Page 44 - Drumul_socialismului_1971_06
P. 44
4 DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5109 • SIMBATA 12 IUNIE 1971
Vizita delegaţiei de partid şi secvenţe Internationale . secvenţe internaţionale • secvenţe iutei patinate
guvernamentale române conduse încheierea celui de-al XVI-iea Congres Ministrul afacerilor externe - T
ai Republicii Socialiste România
de tovarăşul NICOLAE CEAUSESCU al Partidului Popular Revoluţionar Mongol ATLAS
» i a plecat la Atena
in R. P. D. Coreeană misul special Agerpres, Gheor- P.P.R.M. a fost ales tovarăşul lor partidelor frăţeşti, în ca spre Atena ministrul afaceri Ch. Xanthopouloi Palamas, I 1 500 KM PARCURŞI
ULAN BATOR 11. — Tri
Vineri dimineaţa, a plecat
au realizat
re aceştia
un
N. Luvsanravdan. Din însăr
subsecretar de Atât la Minis
în
ghe Ciobanu, transmite ;
schimb de experienţa asupra
Ţedenbal a mulţumit dele
sala festivă a Palatului Ma cinarea noului CC., tovarăşul luptei pentru construcţia so lor externe al Republicii So terul Afacerilor Externe. DE TEMERARUL
de locomotive Diesel şi elec relui Hural Popular din U- gaţilor* pentru încrederea a- cietăţii socialiste şi comunis cialiste România, Corneliu In cursul convorbirii care CICLIST PENSIONAR.
trice, precum şi vagoane pro lan Bator a avut loc vineri cordatâ. te, în sprijinul intereselor ce Mânescu, care, la invitaţia a avut loc cu acest prilej, DRAGHIA a l e x a n d r u
(Umore din pag. 1) s-a realizat un schimb de pă
duse de industria coreeană. şedinţa de închidere a lu Apoi, delegaţii la congres lor mai importante ale oame guvernului grec, va face o vi
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu crărilor celui de-al XVI-lea au aprobat documentele dez nilor muncii, pentru elibera zită oficială In această ţară. reri cu privire la stadiul ac După ce a părăsit la 24
urcă înlr-o locomotivă elec Congres al Partidului Popu bătute în timpul lucrărilor. rea naţională şi progresul so ★ tual şi evoluţia în continuare mat Bucureştiul, temerarul
coreean Che Ing San, creato trică de 4 300 CP, reuşită lar Revoluţionar Mongol. In In continuare, au fost citite cial al popoarelor", a spus ATENA 11. — Corespon a relaţiilor româno-greceşti. ciclist pensionar român
rul metodei, a obţinut prin creaţie a specialiştilor coreeni. sală se aflau delegaţi şi in declaraţiile celui de-al • XVI- dentul Agerpres. Alexandru S-a constatat că relaţiile din Drăghia Alexandru, in vtr-
încrucişări succesive un vier Sînt examinate sistemele dc vitaţi mongoli, precum şi de )ea Congres al P.P.R.M. pri vorbitorul, care a adresat re Clmpeanu, transmite : Minis tre România şi Grecia evo stă de 75 de ani, care face
me de mătase adaptat ste comandă şi urmările infor legaţiile partidelor comuniste vind solidaritatea cu po prezentanţilor partidelor fră trul afacerilor externe al Re luează în Interesul celor do cu bicicleta un tur prin
jarului şi al cărui fir este maţiile asupra randamentului şi muncitoreşti şi ale parti poarele din Indochina şi în ţeşti mulţumiri pentru parti publicii Socialiste România, uă popoare, al colaborării in unele ţări socialiste eu
colorat natural. şi siguranţei în circulaţie a delor democratice care au sprijinul popoarelor arabe. ciparea la lucrările congresu Corneliu Mânescu, a sosit vi ternaţionale şi păcii. Au fost, ropene, a sosit la Budapes
Sînt vizitate apoi sectoare locomotivei. participat ca<9invitate la lu In cuvlntul de încheiere, lui şi urările adresate oame neri la Atena. Pe aeroportul de asemenea, abordate une ta, unde a fost primit cu
