Page 54 - Drumul_socialismului_1971_06

2 DRUMUL SOCIALISMULUI tt Nr. 5112 • MIERCURI 16 IUNIE 1971

Oţelcrii îşi respecta INSCRIPŢII LA SFiRŞlT DE AN ŞCOLAR

că, tabloul de absol­ aşteptatul act final
angajamentele asuma­ Vacanta mare: vire cu tabloul frun­ tului de an şi împăr­
al serbărilor sfîrşi-
i
taşilor în muncă.
premiilor. A­
ţirea
Şi, dacă după ca­ poi, cu toate pinzelc
lendar, cursurile au sus — vacanţa ma-
Un an din firul dul Comunist Român luat sfirşit, peste ci­ re
te în întrecere anotimpuri tinereşti a însemnat o cotitu­ teţul zile, duminică, C. DEVEANU
celor mai frumoase
ră .*
revitalizarea şi
vom asista şi la mult
90 000
s-a încheiat.
de elevi hunedoreni aşezarea invăţămin-
tului pe baze practi­
ati terminat cursuri­ ce. Absolventul de
Colectivul de muncă ol Încă de pe acum se poate Organizaţia noastră sindi­ le, luindu-şi rămas azi şi de miinc va
O.S.M II do la C.S. Hunedoa­ aprecia că şi angajamentul cală — spunea interlocutorul bun de la şcoală trebui să posede o
ra s-a angajat să producă pe­ stabilit a fi realizat pînâ la — îndrumată în mod perma­ pentru vacanţa ma­ temeinică cultură ge­ Ginduri...
ste prevederile sarcinilor a­ 23 August va fi înfăptuit cu nent şi sprijinită îndeaproa­ re. nerală şi profesiona­
nuale de plan cantitatea de succes. Această convingere o pe de comitetul de partid In tot acest răs­ lă, va trebui să fie
19 000 tone otel. Avînd per­ dă hărnicia cu care se mun­ îşi va dedica şi în continua­ timp de bucurii şco­ un om multilateral, Clopoţelul a răsu­ trului instructor, Ale­
manent In atenţie înfăptui­ ceşte în toate compartimen­ re toate forţele mobilizării şi lăreşti, cu arome de capabil să abordeze nat ieri pentru ulti­ xandru Buşui: „Sin-
rea acestui angajament — ne tele de activitate, precum şi stimulării întregului colectiv abecedar şi trigono­ cu aceeaşi dezinvol­ ma oară pe coridoa­ tcţi un om cu suflet
spunea tovarăşul ioan Cris- faptul că oţelarîi îşi respectă pentru realizarea exemplară metrie, dulcea pasă­ tură treptele institu­ rele şcolilor, vestind de părinte. Timp de
tea, preşedintele comitetului cuvîntul dat. Faptul că pînâ a sarcinilor ce-i revin colecti­ re a tinereţii a par­ tului de invăţămint elevilor încheierea doi ani in care am
sindical de secţie — colecti­ în prezent s-a produs mai curs un nou itinerar superior ca şi unel­ anului de curs. Pen- invăţqt, sub supra­
vul nostru şi-a mobilizat toa­ mult de 11 500 tone de oţel vului din planul de produc­ dc căutări şi impli- tele şi maşinile cele tm unii gîndurile si vegherea dv.. v-aţi
te forţele şi energia pentru a peste plan este cel mai pu­ ţie pe acest an • şi ne vom niri. Fiecare trimes­ mai complicate De emoţiile lecţiilor s-au comportat atff de
da patriei mai mult metal şi ternic argument că aici nu e- strădui să dăm patriei canti­ tru a adus in viaţa la static la dinamic! stins. Pentru alţii, frumos cu noi, ne-aţi
a-şi respecta în acest fel cu- xistâ deosebire intre vorbă tăţi sporite de metal. elevilor şi a profe­ — iată dezideratul insă, ele continuă, învăţat atitea lucruri
vîntul dai. şi faptă. Întreaga capacitate sorilor lor fapte noi, modern al şcolii mo­ cresc in intensitate, bune şi interesante,
Aşa cum sublinia interlocu­ şi putere de muncă a colec­ N. ZAMFIR Ioan Orlguţa, de la E.M. Lu peni, cxecuiA reparaţia unul In- cu puternice sedi­ derne. li aşteaptă exame­ aţi făcut atitea pen­
