Page 52 - Drumul_socialismului_1971_06
P. 52
4 DRUMUL SOCIALISMULUI • NR. 5111 • MARTI 15 IUNIE 1971
VIZITA DELEGAŢIEI DE PARTID Şl GUVERNAMENTALE ROMANE,
CONDUSĂ DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU, IN R.P.D. COREEANA
CEAlIStSCU CIIVÎNTARM TOVARĂŞULUI KM IR SIN
acţiona In continuare pentru citorească internaţională. Re desfiinţaiea blocurilor şi a mcricani îndreptate spre cu mîimle încrucişate faţă de nunate relaţii de prietenie şi
punerea mai largă în valoare laţiile dintre partidele comu bazelor militare, retragerea provocarea unui nou răz aceste uneltiri periculoase. Ri- colaborare au cunoscut o tot
(Urmove din pag. 1J (Urmare din pagi: 1)
a acestor posibilităţi, in in niste şi muncitoreşti trebuie trupelor străine în graniţele boi în Coreea sînt le dicîndu-sc cu bărbăţie şi e- mai mare dezvoltare şi ex
teresul propăşirii ţârilor şi să se întemeieze pe egalitate, naţionale, pentru înfăptuirea gate dc faptul că ei i-oism, cu spirit de sacrificiu tindere în ultimii ani, prin
popoarelor noastre stimă şi încredere reciprocă, dc măsuri concrete menite să încearcă să-şi îndrepte vîr- împotriva agresorilor, popoa schimburi de delegaţii la ni
eliberarea sa naţională şi so diminueze pericolul de război, cialiste şi a mişcării comu rele frăţeşti din Indochină vel înalt şi prin întărirea le
cială, pentru înlăturarea do De asemenea, apreciind im pe autonomie şi independen să contribuie la îmbunătăţi niste internaţionale, de con ful agresiunii lor spre Asia, pricinuiesc imperialiştilor a găturilor reciproce în toate
minaţiei străine şi făurirea portanţa întăririi relaţiilor ta fiecărui partid, exchizîn- rea climatului internaţional. solidare a păcii în Europa şi sâ extindă în Asia focul răz mericani mari înfrîngeri po- domeniile — politic, econo
unei vieţi libere şi indepen dintre partidele noastre, am du-se cli dcsâvirşire orice In activitatea pe care o in întreaga lume (Vii ţi Pu_ boiului menit sâ reprime miş litico-mililare, iar poporul mic şi militar.
dente Idealurile de libertate hotârît de comun acord să formă dc amestec în trebu desfăşoară pe arena mondia tcrnice aplauze). carea revoluţionară a popoa frate chinez, poporul japo Atit în timpul războiului,
naţională şi socială ale po extindem legăturile şi schim rile interne ale altor partide. lă, ţara noastră este anima Poporul coreean se bucură relor de pc acest continent, nez, alte popoare din Asia cît şi In timpul reconstruc
porului romăn şi-au găsit bul de experienţă pc linia Numai afirmarea acestor lă de convingerea că pentru sincer de toate succesele mi care creşte tot mai mult, pe duc o luptă energică împo ţiei. Partidul Comunist Ro
împlinirea In anii revoluţiei activităţii organizaţiilor de principii va duce la realiza soarta păcii sînt răspunzătoa zi ce trece, intensificînd, tot triva forţelor agresive ale mân, guvernul şi poporul ro
şi construcţiei socialiste. In partid, a organizaţiilor ob rea unităţii pe o bnz.ă nouă. re deopotrivă toate statele — nunate obţinute de poporul odată, acţiunile lor împotriva imperialismului american şi mân au acordat un ajutor
ţara noastră au fost lichida şteşti şi de masă şi în alte superioară, liber consimţită, indiferent de mărimea lor In frate român în construirea ţârilor socialiste. Imperialiş n militariştilor japonezi. Dacă sincer poporului nostru şi. în
te pentru totdeauna clasele domenii. Vă asigurăm, dragi care va fi astfel reală şi trai zilele noastre, otît statele unei noi societăţi şi îi adre tii americani se folosesc în imperialiştii americani şi mi- prezent, sprijină activ lupta
exploatatoare, a triumfat de tovarăşi coreeni, că România nică. mari. cît şi rele miei şi mij sează din inimă urări de suc aceste manevre dc militariş- litanşiii japonezi. ignorînd dreaptă a poporului nostru
plin şi definitiv socialismul. va milita pentru continuo Un factor activ în lupta locii sînt chemate să partici cese şi victorii strălucite în tii japonezi reînviaţi şi ca învâţâminlcle istoriei şi rea pentru unificarea independen
urmare a acestui fapt, situa
Poporul nostru a realizat dezvoltare a legăturilor de antiimperialistâ sînt mişcări pe activ la soluţionarea pro această luptă (Aplauze pu ţia se înrăutăţeşte tot mai lităţile evidente de astăzi, tă şi paşnică a patriei.
