Page 49 - Drumul_socialismului_1971_06
P. 49
U <0 . ! Expoziţia realizărilor
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UN IŢI-VA»
în construcţia socialistă
a R.P. Chineze
In Capitali s-ou încheiat Expi iinîndu-şi satisfacţia
lucrările de organizare a Ex pentru relaţiile de prietenie
poziţiei realizărilor în con dintre poporul chinez şi po
strucţia socialisto o Republi porul român, dintre cele două
cii Populare Chineze. Cu n- ţări. vorbitorul a subliniat
cest prilej, luni după-amia/â. sentimentul de marc bucurie
a avut loc o conferinţă de cu caro poporul chinez a
presă In îmi vin tul său. Ţ/.ni intîmpinat pc t o v a r ă ş u l
Sin-de. dim lonil expoziţiei, Nicolae Ceauşescu. seci clar
a exprimai guvernului Repu general al Partidului Comu
blicii Socialiste România $î nist Român. preşedintele
poporului român recunoştinţa Consiliului de Stat. delegaţia
sinceră pentru sprijinul şî de partid şi guvernamentală
concursul mu! I ilatcral acor română în vizita întreprinsă
dat ţn timpul organizării ex in Republica Populară Chine
poziţiei Vorbitorul a mălai ză.
că expoziţia reflectă in mod
cuprinzător spiritul revoluţio Ziariştii români şi cores
nar şi rezultatele materiale pondenţi ai presei străine,
ale poporului chinez în re prezenţi la conferinţa de pre
voluţia şi construcţia socialis să, nu vizitat apoi expoziţia
tă şi a făcut o amplă pre rare se vn deschide azi, 13
zentare n bogatului sortiment iunie.
ANUL XXIII. NR. 5111 MARJI 15 IUNIE 1971 4 PAGINI - 30 BANI
de exponate. (A ger preş)
LA MINELE DIN VALEA JIULUI Vizita delegaţiei de partid şi guvernamentale române,
■ -------. j . - ■ ■ ■ -
Primul bilanţ semestrial de care dispun realmente mi zarea operaţiei de încărcare
clin cincinalul actual, se a- nele din Valea Jiului Intre In galerii a reprezentat a-
nunţâ şi pentru minerii din aceste posibilităţi avem în proapc 37 la sută, volumul condusă de tovarăşul NICOLAE CEÂUŞESCU,
Valea Jiului bogat în succese, vedere în primul rînd situa încărcat (pe maşinâ-zi) a fost
în rezultate dc natură să a ţia îndeplinirii neritmice a de peste 27 tone la Paroşeni
sigure desfăşurarea in conti sarcinilor dc producţie, fap şi numai 17 tone la Bârbă-
nuare n unei aclivilăţi eco tul că numeroase brigăzi şi teni, jar indicele extensiv al în R. P. D. Coreeană
nomice corespunzătoare. In echipe nu îşi realizează nor combinelor de înaintare, din
perioada celor cinci iuni, la mele prevăzute. cauza necorelârii lucrărilor,
producţia globală s-a obţinut — Minerii noştri muncesc a fost de aproximativ 40 la
o depăşire de peste 29 mili cu convingerea că nivelurile sută Printre munci
oane de lei, indicatorul pro normelor şi prevederilor de Timp preţios se mai iroseş
te şi din cauza organizării MARELE MITIN6 AL PRIETENIEI COREEANO-ROMANE
necorespunzâtoaic a locurilor torii de la uzina
de muncă din care motiv o
parte dintre echipe şi brigăzi
nu îşi îndeplinesc normele de Luni după-amiază, în sala Palatului Congreselor a avut loc un mare miting al locuitorilor Phenianului de construcţii
Fiecare colectiv prezent producţie La unele mine a cu prilejul vizitei în R.P.D. Coreeană a delegaţiei de partid şi guvernamentale române conduse de tova
proximativ o treime
dintre
răşul Nicolae Ceauşescu.
