca
Obiectivul fundamental al paraţie cu anul 1965, volumul
făuririi socialismului multi­ Pentru corworbirife de încheiere în învăţămîntul de partid total al schimburilor externe
lateral dezvoltat îl constituie a fost în 1970 cu 75 In sută
lărgirea şi perfecţionarea con­ mai marc. O dată cu creşie-
tinuă a bazei tehnico-materia- rca cu 68 la sută a exportu­
le a ţârii. înfăptuirea acestui lui în această perioadă, s-a
obiectiv presupune în fapt Dezvoltarea şi modernizarea economiei, îmbunătăţit structura nccs'uia
creşterea impetuoasă a for­ în direcţia măririi ponderii
ţelor de producţie, crearea li­ mărfurilor prelucrate supe­
nei economii avansate, a unei rior : maşini si utilaje, pro­
industrii şi agriculturi moder­ ifie fundamentala a progresului social duse chimice, bunuri indus­
ne. aplicarea largă a cuceri­ triale de larg consum c‘c.
rilor ştiinţei şi tehnicii con­ Succesele obţinute constituie
temporane ; perfecţionarea re­ premise trainice, un funda­
laţiilor de producţie şi a în­ moderne impune confruntarea re asigură înzestrarea teh­ relaţiilor de producţie, aceas­ sâ crească Această tendinţă (otalul producţiei industriale, fel, în perioada 1966—1970 in­ ment solid pentru continuarea
tregii vieţi sociale şi de stat, permanentă cu tot ceea cc nică .supei: ::irâ a economici, ta roalizîndu-se în mod pla­ constituie un fenomen pro­ adică mai puţin deeit indus­ dustria constructoare de ma­ şi accelerarea procesului dr
ridicarea conştiinţei socialis­ este mai înaintat în şiimtă. şi anume : construcţia dc ma­ nificat ca urmare a măsurilor gresist si reflectă amplu! pro­ tria alimentară, care dădea şini a asimilat peste 3 400 modernizare a economiei ro­
te a maselor, creşterea bună­ tehnică, în organizarea pro­ şini, moialurgin, chimia, c- iniţiate de partid, a dezvol­ ces de modernizare a econo­ 32,4 la sulă, în 1970 ponderea produse noi, îneît în 1970 cir­ mâneşti în etapa construirii
stării materiale şi spirituale ducţiei şi a muncii,, precum neigia electrică şi industria tării planice proporţionale a miei. ea fiind delerminatâ, în sa în producţia industrială se ca 2/3 din valoarea producţiei socialismului multilateral dez­
a întregului popor; lărgirea şi evaluarea tendinţelor eco­ electrotehnică Prin dezvolta­ economiei Jnteracţiunea din­ primul rînd, de cerinţele pro­ ridică la peste 24 la sută. acestei ramuri au constituit-o voltat.