le industriei uşoare şi ali Unul din pavilioane adă crările congresului. tovarăşul Jumjaaghiin Ţeden- nilor muncii mongoli. le probleme internaţionale ac interes şi simpatie de zia- f
mentare care produc o bo posteşte machete de sistema Tovarăşul Jumjaaglnin Te- bal a înfăţişat principalele EJlinikon. el a fost Cntîmpi- tuale, îndeosebi cu privire la rişti şi de reprezentanţi ai
gată gamă de sortimente des tizare şi produse ale indus denbal, prim-secretar al CC concluzii ale lucrărilor con hat de Ch. Xanthopoulos-Pa- securitatea europeană şl co televiziunii ungare. Drăghia
tinate consumului populaţiei. triei materialelor de construc al P.P.R.M.; a anunţat că gresului privind activitatea lamas, subsecretar de stat la Alexandru a parcurs pină
Oaspeţii români apreciază ţie. In această ţară, unde toa delegaţii la congres au ales partidului, dezvoltarea eco Vineri, în Palatul Marelui Ministerul Afacerilor Externe laborarea balcanică. acum aproape 1 500 km,
marea diversitate şi calitatea te oraşele sînt noi, refăcute într-o atmosferă de deplină nomică şi politică a socie Hural Popular al R. P. Mon al Greciei. Jean Ch. Cambio- Convorbirea s-a desfăşurat trccind pe la Turnu Seve-
produselor industriei locale. printr-un efort eroic, după unitate noile organe condu tăţii şi edificarea în viitor a gole a avut loc. în prezenţa tis, t ambasadorul Greciei la intr-o atmosferă de sinceri rin in iugoslavia şi de a- (
Ca urmare a aplicării hotâ- distrugerile războiului, au cătoare de partid : Comite socialismului în R P Mongo conducătorilor de partid şi Bucureşti, şi alt'e persoane o tate ş> respect reciproc. colo in Ungaria. El se sim
rîrilor plenarei C.C. al Parti fost elaborate şi înfăptuite tul Central, format din 83 lă. „Partidul nostru, parte in de stat mongoli, solemnitatea ficiale. In aceeaşi zi. primul mi te in forma necesară conti
dului Muncii din Coreea din noi planuri de dezvoltare a membri şi 55 membri su tegrantă a mişcării comunis înmînârii medaliei jubiliare Au fost de faţă ambasado nistru şi ministrul afacerilor nuării călătoriei cicliste
iunie 1958, de a- se iniţia o tuturor aşezărilor urbane pleanţi şi Comisia centrală te internaţionale, arc datoria ..50 de ani de la victoria re rul României la Atena, Fran- externe al Greciei, Gheor spre Praga, Berlin, Varşo
mişcare de masă în vederea La încheierea vizitei, tova de revizie. ca şi pe viitor să transpună voluţiei populare mongole" cisc Pâcuraru, şi membri ai ghios Papadopoulos. a oferit via şi Moscova.
făuririi de întreprinderi ale răşul Nicolae Ceauşescu scrie neabătut în viată programul delegaţiilor de partid partici ambasadei. un dejun oficial în onoarea
Industriei locale în toate ac în cartea de onoare: „Vizi- Prima plenară a noului sarcinilor partidului în vede pante la lucrările oelui de-al ★ ministrului de externe at
tivităţile, s-a ajuns In pre tînd expoziţia industrială şi Comitet Central a ales Biroul rea desăvîrşirii construcţiei XVI-lea Congres al P.P.R.M., In drum spre Atena, minis României, Corneliu Mânescu. CEA MAI LUNGA
zent ca jumătate din produc agricolă, ' am rămas plăcut Politic al C. C. al P.P.R.M., socialismului în RP. Mongo printre care şi delegaţiei Par trul afacerilor externe al şi a soţiei sale. La dejun au LEGĂTURĂ PRIN