muncitorii care lucrează
în
acord nu îşi realizează nor Sub cupola impunătoarei săli se aflau mii de muncitori din întreprinderile oraşului, militari ai armatei mecanice
mele, fapt ce determină ca populare, reprezentanţi ai organizaţiilor de masă şi obşteşti, activişti de partid şi de stat, oameni de cul
fluctuaţia forţei de muncă să tură şi artă. Sînt prezenţi şefii misiunilor diplomatice acreditaţi la Phenian şi alţi membri ai corpului „Riongsong"
în întrecere cu întregul prezinte un indice destul de diplomatic.
ridicat. Este un fenomen ne
Fundalul scenei, împodobit cu drapelele de stat ale celor două ţări, este dominat de portretele to
gativ la care concură şi fap
Duminică, delegaţia de par
tul că la unele exploatări se varăşilor Nicolae Ceauşescu şi Kim Ir Sen. tid şî guvernamentală româ
manifestă o grijă mai scăzu La intrarea în sală a conducătorilor de partid şi de stat români şi coreeni, întreaga asistenţă, în nă, condusă de tovarâşul
tă pentru condiţiile de mun picioare, ovaţionează îndelung pentru prietenia dintre partidele, ţările şi popoarele noastre. Nicolae Ceauşescu. şi-a con
potenţial productiv jaţi, faţă de integrarea lor in La masa prezidiului iau loc tovarăşii Nicolae Ceauşescu, soţia sa, Elena Ceauşescu, Kim Ir Sen, şi tinuat vizita în oraşul Ham-
că şi viaţă ale noilor anga
hîn
rindul colectivelor unde sînt
dimineţii
Primele ore ale
repartizaţi soţia sa, Kim Săng E, Ion Gheorghe Maurer, Manea Mânescu, Dumitru Popa, Ion lliescu, George Maco- au fost rezervate unei cro
vescu, Kim Ir, O Jin U, Zăng Zun Thek, Yang Hyong Sop, Hă Dam, precum şi ambasadorul României la
Rezultatele obţinute pină a aziere pe Marea de Răsărit.
cum dau garanţia că prin eli Phenian şi ambasadorul R.P.D. Coreene (a Bucureşti. Tovarâşul Nicolae Ceauşescu,
minarea neajunsurilor semna Mitingul este deschis de Kan Sang San, secretar responsabil al Comitetului orăşenesc Phenian al cu soţia sa. Elena Ceauşescu.
ducţiei marfă vîndutâ şi în plan pot fl depăşite, relata late sc vor face noi paşi in Partidului Muncii din Coreea. impreunâ cu tovarăşul Kim
casată a fost îndeplinit în şeful de brigadă Vasilc Cer- amplificarea succeselor. iar Primit cu vii şi puternice aplauze, ia cuvintul tovarăşul Kim Ir Sen. fr Sen şi soţia acestuia, Kim
proporţie dc 102,3 la sulă, iar ceza, dc la E. M. Petrila. Dar la minele Dîljn, Aninoasa şi întreaga asistenţă salută apoi cu căldură, cu aplauze puternice, pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Săng E. au fost întîmpînaţi
cel al productivităţii muncii aceasta este condiţionată de Uricani unde sc înregistrează Ia bordul unei nave guverna
in proporţie de 103 la sută. înlăturarea unor neajunsuri. incâ minusuri de producţie Cuvîntârile au fost subliniate în repetate rînduri cu aplauze puternice, îndelung repetate. mentale, în sunetele sirene
O menţiune aparte se cu In adunările de grupă sindi se va acţiona intens pentru Cei doi conducători de partid şi de stat fac schimb de drapele ale prieteniei şi solidarităţii frăţeşti
vine unor colective minereşti cală şi cu alte prilejuri la recuperarea rămînerilor in dintre partidele şi popoarele noastre, se îmbrăţişează. lor, eu salutul tradiţional ma
rinăresc
tinere, care alături dc cele noi se ridică adesea proble urmă.
cu experienţă bogată şi tra ma aprovizionării ritmice a — Ne preocupăm, spunea dr. In încheierea mitingului, fanfara intonează ,,Internaţionala'*. La sfîrşiful acestei scurte
diţie în dobindiren unor suc locurilor de muncă cu cric ing Petru Roman, directorul călătorii, nava guvernamen
cese frumoase participă cu necesare Randamentele, vite general al Centralei cărbune tală acostează la unul din
toată responsabilitatea ia pu zele dc înaintare nu sînt în lui Petroşani, să îmbunătăţim cheiurile portului. In apro
nerea în valoare a potenţia totdeauna pe măsura tehnicii metodologia de planificare, pierea uzinei dc construcţii
ce are la Cuvintaroa tovarăşului
lului tehnic şi uman de caic din dotare deoarece ducem îndrumare şi control Am for tovarăşului mecanice „Riongsong".