cu succes planul cincinal prietenie şi colaborare între le de eliberare naţională, ti blemelor internaţionale. sâ ternice, îndelung repetate). mult. vor păşi totuşi pc calea u Pentru toate acestea, folo
1966-1970, iar In prezent a partidele, ţările şi popoarele nerele state independente — acţioneze cu fermitate pentru Propria noastră experienţă nui nou război agresiv şi a sind acest prilej, exprim încă
trecut la realizarea progra noastre, că veţi avea întot cu care România întreţine apărarea păcii şi intereselor demonstrează că în desfăşu In timpul participării acti venturist, îşi vor găsi pieirca o dată recunoştinţa profundă
mului de edificare a societă deauna în poporul român un largi legături de colaborare. vitale ale popoarelor, pentru rarea cu succes a revoluţiei ve la executarea planului a definitivă. (Aplauze puterni tovarăşului Nicolae Ceauşescu,
ţii socialiste multilateral dez aliat de nădejde in lupta îm Raporturile noastre cu aceste salvgardarea păcii şi securi şi a construcţiei potrivit în gresiv al imperialiştilor ame ce. îndelung repetate) Partidului Comunist Român,
voltate stabilit de Congresul potriva imperialismului, pen state au un caracter reciproc tăţii generale. (Aplauze). văţăturii marxisl-leninistc. ţă ricani în calitate de „brigadă Astăzi şi în Corcea de sud guvernului şi întregului po
al X-Jea al Partidului Comu tru construirea societăţii so avantajos, contribuind la dez Pornind dc la realitatea că rile socialiste trebuie sâ aibă dc şoc" menită sâ provoace poporul s-a trezit, îşi inten por român. (Vii şi puternice
nist Romăn. cialiste. (Vii aplauze). In ace voltarea economico-socialâ şi în lumea dc azi există state o politică suverană şi ea din nou războiul în Coreea, sifică tot mai mult, zi dc zi, aplauze. îndelung repetate).
Noul cincinal, început anul laşi timp. în cadrul discuţii cullural-ştiinţificâ a ţârilor cu orînduiri sociale diferite, poate fi asigurată numai a- transformând Coreea de sud lupta împotriva acţiunilor Partidul şi poporul nostru
acesta, are ca obiective prin lor. a fost examinat' un cerc noastre şi. in acelaşi timp, se România, acţionînd în spiri lunci cînd fiecare ţară socia intr-un avanpost al lor. miii- războinice ale imperialismu consideră un factor important
cipale accelerarea procesului tul coexistenţei paşnice, dez listă dispune dc o solidă e- lariştii japonezi încearcă în lui american şi a represiunii pentru victoria revoluţiei
de făurire a unei economii larg de probleme ale vieţii înscriu în contextul luptei voltă relaţii cu toate statele eonomie naţională dc sine mod absurd sâ înfăptuiască fasciste a marionetelor din noastre întărirea şi dezvolta
moderne, continuarea în ritm politice internaţionale actua generale împotriva imperia şi îşi aduce contribuţia !a stătătoare şi o puternică ca visul lor de altădată, sud. slugi la doi .stâpîni — rea solidarităţii cu forţele
înalt a industrializării, intro le, ale mişcării comuniste şi lismului şi neoeolonialismu- promovarea colaborării inter pacitate de autoapărare. As ..dreptul de dominare în reacţionarii americani şi mi revoluţionare mondiale, con
ducerea noilor cuceriri ale muncitoreşti, ceea ce a pri lui. a oricăror forme dc do tăzi. pe arena internaţională Asia". Reacţionarii japo litarist)! japonezi.
progresului tehnico-ştiinţific lejuit evidenţierea unei de minaţie şi înrobire a popoa naţionale. la cauza apropierii are loc o luptă indirjitâ in- nezi se pronunţă deschis Mişcarea avîntatâ a mase comitent cu întărirea şi dez
contemporan, dezvoltarea in pline unităţi de vederi asu relor. intre popo.uc, a înţelegerii Irc socialism şi imperialism, că. în locul americanilor, ei lor populare din toate cate voltarea prin toate mijloace
tensivă a agricullurii, valo pra tuţuror problemelor prin Desigur, subliniind creşte şi păcii în lume. La baza re trebuie sâ aibă rolul princi goriile sociale ale Coreei dc le a forţelor proprii revolu-
rificarea superioară a resur cipale abordate. rea continuă a forţelor socia laţiilor sale cu toate statele, între forţele revoluţionare şi pal în Asia. Aceasta se ma sud îşi ridică glasul puternic, ţ ionare.