ţia de bunuri de larg con impresionat de succesele re din care fac parte i T. Du- lă", a spus vorbitorul. tidului Comunist Român, con României a făcut o escală la participat Nicolae Ecobescu, v i d e o -t e l e f o n
sum să fie asigurată de aces marcabile obţinute de po ghersuren, N. Jngvaral, S. In continuare, Jumjaaghiin dusă de tovarăşul Mihai Gere. Sofia. Pe aeroportul din capi adjunct al ministrului de ex
te unităţi. Standurile rezer porul coreean sub conducerea Luvsan, D. Maidar, D. Mo- Ţedenbal a relevat satisfacţia membru supleant al Comite tala bulgară, el a fost întîm- terne. Francisc Pâcuraru. am fn Italia a fost efectua
vate agriculturii reflectă grăi Partidului Muncii din Coreea lomjanţ, J Sambu şi J Te- participanţilor la congres faţă tului Executiv, secretar al pînat de Ivan Başev, minis basadorul român la Atena, tă, intre oraşele Roma şi
tor avîntul acestei importan Adresăm poporului coreean denbal. de prezenţa la lucrările înal C.C. al P.CR. Medaliile au trul afacerilor externe al membri «ai ambasadei. Din Milano (645 km) cea mai
te ramuri a economiei ţârii cele mai calde felicitări şi-i Plenara a ales în funcţia tului for de partid mongol a fost înmînate de Jamsaran- Bulgariei, şi Kiril Nesterov, partea greacă au luat parte lungă legătură prin video-
prin crearea unei reţele vas urâm noi şi mari succese pe de prim-secretar al CC. al delegaţilor partidelor comu locţiitor al ministrului de ex Stylianos Patlakos. prim-vlce- telefon. Convorbirea a avut
te de irigaţii. drumul înfloririi patriei sale P.P R.M. pe tovarăşul Jum- niste şi muncitoreşti frăţeşti ghiin Sambu, preşedintele terne. A fost de faţă ambasa premier. N. Makarezos. mi un caracter experimental,
Prezidiului
Marelui
Hural
■jaaghlin Ţedenbal. Tovarăşii
Oaspeţilor români le sînt socialiste". T. Dughersuren, N Jagvaral, din^ toate regiunile lumii. „In Popular dorul României la Sofia, Ni nistru al coordonării econo specialiştii italieni apre
apoi prezentate exponatele în Expoziţia a înfăţişat un D Molomjanţ şi B. Lhamsu- inimile delegaţilor la congres colae Blejan mice. I. Palras, ministru fără ciind că va mai fi nevoie
aer liber — diferite tipuri de amplu tablou al dezvoltării ren au fost aleşi secretari ai şi ale tuturor oamenilor mun In aceeaşi zi. Comitetul portofoliu. S. Zappas, minis de încă circa trei ani pen
★
autoturisme de teren, auto dinamice şi complexe a eco C.C al P.P.R.M. Preşedinte Central al Partidului Popu ATENA 11. — Coresponden trul comerţului, A. Androut- tru a se putea trece la ex
utilitare, autocamioane, ma nomiei naţionale coreene, a al Comitetului controlului de cii din ţara noastră au aflat lar Revoluţionar Mongol a tul Agerpres. Alexandru Cîm- sopoulos, ministrul finanţelor, ploatarea normală a video-
şini destinate industriei ex perspectivelor sale în urmă un puternic răsunet luările oferit' o recepţie în cinstea peanu, transmite i In cursul I Papavlahopoulos. ministrul telcfonului
tractive, agriculturii Pe un torii ani. Ea a oferit, totoda partid de pe lîngâ C. C. al de cuvînt ale reprezentanţi oaspeţilor străini la congres. agriculturii, Ch. Xanthopou-
terasament de cale ferată se tă, un cadru propice cunoaş zilei de vineri, ministrul de los Palamas, subsecretar de
externe al României, Corne
află expuse o garnitură re terii potenţialului industrial liu Mânescu. a avut o între stat la Ministerul Afacerilor UN MASACRU
prezentativă pentru tipurile al ţârii prietene. vedere cu primul ministru şl Externe, general O. Anghelis, ÎNVĂLUIT IN MISTER
perioadă de încă un an.