dispun In rîndul acestora se lipsa unor piese dc schimb, mat un colectiv Ca şi în ziua precedentă a
remarcă minerii dc la Paro- presiunea acrului pc conduc dispoziţie mijloace moderne vizitei, oaspeţii români sînt
şeni care în luna mai au ob te nu este la nivelul prescris dc calcul, care studiază şi in intîmpinaţi cu vibrantă căl
ţinut o depăşire record, rea şi în aceste condiţii posibili formează operativ conducerea dură şi prietenie de un mare
li zi nd peste prevederile pla tăţile de a obţine producţii şi centralei cu date despre si m IR SEN număr de muncitori Tovară
nului mai bine de 10000 to randamente sporite sînt mic tuaţia stocurilor de materii şi m o u t CEAESESCC
ne de cărbune şorate materiale, necesarul de apro _> şii Nicolae Ceauşescu şi Kim
Ir Sen, membrii delegaţiei ro
Acum succesele se cer con Dintr-un material întocmit vizionat pe exploatări, posi mâne şi persoanele oficiale
solidate şi multiplicate. re la nivelul centralei cărbune bilităţile de redistribuire a Stimate tovarăşe Kim Ir Sen, şini. marile progrese dobîndi- Stimate tovarăşe Nicolae nia privind problemele miş coreene enre-j însoţesc, siit
zervele interne valorificate lui se desprinde necesitatea materialelor şi efectivelor. Stimată tovarăşă Kim Săng E, ic în agricultură, în special Ceauşescu şi stimată tovarăşă cării comuniste internaţiona salutaţi, în numele colectivu
în aşa fel încU la finele pri şi posibilitatea extinderii me Sîntem preocupaţi ea mine Dragi tovarăşi şi prieteni. în extinderea sistemelor de i Elena Ceauşescu. le, situaţia din Europa şi pro
Pan
II
mului semestrvi dc activitate canizării, îmbunătăţirea indi rii. inginerii, tehnicienii noş rigaţii şi In sporirea rodni Stimate tovarăşe Ion Gheor blemele păcii mondiale. lui de muncă, de întreprin
Biong, directorul
cind
In perioadele grele
nivelul realizărilor să reflec celui intensiv şi extensiv de tri să cunoască operativ rea Luăm parte la această im ciei solului. (Aplauze prelun ghe Maurer, România era ocupată dc cli derii.
gite).
Stimaţi oaspeţi români,
te cît mai fidel posibilităţile folosire a utilajelor. Mecani lizările, direcţiile în care ac presionantă manifestare con Ne-au produs o puternică ca fascistă a lui Hitler. co
ţionăm, antrenîndu-i să parii- sacrată prieteniei româno-co- impresie hărnicia şi capacita Tovarăşi şi prieteni, muniştii români şi patrioţii Sc vizitează apoi .Uzina
cipe cu întreaga lor capaci reene după 6 zile petrecute tea de creaţie a poporului co Astăzi, toate categoriile de au dus o luptă curajoasă cu care naşte uzine*', cum de
numesc coreenii această ma
in mod deosebit de plăcut în
SÂMiNTA DE CALITATE SE tate şi experienţă la îndepli frumoasa dumneavoastră ţa reean, hotârîrea cu care el locuitori ai oraşului Phenian arma în mînâ pentru elibera re întreprindere, instalaţiile
nirea sarcinilor economice cc
munceşte pentru a transpune
re. împotriva fascismului, iar
au venit cu mare bucurie la
şi utilajele realizate aici al
ră Din primele clipe ale so
ne revin pc primul semestru
desfâşuilnd
in august 1944.