şi adîncirea democraţiei so­ nomice pe plan mondial in rea acestor ramuri se va ac­ tre forţele de producţie şi re ducţiei moderne in condiţiile Pentru introducerea continuă produsele cu o vechime mai Modernizarea economiei
cialiste, dezvoltarea şi afir­ dinamica lor. centua caracterul modern, latiile dc producţie trebuie progresului tehnico-ştiinţific Si rapidă a tehnicii şi tehno­ mică de 5 ani ; din cele 75 000 presupune şi un înalt nivel
marea deplina şi multilate­ dinamic şi echilibrat al in­ privită în mod dialectic, în şi creşterii nivelului de logiilor înaintate are o deo­ sortimente fabricate In 1970 de calificare a forţei dc mun­
rală a personalităţii umane. O economic modernă se că, întrueît în condiţiile au­
distinge printr-o dezvollare dustriei noastre socialiste . sensul câ perfecţionarea şi instruire a forţei de muncă, sebită însemnătate faptul câ de industria uşoară, circa
Traducerea în viaţă a pro­ puteriiicâ a forţelor de pro­ Dezvoltarea acestor ramuri dezvoltarea bazei lehnice-ma- creşterii productivităţii mun­ industria constructoare de 16 000, adică peste 1/5, au fost tomatizării producţiei mun­
gramului elaborat de partid ducţie, printr-o structura dc bază se va caracteriza nu tcriale a socialismului ser­ cii sociale, iar în al doiTea maşini, care acoperă în pre­ asimilate în perioada 1966— citorul recepţionează informa­
va permite ţârii noastre sâ se complexă şi mobilă in care nlît prin schimbări cantitati­ veşte drept suport pcnlru rînd de ridicarea continuă a zent peste două treimi din 1970 ; industria chimică şi-a ţiile de Ia tablouri, lc tradu­
apropie in mod hotârît dc ni­ indus’n i este factorul motor ve, ci mai ales. prin schim­ propulsarea relaţiilor de pro­ nivelului de trai, material şi necesarul de maşini si utila­ lărgit nomenclatorul de pro­ ce şi interpretează. luînd de­
velul ţârilor cu o economie cu un însemnat rol acordat bări calitative, exprimate în ducţie ale societăţii noastre cultural al populaţiei, ceea je ale ramurilor economici duse de la 4 900 în 1965 la ciziile necesare pentru bunul
avansată, atît din punct de cercetării ştiinţifice şi apli­ îmbunătăţiri de structură, in spre stadii superioare, crcînd, ce impune extinderea reţelei naţionale si-a sporit de peste peste 60 000 în 1970; circa 90 mers al producţiei. Drumul
vedere ul producţiei, produc- cării largi a realizărilor teh­ sensul dezvoltării cu precă­ două ori producţia din 1965 la sută din producţia de mo ce duce de la informaţie li
tiviiâtn muncii sociale şi a nicii avansate în producţie, dere in cadrul fiecărei ra­ pînâ în 1970 Angajarea ac­ bilă realizată în 1970 a con­ decizie, iar de la aceasta la
venitului naţional pe cap do extinderii învnţâniînUilui şi a muri a acelor domenii legate tivă a acestei ramuri pe linia stat din sortimente cu totul acţiune, înlătură efortul fi­
loeuilor. cît şi din punct dc altor forme de pregătire şi ri­ strîns de progresul tehnico- CONSULTAŢIE structurilor moderne, cotitu­ noi, faţă de structura exis­ zic în favoarea celui intelec­
vedere al nivelului .dc trai, dicare a calificării forţei de ştiinţific contemporan, capa­ ră iniţiată în această direcţie tentă în 1965. tual, apropiind conţinutul ac­
punîndu-se astfel bazele trai­ muncă, un înalt grad de so­ bile sâ asigure valorificarea în perioada cincinalului 1966 Măsurile luate de partid tivităţii muncitorului modern
nice în vederea trecerii trep­ cializare a producţiei şi o di­ superioară a resurselor mate­ in acelaşi timp. cadrul favo­ Instituţiilor de cultură, artă, — 1970, este dovedita dc creş­ privind modernizarea econo­ de munca pe care o prestea­
tate spre comunism — socie­ rijare precisă a proceselor o- riale. folosirea eficientă a for­ rabil dezvoltării continue a ocrotire a sănătăţii, a celei de terea mai rapidă în adeastâ mici naţionale sînt reflectate ză un tehnician.