Această măsură, luată pen ministru al afacerilor exter şeful forţelor armate. J.- Cam- Ziarul mexican „El Soln
Vizita
grupului
de r
Vizită la Institutul tineri sovietici efectua- ! tru prima oară în noiem ne al Greciei. Gheorghios Pa- biotîs. ambasadorul Greciei la nor săpături la fundaţia li
informează că, in urma u
Bucureşti
padopoulos. Au fost de faţă
tft in Berlinul occiden- j brie 1965, cu puţin înaintea ambasadorul României la A Dejunul s-a desfăşurat In nei clădiri, au fost desco
declaraţiei unilaterale dc in
de economie naţională tal la invitaţia Organi dependenţă a regimului ra tena, Francisc Pâcuraru, şi tr-o atmosferă cordială. să indice un masacru, ale
perite 13 cadavre care par
zaţiei
vest - berlineze
„Tineretul evanghelic" sist rhodesian. permite auto cărui mobiluri rămtn deo
rităţilor să întreprindă orice
în cursul dupâ-amiezii, to Jiuong Ahe", Ri Dong Ciun a luat sfirşlt, informea- j camdată misterioase. Vic
varăşul Nicolae Ceauşescu şi şl Ri Sang Uk, ingineri şefi zâ agenţia TASS. Ti- j acţiuni pe care le consideră Deschiderea Consulatului general al timele au fost împuşcate in
necesare pentru reprimarea
soţia aa. Elena Ceauşescu, în mineri. nerii sovietici au vizitat | mişcării de eliberare a frunte şi apoi îngropate
soţiţi de tovarăşul Klm Ir Tovarăşul Nicolae Ceauşescu întreprinderi Industria populaţiei băştinaşe rhode- într-un loc aparţinînd Ivi
Sen şi soţia sa, Kim Săng E, se interesează de durata le şl' instituţii de învâ- nicat dat publicităţii la Lon siene şi a tuturor acţiuni Republicii Socialiste România la Kiev Ricardo Palacio, fratele
precum şi membrii delega cursurilor diferenţiate pe ţâmint şi au fost' prl- ! dra de către înaltul comi lor în vederea recunoaşterii primarului dintr-un mic
ţiei române au făcut o vizită profiluri, despre modul în care miţi de primarul Ber- 1 sar ugandez. Hotârîrea a drepturilor negrilor din a- sat din nordul Mexicului.
la Institutul de economie na se îmbină studierea proble linului occidental, Klaus fost luată în urma refuzului ceastâ tară. MOSCOVA 11 (Agerpres). trul afacerilor externe al
ţională din Phenian, impor melor generale de conducere Schultz majorităţii statelor O.U.A In conformitate cu înţelege R.S.S. Uciainene. a oferit o
tant centru de formare şi cu activitatea p r a c t i c ă . de a ţine această conferinţă rea dintre guvernul Republi m«asâ. I MUZEUL ISTORIEI
perfecţionare a cadrelor. Cursanţii arată că practica la Kampala, capitala ugan- Primul ministru al Italiei, cii Socialiste România şi gu Alexandru Ungur a oferit ’ ELICOPTERULUI
Clădirile masive ale insti o efectuează în întreprinderi deză, aşa cum se convenise Emilio Colombo, a anunţat vernul U R.S.S., la Kiev a a o recepţie, la care au partl-.
tutului sînt împodobite săr similare celor din care pro La Moscova a avut In cadrul ultimei reuniuni că guvernul a hotârît să a vut loc deschiderea unui cipat F. D. Ovcearenko, mem-1 Primul muzeu din lume
bătoreşte. De la poarta de in vin. Rectorul institutului pre loc o întrevedere între la nivel înalt a organiza corde ajutoare grabnice ţă consulat general român. bru supleant al Biroului, se-1 consacrat istoriei elicopte
cizează că o treime din timp
trare, pe un traseu de aproa este afectată însuşirii cunoş Andrei Gromîko, minis ţiei, din 1970. ranilor sicilieni ale căror Cu acest prilej, ambasado cretar al C.C. al P.C. din U -1 rului a fost inaugurat la
Buckcburg (R.F. a Germa
pe un kilometru, oaspeţii trec tinţelor teoretice, iar restul trul afacerilor externe al ferme şl locuinţe au ' fost rul României In U.R S.S., Teo craina. G. I. Şevciuk, vicepre-J nici), de către profesorul
printr-un adevărat culoar practicii. Secretarul general U.R.S.S., şi Râul Roa Gar- Aşa-zisa Cameră a Depu distruse in urma erupţiilor dor Marinescu. şl Alexandru şedinţe al Consiliului de Mi-J Henrich Focke, constructo
viu. format din cursanţi şi al Partidului Comunist Ro cia, ministrul de externe al taţilor din Rhodesia a pre din ultimul timp ale vul Ungur, consulul generai ro niştri al R.S.S. Ucrainene, j rul primului aparat dc n-
cadre didactice care aclamă mân apreciază această orien Cubei, aflat, Ia invitaţia gu canului Etna. Joi, premierul mân la .Kiev, au fost pri miniştri, membri aj guvernu-, cest tip. Clădirea muzeului
şi ovaţionează cu însufleţire. tare, precum şi faptul că vernului sovietic, îâtr-b vi lungit' Joi starea de urgentă italian V făcut o vizită în miţi de V. V. Scerbiţki. mem Iul R.S.S. Ucrainene, lucră-' expune, in cele trei elaje
Deasupra intrării, o lozincă practica se efectuează în u- zită oficială de prietenie in Pe teritoriul ţâri» pentru o zona sinistrată. bru al Biroului Politic • - al tori cu munci de răspundere) ale sale, o colecţie, unică
in limba rom âhâi „Trăiască nitâţi similare ca profil cu capitala U.R.SS. In timpul CC. al P.C.U.S., preşedintele din aparatul de partid şi de ţ in genul ei, de machete şi
prietenia şi coeziunea frâţeas- cele în care-şi desfăşoară întrevederii, ceî doi miniş Consiliului de Miniştri al stat al R.S.S. Ucrainene, re-) documente dc specialitate.