in viaţă planul de dezvolta
acest miting pentru a saluta
cătuind zestrea tehnică a nu
insurecţia armată, au dobîn-
OBŢINE PRIN 1N6RIJIREA şi pc întregul an 1971 sirii noastre in Phenian şi re a economiei naţionale în prietenii români din ţara fră dit victoria istorică prin care triei metalurgice, constructoa
meroase obiective ale indus
pretutindeni pe unde am tre
anii 1971-1976, programul c-
ţească
înainte de toate. în
cut, oamenii muncii coreeni
N. ALEXE
ne-au intîmpinat cu caldă laborat de Congresul al V- numele Comitetului Central au răsturnat blestematul re re de maşini, electrice, chi
gim dc dictatură fascistă
lea al Partidului Muncii din
al Partidului Muncii din Co
mice şi altor ramuri, atît din
simpnţic şi ospitalitate — ex
DEOSEBITĂ A LOTURILOR presie a relaţiilor trainice de Coreea econo reea, al guvernului Republicii zător în viitorul său. poporul oraş şi provincia Ham Nam,
După eliberarea ţârii, încre
Vizitînd Instilulul
Populare Democrate Coreene
prietenie şi a dorinţei de co
cît şi din toată ţara.
laborare dintre ţările şi po mici naţionale, am remarcat şi al întregului popor core român, luînd ferm in mimi Tovarăşul Nicolae Ccauşescn
cu plăcere preocupările exis
puterea, a zădărnicit ţoale ac
ean. adresez din toată inima,
SEMINCERE poarele noastre, fata de ce tente pentru formarea şi per incâ o dată, un salut fierbin ţiunile subversive ale impe apreciază rezultatele dobîn
doresc ca. în numele meu şi
dite aici în ccca cc priveşte
a) tovarăşei mele. al întregii fecţionarea cadrelor de con te delegaţiei de partid şi gu rialiştilor şi reacţionarilor iiutoutilnrca. Râspunzînd u
ducere din economie, din u-
delegaţii de partid şi guver- vernamentale a Republicii din interior şi a păşit vigu nor întrebări ale tovarăşului
Unul dintre cei mai impor dind naştere la culturi neuni namenlale române, să mulţu nitâţilc industriale şi agrico Socialiste România, eondusâ de ros spre instaurarea regimu
tanţi factori caic contribuie forme în cîmp. nlît în timpul mesc Comitetului Central al le. din administraţia de stat. tovarăşul Nicolae Ceauşescu, lui socialist şi făurirea noii Ceauşescu, gazdele arată că
la creşterea recoltei este să- vegetaţiei cît şi Ia coacere, Partidului Muncii din Coreea, Am asistat, de asemenea, la secretar general al Partidu sale vieţi. Bineînţeles, acest in uzină lucrează peste 7 000
minţa dc calitate superioară. nducînd in final prejudicii Cabinetului de Miniştri, to spectacole realizate cu măies lui Comunist Român. pre drum n-a fost neted Dove de muncitori, dintre care 30
trie artistică, ce vădesc aten
Rezultatele obţinute in ulti producţiei. varăşului Kim Ir Sen. per ţia acordată artei. puternic şedintele Consiliului de Slot dind. însă. un înalt elan po )n sută femei, precum şi 1 300
mii ani de către unităţile a Purificarea culturilor prin sonal, întregului popor core instrument de influenţare a al Republicii Socialiste Româ litie şi patriotic, infrnnlînd de ingineri şi tehnicieni, din
greutăţile ivite în cale. po
tre care 600 sini absolvenţi
gricole dovedesc în mod con eliminarea plantelor altor ean pentru prilejul ce ni s-a conştiinţelor, de educare so nia, precum şi un cordial sa porul român a transformat
vingător că prin folosirea se specii eît şi a altor soiuri oferit de a vizita Coreea cialistă a maselor lut prietenesc poporului ro (ara sa. care în •recul era ai unor institute tehnice su
minţelor din soiuri produc străine soiului de bază este populară şi pentru primirea Realizările dobîndite de Co mân din partea poporului co rămasă în urmă. într-o ţară perioare. Unii dintre aceştia
tive. cu înaltă valoare biolo o lucrare obligatorie. Această cordială de care nc-nm bucu reea populară sînt o vie ex reean (Vii şi puternice a- social islă prosperă, cu o in şi-a li făcut studiile în Româ
plauzc)
nia.