selor ţârii. Pe această bază, Stimaţi tovarăşi. lismului şi păcii, avînd în fără deosebire de orînduîre cele contrarevoluţionare In nifestă in practică atunci cînd cerind realizarea schimburi Ca şi în trecut. rîdicind
se va asigura îmbunătăţirea Desfăşurarea evenimentelor credere în perspectivele lu socială, ţara noastră situează aceste condiţii, numai atunci este vorba dc nşa-numitclc lor între nord şi sud, unifi sus steagul marxism-leninis-
continuă a condiţiilor de via pe plan mondial demonstrea minoase pe care le deschide în mod trainic principiile res cînd ţările socialiste se dez „detaşamente de autoapăra carea patriei. In orice împre mului şi internaţionalismului
ţă ale oamenilor muncii, ale ză cu putere că in evoluţia acest ireversibil proces, noi pectării independenţei şi su voltă în mod sănătos, pc ba re" care operează în afara jurare in care represiunea proletar steagul revoluţionar
întregului nostru popor. societăţii, în raportul inter nu uităm că în lume mai e- veranităţii naţionale, egalită ze independente, se poate a- graniţei, şi acest rol principal fasciştilor a ajuns la culme, al luptei antiimperialisle şi
Totodată, Partidul Comu naţional de forţe se petrec xistâ încă imperialism, forţe ţii depline în drepturi, nea ifirma superioritatea auten în Asia înseamnă de fapt Co noi venim în sprijinul şi n- niitinmericane, nc vom uni
mestecului în treburile inter
nist Român acordă o aten profunde transformări. Viaţa interesate să reînvie milita ne si avantajului reciproc, tică a regimului socialist fa reea, ceea ce scoale la ivea jutorul frăţesc şi cald al în cu popoarele ţârilor socia
ţie deosebită perfecţionării contemporană aduce puterni rismul şi revanşismul — in principii care se impun tot ţă regimul capitalist, socialis lă în mod clar intenţia lor tregului popor sud-eoreean. liste. cu partidele comuniste
relaţiilor socialiste de pro că confirmare adevărurilor clusiv militarismul japonez mai mult în viaţa internaţio mul poate să-şi îndeplineas agresivă. Trimbiţind despre care duce o luptă curajoasă şi muncitoreşti, cu popoarele
ducţie, participării efective a generale ale marxism-leninis- care se opun transformărilor nală drept singurele în stare că rolul de puternică forţă „dreptul de apărare cu peri anliamcricnnâ şi antijapone- din Asia, Africa şi America
clasei muncitoare, ţărănimii sâ asigure colaborarea fruc revoluţionară a timpu'wi nos- metrul de 1 000 de mile" cu /.â. Pentru retragerea trupe Latină. precum şi cu toate
şi intelectualităţii la condu mului, ale concepţiei materia- revoluţionare din societate, tuoasă între noţiuni, realiza stni care se opune imperia centrul Tokio, militarişlii ja lor agresoare ale imperialiş popoarele iubitoare de pace
cerea vieţii economice şi ob list-dialeclice despre lume şi luptei de eliberare a popoa rea unui climat dc securita lismului. poate fi urgentată ponezi au declarat în mod tilor americani din Coreea din lumea întreagă şi vom
şteşti, dezbaterii cu masele societate Noi şi noi forţe so relor, pun în primejdie pa te şi pace în lume victoria cauzei socialismului deschis că în această zonă de de sud. zădărnicirea acţiuni lupta tot mai energic pentru
largi populare a principale ciale se înregimentează. pe cea şi securitatea internaţio Manifcstînd o preocupare şi comunismului pe scară operaţie intră şi Coreea. Nu lor de agresiune ale milita- triumful cauzei comune a so
lor probleme ale politicii toate meridianele globului, in nală. constantă pentru realizarea mondială. demult, ei au desfăşurat in rişlilor japonezi, răsturnarea cialismului. pentru pace şi
noastre interne şi externe, lupta antiimperialistâ, pen Politica imperialistă dc dic securităţii în Europa, Româ Tovarăşi. apropierea tării noastre ma dictaturii militnro-fasciste şi democraţie
realizînd, în felul acesta, în tru progres social şi pace ; tat şi forţă, de asuprire şi nia acţionează în vederea Ferm convinşi că înfăptui nevrele comune amerieano- realizarea unificării indepen Actuala vizită in ţara noas
practică principiile democra est* limpede că situaţia in subjugare a popoarelor repre convocării conferinţei gene* japone/.c, iar colectivul dc o dente şi paşnice a patriei, tră a delegaţiei dc partid şi