că dintre popoarele coreean munca cei ce studiază la in tri au făcut un schimb de R.S.S. Ucrainene. de A. P. prezentanţi ai M.A.E. a l) Cea mai interesantă pie
şi român". Oaspeţilor le sînt stitut. opinii asupra unui larg cerc Walter Ulbrichf, preşedintele Consiliului de Stat Leaşko, preşedintele Prezidiu U.R.SS.. conducători ai unor|j să a muzeului este o re
înmînate buchete de flori. La despărţirea de cursanţi de probleme privind dezvol al R. D. Germane, l-a primit Joi pe Clodomiro Al- lui Sovietului Suprem al instituţii centrale, activişti pe» producere în mărime na
sovieto-cu-
tarea relaţiilor
In întîmpinare, se aflau to şi cadrele didactice ale In meyda. ministrul de externe al Republicii Chile, a R.S.S. Ucrainene, şi de I. K. târîm obştesc, oameni de cui-) turală a elicopterului „FA-
varăşii Kim Ir, Yang Hyong stitutului de economie na baneze, precum şi situaţia flat în vizită la Berlin. In cursul convorbirii care a Lutak. secretar al C.C. al P.C. tură şi artă, ziarişti, au par-' 61", construit de profesorul
Sop, membru supleant al Co ţională. asistăm la o nouă internaţională actuală — in avut loc cu acest prilej, Walter Ulbricht a relevat din Ucraina Focke în anul 1036.
formează agenţia TASS.
mitetului Politic, secretar al manifestare călduroasă făcută importanţa victoriei forţelor populare din Chile şi Cu prilejul inaugurării ticipat. de asemenea, membri )
Comitetului Central al Par conducătorilor de partid şi de Uganda a hotârît să nu Consulatului general român ai corpului consular din 1
tidului Muncii din Coreea. stat ai celor două ţâri participe la conferinţa la ni succesele obţinute de poporul şi guvernul chilian In la Kiev, G G. Şeveli, minis Kiev. \ SCHIMB DE MOSTRE
Hă Dam, Ten Bok Sîn, Ri vel înalt a O.U.A, de la Ad- înfăptuirea programului democratic, antiimperialist. DE SOL LUNAR
Sang San. Tovarăşul Kim Ir Sen şî dis-Abeba, anunţă un comu
Adresîndu-se oaspeţilor, soţia, invită In continuare pe i Oameni dc ştiinţă sovie
rectorul Kim Ciong He spu tovarăşul Nicolae Ceauşescu Mesajul adresat poporului khmer tici şi americani au făcut
ne : ..Vă rog să-mi permiteţi şi soţia sa, pe ceilalţi oas joi la Moscova un schimb
ca, în numele acestui insti peţi români la un spectacol de către Norodom Sianuk de mostre de sol luripr. a-
tut de formare a cadrelor la Palatul pionierilor Mii de dusc pc Pămint dc staţia
pentru economia naţională, copii se află pe costişul coli Sesiunea consiliului de administraţie al PEKIN 11 (Agerpres). — tată este zona sudică n tem automată sovietică „Luna-
să salut cu căldură prezen nei unde se înalţă palatul, în Norodom Sianuk, şeful sta plului principal : obuzele au 16", şi navele cosmice ame
ţa delegaţiei române con plin centrul capitalei. Copiii tului cambodgian, preşedinte distrus etajul al treilea de la ricane ..Apollo-11" şi. ..'I-
duse de tovarăşul Nicolae fac o primire emoţionantă. Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare le Frontului Naţional Unit al poarta dc sud a gig.nnticei pollo-12". Schimbul. rela
Ceauşescu". Văzduhul răsună de urarea Cambodgiei, a adresat po construcţii şi au pătruns în tează agenţia TASS. a avui
„Trăiască", de glasul trom loc in conformitate cu n-
Oaspeţii încep vizitarea in porului khmer un mesaj în ' galei iile situate la nivelurile cordul existent între Aca
stitutului. Creată la 1 iunie petelor şi răpăitul tobelor. SANTIAGO DE CHILE 11. probleme privind cooperarea iâ. Ea marchează începutul care denunţă acţiunile orga inferioare, deteriorînd uriaşa demia de Ştiinţe a U R S S.