gică şi culturală, adaptate operaţie trebuie să sc efec rat. (Aplauze puternice) Tot presie a capacităţii creatoa Poporul nostru încearcă o dustrie dezvoltată şi o agri
condiţiilor locale, sc pot obţi tueze de îndată ce se pun în odată, folosesc acest prilej re a unui popor liber şi stâ- deosebită bucurie pentru vi cultură în plin proces dc La încheierea vizitei. in
ne sporuri de recoltă de 20— evidenţă o serie de insuşiri pentru a adresa locuitorilor pîn pe soarta sa. o dovadă a zita pc care o faceţi în ţara modernizare. numele colectivului de mun-
30 la sulă sau chim mai caracteristice soiului respec oraşului Phenian şi întregu superiorităţii orinduirii so noastră şi pentru faptul că Nu dc mult, eu prilejul citoii. ingineri şi tehnicieni,
mult. tiv (talia plantelor, prezenţa lui popor coreean, avangar- cialiste. care oferă eîmp larg prin această vizită vor fi în semicentenarului Pari idului directorul uzinei oferă în dar
tovarăşului Nicolae Ceauşescu
Pentru a -asigura necesarul sau absenţa aristelor. culoa dci sale dc luptă — Partidul de afirmare energici Şi ini tărite şi mai mult legăturile Comunist Român, poporul ro macheta unei prese de 6 000
Muncii din Coreea —. Prezi
de seminţe valoroase, in can rea şi forma spicuim), carac diului Adunării Populare Su ţiativei tuturor oamenilor de prietenie dintre popoarele mân a făcut un bilanţ, al tu de tone realizată aici Con
tităţi care să satisfacă in în tere ce apar in evidenţă în- preme şi Cabinetului dc Mi muncii Aceste realizări sînt IArilor noastre, închegate de turor realizărilor strălucite ducătorul delegaţiei române
tregime rcrinţclc. s-n impus niştri al Republicii Populare rodul politicii dc intensă mo mult timp pc care le-a dobîndil în lupta felicită colectivul de la
necesitatea ca pc lingă uni Democrate Coreene un cor bilizare a forţelor poporului, Vizita in ţara noastră a de pentru eliberarea naţională „Riongsong" pentru realizările
de aplicare creatoare a m.n -
tăţile specializate in care (Continuare in pag. a 3-a) dial salut tovărăşesc şi un xism-lcninismului la condiţi legaţiei de partid şi guverna şi socială şi pentru edifica obţinute, î» urează noi suc
s-nu creat ferme pentru pro fierbinte mesaj de solidarita ile concrete ale ţării — poli mentale române constituie o rea societăţii noi, uimind cese în activitatea lui.
ducerea dc sămînţă. fiecare te din partea poporului ro tică promovată cu consecven expresie elocventă a senti steagul glorios al partidului
unitate să-şi organizeze loturi mân. a Comitetului Ceniral ţă de Partidul Muncii din mentelor de prietenie traini Astăzi, sub conducerea
seminrere proprii, cu priori a) Partidului Comunist Ro Coreea. în frunte cvi tovară că şi a solidarităţii dintre Partidului Comunist Român, La şcoala re
tate la culturile de păîoase, mân, a Consiliului de Stat şi şul Kim Ir Sen (Aplauze pu poporul român şi poporul co în frunte cu tovarăşul Nicolae
leguminoase, cartofi, plante Vernisajul expoziţiei „Invăţămint a Guvernului Republicii So ternice, îndelung repetate) reean. precum şi un mare Ceauşescu. poporul român
obţine progrese şi mai mari
furajere in care să producă cialiste România (Vii şi pu Exprimînd sentimentele în sprijin şi imbold pentru po în lupt.» sa pentru îndepli voluţionară din
porul nostru în lupta sa pen
seminţe din soiurile rare s-au ternice aplauze) tregului nostru popor, doresc tru construirea socialismului
dovedit a fi cele mai produe- modern - invăţămint practic" Vizitele pe care le-am fă să vă adresez cele mai calde şi unificarea patriei (Aplau nirea ru succes a noului plan
rincinnl elaborat de Congre
(ive în zona respectivă. Ob cut în oraşele Phenian şi felicitări pentru victoriile ob- ze uu'ernirc, îndelung repe sul al X-le.i al partidului şi Man Gyong De