ţiei socialiste ~ singura de ternaţională evoluează astăzi zintă un permanent pericol rnl-curopene, depune eforturi rea in bune condiţii a revo fiţeri ai „trupelor de auto cca de-a V n sesiune a celei guvernamentale a Republicii
mocraţie reală, profund popu în favoarea forţelor revolu pentru libertatea şi liniştea pentru normalizarea relaţiilor luţiei coreene constituie o apărare" ale Japoniei pătrund de-a IV-a Legislaturi a Adu Socialiste România are o deo
lară. ţionare. .progresiste, antiimpe- popoarelor Viaţa demon şi extinderea colaborării pe contribuţie preţioasă la re deseori în Coreea de sud în nării Populare Supreme a sebită însemnătate pentru în
Marile progrese obţinute de rialiste. strează. însă, că atunci cînd continent voluţia mondială, poporul mod deschis sau secret. O a Republicii Populare Democra tărirea şi dezvoltarea pe mai
nostru construieşte cu succes
România socialistă se dato- Un rol Important în schim sînt hotârîte să-şi apere li In general, pornind de la socialismul in condiţiile grele semenea evoluţie a eveni te Coreene, care a avut loc departe a relaţiilor de prie
resc politicii Partidului Co barea raportului de forţe pc bertatea. independenţa şi su faptul că pacea este indivizi în care sc află faţă în faţă mentelor ne readuce în minte în luna aprilie a acestui an, tenie şi colaborare dintre
munist Român, care aplică plan internaţional îl au ţări veranitatea naţională, nu c- bilă. România sc pronunţă cu imperialismul american şi imaginea de la sfîrşitul seco a lansat chemarea către toate partidele, ţările şi popoarele
in mod creator adevărurile le socialiste, faptul eâ în )4 xistâ forţe în lume capabile pentru stingerea tuturor foca duce o luptă hotârîtâ pentru lului al XlX-lea, cînd mili- forţele patriotice din nordul noastre, constituind, totodată,
generale ale marxism-leninis- state, eă pe trei continente, să le înfrîngâ. relor dc încordare şi război, a apăra cu nădejde avanpos tariştii japonezi au început şi sudul Coreei sâ se ridice o contribuţie de preţ la în
mului la condiţiile concrete se construieşte cu succes noua Deşi nu trecut mai bine dc pentru însănătoşirea vieţii tul răsăritean al sistemului agresiunea şi intervenţia in Miîns unite la marea luptă tărirea coeziunii ţărilor socia
ale ţârii noastre. călăuzind orînduîre. că noi şi noî po 25 dc ani de la terminarea politice internaţionale şi pro socialist. Coreea şi în alte ţâri, cu o comună naţională, realizînd, liste şi mişcării comuniste
totodată, programul de sal
întregul popor pc drumul lu poare îşi afirmă dorinţa dc celui dc-al doilea război mon movarea colaborării între sta forţă armată masivă, sub pre vare naţională în opt puncte. internaţionale (Aplauze pu
minos al socialismului şi co a păşi pe calea dezvoltării dial. pacea nu a fost stabili te, pentru unirea tuturor e Poporul nostru, continuator textul reprimării răscoalei ar (Aplauze puternice, îndelung ternice, îndelung repetate).
munismului. A 50-a aniver socialiste. tă definitiv, în diferite zone forturilor în vederea asigură al glorioaselor tradiţii revo mate a ţăranilor coreeni. repetate) Noi sîntem deosebit de
sare a Partidului Comunist România dezvoltă relaţii de ale globului continuă să ardă rii păcii şi dezvoltării libere luţionare şi al luptei armate Militarişlii japonezi trimbi- Dacă. după retragerea tru bucuroşi pentru faptul că ac
Român — sărbătorită recent prietenie şi colaborare cu flăcările războiului, multe şi independente a popoarelor. antijapone/.e. ridieînd sus ţeazâ că nu numai Coreea, ci pelor agresoare alo imperia tuala dumneavoastră vizită
in ţara noastră — a prilejuit toate ţâr'rle socialiste, acţio^ probleme ou rămas nesoluţio Dragi tovarăşi, steagul revoluţionar al ideo şi Taivanul intră în aşa-nu- lismului american. în frun în ţara noastră a fost încu
o puternică manifestare a u- neazâ pentru depăşirea diver nate : unele popoare continuă încheiem vizita în Coreea logiei Cluce, marxisMeninîs- mita „sferă a dreptului lor tea statului se va afin o per nunata de rezultate minuna
nitâţii partidului, a trainice genţelor care există astăzi în să râmînâ despărţite prin prietenă cu impresii puterni te, sub conducerea partidului dc apărare", înccrcînd in soană cu vederi democratice te (Vi| şi puternice aplauze).