Pe scena marii săli de spec
1948 in vederea pregătirii de tacole o suită de cîntece pio Corespondentul Agerpres, Eu economică internaţională prin unei etape noî in domeniul nizate de trupele regimului frescă. de o impresionantă şi N.A.S.A.
cadre pentru administraţia de niereşti, de dansuri coreene şi gen Pop. transmite : La San intermediul O N.U. Intre aces cooperării, care coincide cu Lon Noi — Sirik Matak în frumuseţe, ce reflectă ima
stat şi economic, această in româneşti, stîrneşte admira tiago de Chile continuă lu tea se numără discutarea şi lansarea programului O.N.U. zona Siem Reap şi care au gini ale istoriei imperiului
stituţie de învâţâmint supe ţia celor prezenţi. „Spectaco crările celei de-a XH-a sesi aprobarea proiectelor de co pentru cel de-al doilea dece provocat pagube ireparabile khmer. FESTIVAL RAMAYANA
rior a devenit treptat centru lul prieteniei" a reprezentat, uni a consiliului de adminis operare tehnică pentru une niu al dezvoltării. vestitelor temple de la Ang- Mesajul condamnă, totoda
naţional de perfecţionare a totodată, o vie ilustrare a traţie al Programului Naţiu le ţâri beneficiare ale pro Referindu-se la programul kor, unele din cele mai im tă. hotârîrea regimului Lon Intre 31 august — 9 sep
persoanelor cu munci de răs grijii cu care este înconju nilor Unite pentru Dezvolta gramului, examinarea unor de cooperare al actualei se presionante monumente ale N oi— Sirik Matak de a înlo tembrie, in insula Jatca se
festival
pundere Rectorul Informează rată cea mai tînârâ genera re (P.N.U.D.). La sesiune par măsuri tehnice, financiare şi siuni. ambasadorul român a civilizaţiei khmere. Norodom cui drapelul naţional, vene ’ va desfăşura un care vor
Ramagana,
la
Sianuk citează, în acest sens,
că durata cursurilor este de ţie a Coreei populare. ticipă şi o delegaţie română administrative menite să con vorbit pe larg despre princi mărturii care atestă grava rat de secole de către poporul \
1-2 ani şi de 3-4 ani şi că, in Seara, tovarăşul Nicolae condusă de Gheorghc Diaeo- tribuie la diversificarea şi piile care trebuie sâ stea la responsabilitate a autorităţi khmer. 1 participa ţările din zona de
paralel, funcţionează forme Ceauşescu, soţia sa, împreu nescu reprezentantul perma consolidarea programului. baza acestei cooperări. Este lor de la Pnom Penh pentru Pe de altă p.nilc, Norodom I influenţă a civilizaţiei hin-
* duse (India, Nepal. Ceylon,
de invâţâmînt pentru direc nă cu tovarăşul Kim Ir Sen nent al ţârii noastre la Reuniunea a aprobat două vorba, a arătat Gheorghe pagubele aduse acestui an Sianuk înfierează acţiunile \ Malayezia, Taiîanda. Cam
tori. ingineri-şefi, specialişti şi soţia sa. precum şi dele ONU. proiecte dc cooperare între Diaconcscu. de o cooperareîn- samblu monumental ce datea criminale comise de regimul , bodgia şi Birmania). An
In sistemul financiar. gaţia română au părăsit Phe P.NU.D. şî România. Ire parteneri egali şi respon ză de peste opt secole. Ang- de la Pnom Penh împotriva » sambluri artistjce din nces-
nianul. plecînd într-o călăto Pe agenda sesiunii figurea a mii şi mii de demonstranţi
Oaspeţii sînt invitaţi să Luînd cuvîntul în cadrul sabili. îu cadrul căreia gu kor, scrie, printre altelej cores paşnici khmeri, care nu căzut ţ te ţâri vor recita fragmen-
viziteze cîteva din cele 50 de rie prin ţară. ză un număr însemnat de dezbaterilor, şeful delegaţiei vernele beneficiare trebuie pondentul agenţiei americane sub focul mitralierelor, pre i te din Ramayana pe un
laboratoare şi cabinele de române a arătat că prezenta să decidă nemijlocit asupra Associated Press, a fost serios ' fond de muzică Şi dansuri
studiu. Aici sînt aplicate sis avariat în urma barajului de cum şi împotriva a zeci de \ tradiţionale.