tate care va ridica patria conomicc. o înaltă productivi­ ţei dc muncă, ridicarea pro­ forţelor de producţie, dezvol­ deservire a populaţiei. perioadă a subramurilor ei n- şi în ridicarea nivelului cali­ In eondiţiile actuale, elec­
noastră pe noi treple ale ci­ tate a muncii, folosirea inten­ ductivităţii muncii sociale în tării şi perfecţionării conti­ vansate : electronica, electro­ tativ al economiei, 2/3 din trificarea, chimizarea, auto­
vilizaţiei materiale şi spiri­ să şi multilaterală a resurse­ sectoarele hotârîloare ale pro­ nue a relaţiilor de producţie. Indiciul cel mai grăitor al tehnica. mecanica fină, opti­ sporul producţiei industriale matizarea proceselor dc pro­
tuale lor productive, o participare ducţiei materiale. Modernizarea economiei na­ modernizării economiei noas­ ca, producţia de masini-uncl- in anii cincinalului 1966—1970 ducţie, folosirea energiei ato­
îl
tre
naţionale
constituie
înfăptuirea programului e­ activă la schimburile econo­ Dezvoltarea continuă a in­ ţionale reprezintă un mijloc schimbarea radicală a profi­ te şi instalaţii complexe. obţinîndu-se pe seama pro­ mice în scopuri productive —
laborat de partid presupune mice internaţionale, la divi­ dustriei are repercusiuni a­ fundamental pentru a asigura lului ei, transformarea indus­ Industria constructoare de ductivităţii muncii. Acest in­ ca direcţii principale ale pro­
în fapt crearea unei econo­ ziunea mondială a muncii, iar supra dezvoltării bazei tch- concordanţa dintre forţele dc triei In ramură conducătoare maşini, chimia, metalurgia şi dicator în industria construc­ movării progresului tehnic
mii moderne, capabilă sâ sa­ ca o reflectare directă a a­ nice-maferiale a agriculturii, producţie si relaţiile de pro­ cu cea mai mare pondere în energetica, ramuri definitorii toare de maşini este de 75,7 contemporan — atrag după
tisfacă cerinţele mereu cres- cestora — un venit ridicat .pe făcînd astfel posibilă apro­ ducţie. care presupune în a- obţinerea produsului social pentru profilul unei econo­ la sută. iar în industria pe­ sine schimbări profunde în
eînde ale societăţii noastre cap de locuitor şi răspîndirea pierea nivelului muncii agri­ cclaşi timp asigurarea unei total şi a venitului naţional. mii moderne, au devenit ra­ trolului de 100 la sută. S-a conţinutul şi sfera de cuprin­
socialiste. Conceptul de eco­ în masă a realizărilor civili­ cole de nivelul şi conţinutul dezvoltări proporţionale şi e­ Ponderea ei în produsul so­ murile de frunte ale indus­ micşorat ponderea cheltuie­ dere a muncii complexe Are
nomie modernă promovat de zaţiei contemporane. muncii industriale, transfor- chilibrate a diferitelor ra­ cial a crescut de la 39 la su­ triei noastre, contribuind în lilor materiale în produsul so­ loc un proces continuu dc di­
partidul nostru are în vedere Extinderea şi modernizarea mînd-o treptat într-o varieta­ muri si subramuri ale econo­ tă. cît reprezenta în 1938, la mod hotârît la creşterea pro­ cial. a sporit rentabilitatea. versificare a muncii comple­
nu o realitate statică, dată o bazei tehnico-materiale a so­ te a muncii industriale. miei, stabilirea unor rapor­ peste 63 la sută In 1970, iar ducţiei industriale, la perfec­ Un factor fundamental al xe, atît prin apariţia dc noi
dală pentru totdeauna, ci un cialismului Sn vederea făuririi Modernizarea bazei tehnice- turi raţionale între ele. pre­ în venitul naţional a crescut ţionarea întregii economii na­ susţinerii procesului de mo­ meserii, funcţii seu profesii,