ţinerea unor seminţe in can Mamhîn. în întreprinderi, in ţinule atît în lupta împotri tate)
tităţi şi de calitate corespun Ieri, la Muzeul judeţean cducativ, directori de şcoli stituţii dc ştiinţă şi cultură, va imperialismului, cit şi în In timpul vizitei, pretutin penl'ru construirea societăţii
zătoare obligă conducerile u- Deva. a avut loc vernisajul profesionale şi generale, li la Expoziţia industrială şi a activitatea de conslrucţie so deni poporul nostru v-a socialiste multilateral dezvol fn ţara denumirilor poeti
nilâţilor şi cadrele tehnice să expoziţiei „Invăţămint mo cee de specialitate şi cultu gricolă a Republicii Populare cialistă, să vă urez succese tot intîmpinat într-o atmosfe tate. (Aplauze pnlcrnicc). ce, Man Gyong De — denu
întreprindă o scrie dc acţiuni dern — învăţâmînt practic", ră generală, profesori, maiş- Democrate Coreene ne-au o mai mari în înflorirea patriei ră dc sârhâtoare. Aceste Apărind neclintit inde mirea unei aşezări situate pe
pe loturile scminccrc. Astfel, ferit o imagine grăitoare a dv., în edificarea socialismu zile petrecute împreună pendenţa şi suveranitatea un val de coline ce coboară
organizată de către Inspecto tin-instructori, elevi. muncii şi vieţii poporului co lui. (Aplauze puternice). spre fluviul Tcdongan — în
la cerealele păioase o lucra ratul şcolar al judeţului Hu Declarînd deschisă expozi reean. a marilor sale succese ru dumneavoastră au fost ţării împotriva imperialismu seamnă „10 000 de lucruri ca
re de mare însemnătate este nedoara Expoziţia ilustrează ţia. profesorul Cornel Stoica obţinute pe frontul construc Stimaţi tovarăşi, pentru noi zile deosebit lui. poporul român depune re pot fi privite'*. Aici. în
plivituj buruienilor Neglija preocupările unităţilor şcola a arătat că sarcinile legării ţiei socialiste, în înfăptuirea de plăcute şi utile Pe par eforturi susţinute pentru a apropierea satului natal al
rea acestei lucrări face ca re. corpului profesoral din învăţâmîntului de practică, politicii de industrializare so Ca şi poporul coreean, po cursul întîlnirilor noastre am sprijini lupta popoarelor îm tovarăşului Kim Ir Sen, s-au
recoltele obţinute de pc lotu judeţ de a realiza importanta expuse pe larg de secretarul cialistă a ţârii, pentru pune porul nostru a trebuit să reuşit sa cunoaştem şi mai potriva imperialismului şi ridicat clădirile sobre ale
rile seminrere să se depre sarcină pusă de partid în fa general al partidului, tovară rea largă în valoare a resur poarte, de-a lungul istorici bine »*' >nosu) drum al luptei ncorolonialisimilui. pentru în- şcolii revoluţionare, liceul
cieze şi să nu poală fi folo ţa şcolii — legarea strinsă a şul Nicolae Ccauşescu. in cu- selor materiale şi vimane ale sale, lupte îndelungate pentru noporului român, meritele sa (âptuirca coeziunii ţărilor sn- militar la care urmează co
site pentru viitoarele însâ- invâţâmintului de practică. vînlarea rostită In deschide ţării Am putut constata cu le. succesele dobindite în piii celor care şi-au sacrifi
mînţâri. Din cauza amestecu La vernisajul expoziţiei au rea anului universitar 1970— satisfacţie rezultatele remar construcţia socialistă, precum cat viaţa în lupta pentru eli
lui mecanic care poate avea luat parte tovarăşii : David 1971, au fost îmbrăţişate cu cabile obţinute in dezvolta (Continuare, toagog o I o) şi poziţia Partidului Comu (Conlinuote l-jo] berarea Coreei şi în timpul
loc la recoltat şi treierat, în Lnzăr, Ştefan Almâşnn, se entuziasm de factorii coordo rea industriei metalurgice, nist Român şi a guvernului războiului de apărare a pa
lanuri se întilnesc uneori des cretari ni Comitetului jude natori in domeniu) învâţâ- chimice, constructoare de ma Republicii Socialiste Româ triei împotriva agresiunii a
tul de frecvent plante din ţean de partid, Vioi el Faur. mintului dm judeţ, dc învă mericane.