teme pedagogice moderne, la sesiune a consiliului P.N.U D conţinutului şi modului de artilerie al trupelor lui Lon mii de civili de alte naţio 1 _ __ _ i
4.
boratoarele fiind înzestrate are o semnificaţie particula- realizare a programelor. Noi. Porţiunea cea mai afec nalităţi.
cu un bogat material expli
cativ : planşe mobile, mache
te, maşini şi utilaje în stare
de funcţionare şi chiar staţii Partidului socialist participant câri", apreciind-o ca pericu rcalizarea reformelor (în în- riere della Sera". Adăugind
pilot, ceea ce dă posibilita Aflată în ajunul alegerilor vâţâmînt. urbanistică. siste la toate acestea o nouă dez
tea rezolvării unor probleme administrative parţiale, Ita la guvern cu celelalte forţe loasă acum.. în preajma aşa- mul de asistenţă socială, lănţuire a acţiunilor provoca
noi ce decurg din actuala e lia trăieşte momentele spe de stingă (partidele comunist numilului „semestru alb" — transporturi, pentru dezvolta toare ale extremei drepte şî
tapă de dezvoltare a econo cifice unei campanii electora şî socialist al unităţii prole perioada ce a mai rămas pî- ale Mafiei, ca şi încercările
miei. precum şi cunoaşterii le agitate. La 13 şi 14 iunie, tare) aflate în opoziţie, cola nâ la alegerile prezidenţiale rea sudului şi altele) o duc
amănunţite a proceselor teh peste şapte milioane de ita borare ce creează vii nemul şi in care şeful statului, Giu- tocmai forţele de stingă, de grupurilor conservatoare de
nologice, a modului de orga lieni se vor prezenta în faţa a goli de sens politica refor
nizare a producţie;, de com urnelor pentru a desemna melor — care primesc o ri
batere a risipei şi de ridicare consiliile provinciale, muni postă hotârîlâ din partea ma
a eficienţei. cipale şi comunale în 693 de selor largi — poate fi sesî-
Râspunzînd unei între centre, printre care Roma, zalâ instabilitatea scenei po
bări a tovarăşului Nicolae Genova. Foggia sau Bari, pre Campanie electorală agitată în Italia litice italiene în acest mo
Ceauşescu. gazdele informea cum şi Adunarea regională ment electoral ce precede
ză că însuşirea în laboratoa (guvernul local) în Sicilia. consultarea pentru numirea
re de specialitate se efectu Deşi alegerile interesează în noului şef al statului.