lor sale legături cu clasa graniţe artificial ridicate în ce despre ţara şi poporul nostru, a înfăptuit excelent' mod absurd a restabili pre sau va fi instaurat un regim Si in viitor poporul core
raporturile dintre ele. pentru tre ele — aşa cum s-o întim- sarcinile istorice de industria tenţiile de altădată de domi
muncitoare, cu masele largi întărirea colaborării şi uni plat şî cu poporul coreean. dumneavoastră Ne vom a- lizare socialistă, transformând nare colonială. Toate aceste popular, alunei va fi realiza ean va depune toate eforturile
populare, a demonstrat încă tăţii lor pe baza principiilor Considerăm că este timpul nu'nti întotdeauna cu plăcere astfel patria sa. care în tre fapte ne arată că, pentru a tă unificarea paşnică a pa pentru întărirea în continua
o dată că numai întărind noi ale relaţiilor dintre state să se acţioneze mai hotâ de frumoasa dumneavoastră cut era înapoiată, intr-un menţine pacea şi securitatea triei. Mişcarea grandioasă re a relaţiilor dintre parti
rolul conducător al partidu — ale marxism-leninismului rît pentru a se pune capăt a patrie, dc întîlnirile pe stat industrial care desfăşoa în Asia, este imperios nece care are Ioc sub steagul lup dele noastre, va întări şi dez
lui în întreaga societate se şi internaţionalismului socia cestei sitLiatii de provizorat, care le-am avut cu oamenii ră o politică suverană depli sar sâ se ducă lupta împo tei împotriva imperialismului volta mai mult prietenia şi
poate asigura succesul ope list. ale respectării stricte a pentru ea toate popoarele — muncii, de munca şî spi nă dispune de o solidă eco triva imperialismului ameri american, pentru salvare na coeziunea frăţească dintre po
rei complexe de edificare a independenţei şi egalităţii în şi. desigur, şi poporul core ritul gospodăresc al harnicu nomie naţională dc sînc stă can şi, în acelaşi timp, şi îm ţională va triumfa şi nu este porul coreean şi poporul ro
noii orînduiri sociale. (Aplau drepturi, neamestecului in e a n — să-şi realizeze unitatea lui popor coreean, de tătoare, de o capacitate pu potriva militarismului japo departe ziua in care va fi în mân (Vil şi puternice aplau
caldele manifestări de sim
făptuită cauza istorică a uni
ze puternice, îndelung repe treburile interne, întrajutoră naţională. In acest sens. patie. de solidaritatea tovără ternică de autoapărare şi are nez. ficării patriei. (Vii şi puterni ze).
tate). România sprijină programul Noi condamnăm energic Trăiască prietenia şi coe
rii tovărăşeşti. Considerăm şească, care au marcat aces o cultură naţională înflori ce aplauze)
In întreaga sa politică de că afirmarea puternică a a în 8 puncte adoptat de Adu te zile. Cu convingerea că vi toare. Susţinînd programul noile uneltiri de război puse Ca prieteni apropiaţi, Co ziunea frăţească dintre Parti
construire a socialismului pe cestor principii în relaţiile narea Populară Supremă a zita şi convorbirile pe care de luptă, trasat de cel de-al la cale de către reacţionarii rcea şi România au întreţinut dul Comunist Român şi Parti
pâmîntul României, partidul dintre ţările socialiste va Republicii Populare Demo le-am avut se vor înscrie ca V-lea Congres al partidului americani şi japonezi şi le raporturi prieteneşti şi au co dul Muncii din Coreea ! (A-
nostru îşi îndeplineşte atU constitui un exemplu pentru crate Coreene pentru reunifi- un moment de seamă în dez nostru, poporul coreean ac considerăm drept o amenin laborat strîns de-a lungul is plauzc puternice, indclung re
o înaltă îndatorire naţională, toate popoarele lumii, contri caren paşnică a Coreei şi sus voltarea relaţiilor dintre par celerează tot mai mult dez ţare gravă la adresa păcii din toriei. Adincind necontenit petate).
faţă de propriul său popor, buind la creşterea influenţei ţine cererea legitimă privind tidele. ţările şi popoarele voltarea forţelor de produc Asia şi din lume şi vom con relaţiile reciproce, partidele, Trăiască Partidul Comunist
cît şi o îndatorire internaţio- şi prestigiului socialismului retragerea trupelor Statelor noastre, ea o contribuţie la ţie ale ţârii şi emanciparea tinua cu fermitate lupta îm guvernele şi popoarele ţârilor Român şi Republica Socialis
nalistă. faţă de cauza gene pe plan mondial. Unite ale Americii din Corc întărirea forţelor socialismu oamenilor muncii. înfăptuind potriva acestor acţiuni crimi noastre s-au sprijinit şi s-au tă România 1 (Aplauze puter
rală a socialismului, a pro ea de sud. astfel ca poporul lui şi păcii în lumea întrea energic cele trei sarcini ale nale. Ocuparea Coreei de sud ajutat reciproc, iar aceste mi nice, indclung repetate).