concept dinamic care se îm­ socialismului multilateral dez­ materialc a socialismului este cum şi repartizarea cît mai dc la 30.8 In sută în 1938 la ţionale. Ponderea acestor pa­ dernizare a economiei îl con­ cît si prin extinderea gamei
bogăţeşte şi se perfecţionea­ voltat constituie factorul de­ însoţită de promovarea sus­ judicioasă a forţei de muncă aproape 60 la sulă în 1970 tru ramuri în totalul produc­ stituie crearea de noi capa­ celor existente. Noile profe­
ză continuu pe măsura dez­ terminant, care condiţionea­ ţinută a progresului tehnic, în economie, ştiinţă sî cul­ Concomitent cu creşterea ţiei industriale a crescut de cităţi dc producţie, dezvolta­ sii care apar în cadrul pro­
voltării sociale şi a revoluţiei ză creşterea neîncetată a bo­ dezvoltarea cercetării ştiinţi­ tură, deservirea populaţiei ponderii industriei în produ­ la 18 Ia sută cît reprezenta rea şi reutilarea celor exis­ ducţiei automatizate ca: ope­
tehnico-ştiintificc. O econo­ găţiei sociale. Aceasta presu­ fice, aplicarea pe scară largă etc. sul social şi venitul naţional în 1938, la 30.6 la sută în 196ă tente la un nivel tehnic ri­ rator la tabloul de comandă,
mie modernă este legată de pune continuarea în ritm sus­ a ştiinţei conducerii şi orga­ In condiţiile actuale ale scade ponderea agriculturii dc şi la 44.5 la sută tn 1969. Cu dicat. Amploarea dezvoltării specialişti în aparate dc mă­
realizarea unui echilibru di­ ţinut a industrializării ţării şi. nizării moderne a producţiei progresului tehnico-ştiinţific la 30.2 la sulă în 1938, la 24.1 toate ră ponderea ramurilor forţelor de producţie rezultă sură si control, electricieni dc
namic şi ea îşi poate menţi­ în cadrul acesteia, dezvoltarea şi a muncii, sporirea r.Plului şi ale modernizării economici la sută în 1969, iar a circula­ producătoare de bunuri de din faptul câ în perioada ul­ protecţie prin relee si rvro-
ne calităţile numai în măsu­ cu precădere a industriei gre­ Ştiinţei în cadrul dezvoltării' noastre naţionale, o marc par­ ţiei mărfurilor d o l a 11,2 la consum s-a redus, producţia timului cincinal au fost puse matc etc., trebuie sâ oosede
ra in care compartimentele le, care permite înzestrarea forţelor dc ) rnducţio, onrti- te a populaţiei ocupare îşi sulă la 3.1 Ia sulă. lor a crescut ca volum abso­ în funcţiune peste 1 500 de cunoştinţe din domeniul me­
sale progresează în pas cu si rcutilarea din punct de nparea ci tot mai a c tiv la desfăşoară activitatea în sec­ Industria constructoare de lut de 8.6 ori în 1969 faţă de noi obiective si capacităţi de canicii şi chimici, electroteh­
tot ceea ce este mai avansat, vedere tehnic şi moderniza­ progresul general al socie­ torul producţiei materiale cu maşini şi prelucrării metale­ 1938 producţie industriale dintre nicii şi ciberneticii etc., in­
mai eficient. In condiţiile re­ rea tuturor' ramurilor econo­ tăţii tendinţa ca. pe măsura creş­ lor a cunoscut o dezvoltare Intensitatea pronunţată a care circa o treime în 1970 dispensabile exercitării noilor
voluţiei tehnico-şliinţifice si mici naţionale. Un ritm su­ Paralel cu dezvoltarea for­ terii productivităţii muncii so­ rapida în anii construcţiei procesului dc modernizare S-a Intensificat participa­ profesii.
ale progresului tehnic conti­ perior dc dezvoltare vor cu­ ţelor de producţie se asigu­ ciale. ponderea populaţiei o­ socialiste. Dacă în 1938 ca este exprimată dc un şir dc rea României la circuitul eco­
nuu, crearea unei economii noaşte ramurile de bază, ca­ ră perfecţionarea continuă a cupate In sfera neproductivă dădea numai 10,2 la sută din fenomene caracteristice. Ast­ nomic internaţional. In com­ F1RICA NEAMJU