ează în strînsâ legătură cu mod direct o pătrime din cor Partidele politice au dus «
practica în unităţile de pro pul electoral al Italiei, impli campanie strînsâ. axată t'oc-
ducţie. Tovarăşul Kim Ir Sen caţiile acestei consultări se ţumiri Partidului socialîst-de- seppe Saragat, no mai poate la comunişti pină la grupa mai pe punctele „fierbinţi"
arată că scopul acestor labo fac simţite pe plan naţional. moernfic şi grupării de dreap dizolva cele două camere ale rea stîngii democrat-creşti ce preocupă păturile largi ale
ratoare şi cabinete de studiu ta democrat-creştine. După Parlamentului. Aceasta în ne. ceea ce a determinat o populaţiei. Coaliţia de cen-
este de a forma deprinderi „Aceste alegeri au loc în- tru-stinga are nevoie de sta
practice şi de a determina tr-un moment extrem de cum se ştie. socialiştii au seamnă că o eventuală criză anumită izolare a PSD . şi a bilitate, dar observatorii po
cunoaşterea profundă a tutu complicat şî de delicat" — condiţionat intrarea lor in ca de guvern în viitoarele şase unor curente de dreapta din litici nu uită că. în Sicilia,
ror verigilor de activitate spunea la o întrunire elec binetul Colombo de continua luni ar putea avea — după P.D.C. guvernul regional — consti
dintr-un sector dat. Tovară torală Emilio Colombo, şeful rea activităţii pe plan sindi cum subliniază observatorii — Pe de altă parte, forţele tuit pe aceleaşi baze ca şi ce)
şul Nicolae Ceauşescu apre guvernului italian de centru- cal şi în unele organe admi efecte dramatice, motiv care politice sint confruntate şî de central — a trecut prin şase
ciază că perfecţionarea ca siînga. .Există mulţi factori nistrative locale alături de l-a determinat pe premierul dificultăţile de ordin econo
drelor pentru administraţia ce provoacă îngrijorare. şi celelalte forţe de stingă. Colombo să facă un nou a mic, datorate tensiunii infla crize din 1967 ptnâ acum. iar
de stat şi economie într-un chiar nemulţumire". adăuga Acum, în preajma alegeri pel la unitatea coaliţiei gu ţioniste şi stagnării ritmului la Roma consiiiul comunal a
singur centru, este un lucru el. îngrijorarea despre care lor, P.S.D. a propus o „veri vernamentale, într-un discurs de creştere a producţiei. La avut o majoritate şi mai fra
bun. vorbea premierul rezultă, în ficare a centrului-stînga", i rostit recent la Roma. Pe de nivel naţional, producţia in gilă după rezultatele consul
Cunoaşterea profilului in primul rînd, din divergenţe mediat după consultarea de altă parte, socialiştii, râspun dustrială a scăzut în primele tării din 1960 Pe de altă par
stitutului, a modalităţilor de le de vederi între cele pa la 13 iunie. Social-democra- zînd indirect solicitării veni patru luni ale acestui an cu te. forţele de stingă, unite, au
pregătire şi de perfecţionare tru partide membre ale coa ţii şi-au exprimat’ astfel, din te din partea socialiştilor-de- 2,G la sută faţă de aceeaşi prezentat în cadrul campa
a specialiştilor a fost com liţiei asupra a numeroase nou. părerea că ideea unei mocraţi. au declarat că sin perioadă a anului 1970. Tot niei propuneri pentru o so
pletată cu prilejul unei discu probleme de ordin ideologic „echilibrări mai avansate" gura .verificare" ce poate ’fl- odată, preţurile pe piaţa in luţionare pozitivă a marilor
ţii cu un grup de cursanţi : ITAL1.A. — La chemarea a trei uniuni .sindicale, peste 100 000 dar şî asupra modalităţilor intre forţele politice, emisă vea loc acum este aceea a ternă au crescut, iar compe probleme ce se află în faţa
Sak Cil Bo directorul hidro «le muncitori au demonstrat la Roma pentru m.Arirca salariilor de soluţionare a dificultăţilor de socialişti, «nr ameninţa sta reformelor economico-sociale titivitatea produselor italiene ţârii, pentru garantarea con
centralei „Su Pung", Pak Su $1 rondi(ii mai hune de mnm-.V economiei italiene. bilitatea politică. Ceilalţi trei şi a forţelor disponibile tra pe piaţa internaţională se re diţiilor de trai ale maselor
I ii
fotografie : Muncitorii demonsirind In rinzza del Popolo
Bam, director la Fabrica de din Roma. largi de oameni ai muncii.
Divergenţele pe plan ideo parteneri din guvern se opun ducerii lor Sn fapt. De alt duce de la o zi la alta, după
locomotive electrice „Kim logic vizează colaborarea însă nnei asemenea „verifi- fel, In Italia, lupta pentru cum releva şi cotidianul „Gor- SILVIA COMAN
Redicţl* $1 administraţia ziarului t Deva, str. Dr, Petru Groia, nr. 85. Telefoane nr. 12817 şl 115 88. Tiparul i Întreprinderea poligrafică Bava