In lupta pentru progres so coreean să-şi poată decide
de către trupele agresoare ale
gresului social şi a păcii. In cial, pentru socialism şi pa singur destinele fără nici un gă. doresc să vă urez. dragi revoluţiei tehnice, precum şi Imperialismului american con
această apreciere, pornim de ce, împotriva imperialismului amestec dinafară. (Aplauze tovarăşi, noi şi mari succese înflorirea şi dezvoltarea pe stituie principalul obstacol în
în activitatea dumneavoastră,
la faptul că forţele socialis şi reacţiunii, un rol de sea puternice). spre continua propăşire a Co mai departe a culturii socia calea destinderii în Coreea şi
mului şi păcii sporesc prin mă revine în zilele noastre Ţara noastră sprijină acliv reei socialiste. în lupta pen liste. intensificînd opera de a unificării patriei. Imperia
succesele pe care le obţine fie clasei muncitoare In multe lupta eroică a poporului viet tru unificarea paşnică a pa construcţie a culturii şi de liştii americani trebuie sâ
care ţară socialistă : cu cît ţări, partidele comuniste $1 namez împotriva agresiunii triei (Vii şi puternice aplau transformare a întregii so pună capăt imediat manevre
fiecare ţară socialistă rezolvă muncitoreşti se afirmă ca pu imperialismului american, sc ze). cietăţi după tipul clasei mun lor înşelătoare de „reducere încheierea vizitei in Grecia
citoare. imprimă şi mai vi
mai bine problemele făuririi ternice forţe politice in mobi pronunţă cu fermitate pentru Trăiască prietenia dintre po guros tuturor fronturilor un a trupelor americane", ei tre
noii orînduiri. cu cît obţine lizarea şi unirea clasei mun retragerea neîntirzintâ şi ne porul român şi poporul core mare avînt revoluţionar pen buie sâ plece definitiv şi ne a ministrului de externe al României
succese mai însemnate in dez citoare. a largi pături sociale condiţionată din Vietnam şi ean, dintre Partidul Comu tru a dobîndi victoria deplină condiţionat din Coreea de
voltarea economică, socială, in lupta pentru transformări din întreaga Indochină a tru nist Român şi Partidul Mun a socialismului şî a realiza sud. Râmtnînd în Indochină,
cultural-ştiinţifîcâ, cu atU democratice, progresiste. în pelor Statelor Unite ale Ame cii din Corcea, dintre Repu unificarea independentă a imperialiştii americani slă ATENA 14. — Corespon In toasturile rostite In de
ricii. pentru respectarea drep
mai mare este contribuţia sa viaţa societăţii. Aceasta im tului sacru al popoarelor viet blica Socialistă România şi patriei. vesc planul nşa-numîtei „viet- dentul Agcrprcs, Alexandru jun, ministrul afacerilor ex
la întărirea forţelor socialis pune necesitatea de a acorda namez, cambodgian şi laoţian Republica Populară Democra nnmizâri" a războiului şi la Cîmpeanu, transmite : Luni, terne al României şi primul
convorbirile
mului în lume. a întregului o deosebită atenţie întăririi la libertate, integritate teri tă Coreeană ! (Aplauze puter In prezent, imperialiştilor fel procedează şi în Coreea s-au încheiat prilejuite dc ministru al Greciei au subli
greco-române
front antiimperialisl. Iată de unităţii şi forţei fiecărui par torială, dezvoltare indepen nice, îndelung repetate). americani nu lc sînt pe plac de sud. înccrcînd sâ-i opună niat utilitatea convorbirilor
tid comunist, dezvoltării co succesele noastre, şi ei acţio chiar pc coreeni împotriva vizita oficială întreprinsă la purtate, faptul eă au dus Ia
ce considerăm qă realizările laborării şi solidarităţii din dentă şi unitate naţională Trăiască Partidul Muncii nează furibund pentru de coreenilor, pe asiatici împo Atena, la invitaţia guvernului o mai bună cunoaştere reci
noastre sînt şi ale dumnea tre ele. Partidele comuniste (Vii şi puternice aplauze) din Corcea, poporul coreean, clanşarea unui nou război îm triva asiaticilor. grec, de ministrul afacerilor procă în scopul promovării
voastră. aşa cum realizările De asemenea, ne pronun constructor al socialismului ! potriva revoluţiei noastre Dor in nici un caz istoria externe al Republicii Socia pc mai departe a raporturilor
(Aplauze puternice, îndelung
dumneavoastră sînt şi ale şi muncitoreşti îşi desfăşoară ţăm pentru soluţionarea pe repetate). nu se va mai reîntoarce, iar liste România, Corneliu Mă oleno-române, în folosul ce
noastre (Aplauze puternice), activitatea într-o mare diver cale politică a conflictului din Pe de altă parte, sub for ri eseu lor două popoare şi al întă
sitate de condiţii social-isto- Trăiască colaborarea şi u- ma aşa-zisei „doctrine Nixon" acţiunile nechibzuite ale im