alte specii cultivate, străine prim-sccretar al Comitetului ţători. profesori, cadre de Ora 10. Tovarăşii Nicolae
culturii dc bază şi ale căror judeţean al U T C . Sabin specialitate din producţie care Ccauşescu şi Kim Ir Sen, cu
boabe se separă greu sau dc Boticiu. vicepreşedinte al Co predau în invăţămint, inaiş- Recepţie oferită de tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi soţia sa, Elena Ceauşescu soţiile. Elena Ceauşescu şi
loc cu ocazia condiţionării, mitetului executiv al Consi tri-instruclori. elevi. Kim Săng E, împreună cu to
cum şint: secara din grîu şi liului populai judeţean. Vic Reliefînd rezultatele aces Secretarul general al Parti tovarâşul Kim Ir Sen, şi a George Macovescu, ambasa sferă de caidâ prietenie şi varăşii fon Gheorghe Maurer
orz. orzul din grîu. ovăz şi tor Coca. secretai- al Comite tui an de început, expoziţia dului Comunist Român, pre soţiei sale, Kim Săng E. dorul Aurel Almâşnn şi alic cordialitate, tovarăşii Nicolae şi Pak Sen Cer. precum şi
secară griul din secară, orz tului executiv a) Consiliului constituie un pas înainte spre şedintele Consiliului de Stat La recepţie au participat persoane oficiale care însoţesc Ceauşescu ş? Kim Ir Sen au ceilalţi membri ai delegaţiei
dc partid şi guvernamentale
şi ovăz Alteori în culturi a popular judeţean, Cornel realizarea finală a importan al Republicii Socialiste Româ tovarăşii Toi En Ghen. Pak delegaţia. rostit toasturi, care au fost a Republicii Socialiste Româ
par plante din aceeaşi spe Stoica, inspector general al tului deziderat re stă în faţa nia, t o v a r â ş u l Nicolae Sen Cer, Kim lang Giu, O Au luat parte şefii mism subliniate cu puternice n- nia sosesc la şcoala revolu
cie. însă din alte soiuri, deo- Inspectoratului şcolar jude învăţâmîntului nostru. Ceauşescu, şi soţia sa, Elen.» Jin U. Zăng Zun Thek. Yang mior diplomatice • acreditaţi plauze. ţionară. In înlîmpinare sc a-
sebindu-se dc plantele din ţean. Gligor linşa, preşedin Cei prezenţi la vernisaj vi- Ccauşescu. au oferit luni sea Hyong Sop. miniştri, condu la Phenian Conducătorii celor două ţâri flâ general de armată O .lin
soiul dc bază prin mărim'- tele Consiliului judeţean al zi'cază apoi expoziţia In pri- ra, la Palatul Mansude Isa cători de instituţii centrale şi S-nu intonat imnurile de s-au întreţinut cu şefii misiu U, general locotenent Ri O
(talie), culoare, spice nristatc Organizai iei pionierilor, re Dang. o recepţie in onoarea organizaţii obşteşti stat ale Republicii Populare nilor diplomatice
sau nearîstnte etc prezentanţi ai instituţiilor şi secretarului general al Comi Din partea română au fost Democrate Coreene şi Repu Un ansamblu coreean a in-
Prezenţa plantelor din alte organizaţiilor judeţene care (Continuare in pag. a S-o) tetului Central al Partidului prezenţi tovarăşii Ion Gheor blicii Socialiste România IcrpicJat piese de înaltă vir iContinugre In pag. a jf
soiuri micşorează puritatea asigură efectiv buna funcţio I Muncii din Corcea, preşedin ghe Mumei. Manea Mânescu, In cursul recepţiei, care tuozitate din folclorul celor
biologică a soiului cultivat, nare a procesului instructiv- tele Cabinetului de Miniştri, Dumitru Popa, Ion lliescu, s-a desfăşurat într-o atmo doviâ popoare.