. Dragi tovarăşi. Orientul Apropiat, pentru re nilateu ţârilor socialiste, a şi în spatele cortinei camu perialiştilor americani şi ale In cursul dimineţii, minis ririi prieteniei şî cooperării
rice, deosebite de la o ţară tragerea trupelor israelicnc trul român a avut o nouă în in Balcani şi în Europa
Distanţa mare care despar la alta. Aceasta presupune mişcării comuniste şi munci flate de „reducere" a trupe militariştilor japonezi sînt trevedere cu primul ministru
Dejunul s-a desfăşurat in
din teritoriile arabe ocupate,
te ţările noastre nu a împie studierea atentă a realităţilor recunoaşterea independenţei toreşti internaţionale, a tutu lor americane care ocupă Co sortite eşecului. (Aplauze pu şi minislrul afacerilor exter tr-o atmosferă cordială
dicat — şi nu poaţe împie şi elaborarea de către fieca şi suveranităţii tuturor stole ror forţelor antiimpcrialiste ! reea de sud. imperialiştii a ternice). ne al Greciei, Gheorghios Pa-
O
dica — popoarele român şi re partid a liniei sale poli lor din această regiune, pen (Aplauze puternice. îndelung mericani sporesc efectivul Corcea dc astăzi nu este padopoulos. Această întreve ATENA 14 (Agcrprcs) —
coreean să se simtă aproape tice, a strategiei şi tacticii, tru reglementarea problemei repetate). trupelor marionetă sud-core- Coreea de altădată Asia dc dere a fost precedată de con In cursul zilei dc luni. minis
şi să dezvolte între ele o de sine stătătoare. In concor populaţiei palestiniene in con Trăiască pacea şi prietenia cne, urgentînd modernizarea astăzi nu este Asia dc altă vorbiri între ministrul aface tru) afacerilor externe ni
prietenie trainică. danţă cu condiţiile concrete formitate eu interesele sale între popoare 1 (Aplauze în lor şi se dedau neîncetat la dată. Popoarele ţârilor socia rilor externe al României şi României. Corneliu Mâncseu.
delungate).
In lupta împotriva imperia din ţara respectivă. Este de naţionale. Vă urez multă sănătate şi acte provocatoare de-a lun liste din Asin care au deve subsecretarul de stat la Mi însoţit dc ambasadorul tării
gul liniei de demarcaţie mi
lismului ca şi în activitatea înţeles că. în asemenea con Poporul român se pronun fericire. (Vii şi puternice a- litară. Ei introduc spioni înar nit mari forţe revoluţionare nisterul grec al Afacerilor noastre la Atena. Frnncisc
de construire a socialismului, diţii. în zilele noastre nu mai ţă în mod hotârît pentru în plauzc). maţi şi avioane şi nave-spion ale timpului nostru se opun Externe. Ch. Xnnlhopoulos- Păcurarii, a făcut o vizită
imperialismului şi colonialis
între ţările noastre s-au sta este posibilă şi nici necesară făptuirea dezarmării generale întreaga asistenţă. în pi în spaţiul nostru. comîţînd mului ca şi celelalte popoare Palamas protocolară regentului Greciei,
tornicit relaţii de strînsâ co existenţa vreunui centru în şi totale, in primul rînd a cioare, ovaţionează minute în acte teroriste. Toate aceste din Asia. au conştiinţa tot La încheierea convorbirilor, genera] Gheorghios Zoilakis.
laborare Faptul că popoare mişcarea comunistă şî mun dezarmării nucleare, pentru Şir. acţiuni ale imperialiştilor a- mai ridicată şi ele nu vor sta a fost adoptat un comunicat Convorbirea care a avut loc
le noastre sînt însufleţite de care va fi dat publicităţii. cu acest prilej s-a desfăşurat
idealurile făuririi noii orîn La prînz, ministrul afaceri Intr-o atmosferă cordială.
duiri socialiste, eâ relaţiile lor externe al României, Cor- O
dintre ele se întemeiază pe Oaspeţii sînt invitaţi sâ vi lieonul şcolii au loc exerciţii sa. Kim Sâng E. precum şi nclîu Măncscu, şi soţia au o ATENA 14 (Agcrprcs) —
principiile marxim-leninismu- La şcoala revoluţionară ziteze o serie de ateliere mo dc tragere. pe membrii delegaţiei de ferit un dejun în onoarea Luni dupâ-amiazâ, ministrul
al Româ
afacerilor externe
lui şi internaţionalismului derne destinate instrucţiei Tovarăşul Nicolae Ceauşescu partid şi guvernamentale ro primului ministru şi ministru niei. Corneliu Mânescu. îm
proletar, ale respectului şi militare, precum şi labora a felicitat pe comandanţi şi mâne. al afacerilor externe al Gre preună cu soţia, a părăsit A
încrederii reciproce asigură din Man Byong De toare de zoologie şi chimie. elevi pentru rezultatele ce le Răsună solemn acordurile ciei, Gheorghios Papadopou- tena plccînd într-o vizită ofi
raporturilor româno-coreene obţin la învăţătură şi pregâ- imnurilor de stat ale celor los. cială în Canada
o temelie de neclintit. (Aplau In încheierea vizitei, pe po- rea militară. două ţâri.
ze). Ia cuvîntul tovarăşul Hyon
peţilor şi le oferă buchete de
In cursul convorbirilor deo Mu Gwang, membru supleant Congresul Unităfii Socialiste franceze
sebit de sincere şi prieteneşti (Urmare din pag. 1) flori. Mitingul prieteniei al Comitetului Politic, secre
pe care le-am avut cu tova Pe aleile parcului ce con tar al Comitetului Central al PARIS 14 (Agcrprcs). — ducere în care sînt reprezen
răşul Kim Ir Sen. cu ceilalţi duc spre clădirea principală, PMC.. secretar responsabil In suburbia pariziană Epinay- tate proporţional toate parti
tovarăşi din conducerea de Sang. comandantul şcolii, ge sute de elevi aclamă pentru din oraşul Hamhîn al Comitetului dc partid al sur-Seîne s-a încheiat dumi dele şi grupările participante
partid şî de stat a Republicii neral colonel Kim Te Hong, prietenia dintre cele două provinciei Ham Nani. nică Congresul Unităţii So la congres.
Populare Democrate Coreene, adjunct ol ministrului apără ţâri. In sala pentru oaspeţii Intimpinat cu ovaţii şi u- cialiste. care o reunit aproa A fost adoptată o rezoluţie
am constatat cu satisfacţie că rii, Kand Sak San, secretar de onoare, general locotenent Piaţa din centru] oraşului tului nostru în frunte cu to rale. ia opui cuvîntul tovară pe 1 000 de reprezentanţi ai programatică in rare sc pre
relaţiile româno-coreene — responsabil al Comitetului o- Ri O Sang adresează un cald oferă privirilor imaginea po varăşul Nicolae Ceauşescu şul Nicolae Ceauşescu. Partidului socialist, Conven cizează că noul partid socia
pe plan economic. tehnico- râşenesc de partid Phenian, salut delegaţiei de partid şi licromă a mulţimii. S-au a In faţa tribunei oficiale se Mitingul ja sfîrşit inlr-o ţiei Instituţiilor Republicane, list va aplica „o strategie de
ştiinţific. cultural — cunosc Ri Sang San. preşedintele guvernamentale conduse de dunat aici sute de mii de ce află portretele tovarăşilor atmosferă de puternic entu precum şi ai altor grupări po ruptură" cu societatea capita
o evoluţie pozitivă, potenţia Comitetului popular al ora tovarăşul Nîeolae Ceauşescu tăţeni ai Hamhînului, oa Nicolae Ceauşescu şi Kim Ir ziasm. Se manifestă cu însu litice mai mici de tendinţă listă. prin „colectivizarea"
lul economic în continuă creş şului Phenian. Prezentînd profilul şcolii, meni de virste şi profesii di Sen. fleţire pentru prietenia trai socialistă. mijloacelor de producţie.
tere al celor două ţări ale O gardă formată din elevi el arată că, după absolvirea ferite pe care i-au reunit a Participanţii la miting în- nică dintre cele două partide, In ultima zi a lucrărilor Participanţii la lucrările Con
noastre oferind noi şi noi şi eleve prezintă onorul. Sc studiilor elementare, elevii celeaşi simţăminte de caldă tîmpinâ prîn ovaţii şi urale popoare şi ţâri. scandînd în- participanţii au hotârît ca gresului Unităţii Socialiste,
posibilităţi pentru intensifi intonează imnurile de stat ale învaţă aici timp dc 7 ani du şi sinceră prietenie faţă dc tr-un cor uriaş cuvîntul noul partid să-şi menţină a- sc arată în documentul adop
carea colaborării j-eciproce. celor două ţâri După trece pă care se pregătesc pentru a poporul român, de stimă şi care nu contenesc pe tovară „Manşe1' („Trăiască"). filîerea la Internaţionala so tat’, sînt conştienţi că -in pre
In comunicatul comun româ- rea în revistă a gărzii şi de deveni activişti de partid şi şul Nicolae Ceauşescu şi so In cursul serii. delegaţia cialistă sub denumirea dc zent nu poate fi cucerită pu
no-coreean se menţionează filarea elevilor, un grup dc de stat sau urmează cariera aleasă consideraţie faţă de ţia sa, Elena Ceauşescu, pe română s-a înapoiat la Phe Partidul Socialist Francez. A terea de stat fără sprijinul
dorinţa ambelor părţi de a tineri prind cravate roşii oas militară. conducătorii partidului şi sta- tovarăşul Kim Ir Sen şi soţia nian. *ost ales un comitet de con partidului comunist.
Redacţia $1 administraţia ziarului t Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35. Telefoane nr. J2 3 17 ţi 1 15 88. Tiparul: întreprinderea poligrafică Deva