torul nostru, asigurarea unei tivului de muncitori şi cadre ircrup.llor In atelierul de reparaţii electrice al exploatArll. mentări fn ronşfitn- Un an din şirul nele. tru noi incit cu greu
bune aprovizionări tehnico- tehnico-inginereşti este pusă Foio: N. GHENA fe celor mai frumoase o să vă putem uita.
maîeriale a locurilor de mun­ în slujba îndeplinirii în mod Ne-am obişnuit ca, in anotimpuri tinereşti Cei mai melanco­ Ne-aţi educat ca şi
lici par a fi absol­
că, buna organizare a pro­ exemplar a sarcinilor de plan asemenea momente, s-a încheiat. Ex­ venţii. Ei părăsesc pe copiii dv., ne-aţi
ducţiei şi a muncii fn toate şi a angajamentelor asuma­ să privim o clipă in cursiile, şantierele şcoala cu gtnduri învăţat cum să ne
compartimentele de activitate te în întrecerea socialistă. Unităţi de producţie şi de urmă spre a reme­ de munră voluntar- nostalgice. In viată comportăm in viaţă.
— sînt cîteva din condiţiile Este demnă de relevat — ne Pe aripile mora ce nc-a adus pntrintică. taberele işi vor aduce aminte O să folosim din
care asigură succesele în spunea interlocutorul nostru fiecare an şcolar. de odihnă. locurile cu drag de anii pe­ plin sfaturile dv.
muncă obţinute de acest har­ — contribuţia deosebită a u­ prestări de servicii ale 1970—1971 ne-a a- de agrement, la trecuţi aici, de pro­ sincere şi calde, Vă
nic şi priceput colectiv de o- nora dintre formaţiile de o- „Rapsodiei dus. pc scurt, 12 munte şi mare. in fesorii care s-au a­ mulţumim pentru tot
ţelari din CS Hunedoara. şcoli noi, 60 săli dc cabane şi corturi, au plecat cu pasiune şi ceea ce aţi făcut
Îndeplinind şi depăşind an­ ţelari la înfăptuirea angaja­ romane ii clasă luminoase, ve­ fost. deja pregătite. dăruire asupra lor, pentru noi şi vă do­
gajamentul luat în cinstea mentelor colectivului. Aşa de cooperaţiei de consum ste 70 laboratoare şi Pentru alţii mai edueîndu-i şi instru- rim din toată inima
semicentenarului partidului, exemplu, cele conduse de to- ateliere utilate cu a- sînt clteva vrohle- indu-i aşa cum Ie-a multă fericire şi să­
dc
întregul colectiv al acestei pitorii-şefi Toma Bulgarii, Penlru satisfacerea cerinţe­ rere curentă, cizmării, croito­ | In memoria marelui compo- parataj de ultimă me : examenele baca­ cerut tnalta misiune nătate. Cu emoţie,
oră. mii de cărţi in
admitere, de
ne luăm rămas bun
secţii, răspunzînd chemării cuptorul II. Constantin Borâs- lor toi mai mari ale locuitori­ rii, frizerii, tîmplârii, cojocâ- ! 7.Uor român — Ocorge Encs- bibliotecile şcolare laureat. prartica in dc pedagog, de om. de la un om cu su­
j cu —, detaşamentul clasei a
Consiliului Naţional al Fron- cu, cuptorul V, Emil lonescu, lor din mediul rural, pe lin­ rii, sifonării, foto etc., se or­ ; Vl-a A. de la ŞcoAla generalA Săgeata graficului producţie. Economia ...Dar să reproducem flet de părinte, de la
gă aprovizionarea cu măr­ ganizează noi unităţi, în func­ nr. » din Hunedoara, a roali- clteva gtnduri fru­
lului Unităţii Socialiste, şi-a cuptorul VII, au produs pe­ furi, cooperativele de consum ţie de necesitate. Se dezvol­ ■ zat o ealrtA şl cmofionantA de dotare materială judeţului nu peste moase. adresate in un om cu dragoste
mult ti mr> va ori mi
a şcolii se ridică tot
I manifestare artistica. Evocările
îndreptat atenţia spre reali­ ste plan 1015, 851 şi respec­ au trecut la organizarea u­ tă astfel reţeaua atelierelor • unor momente Însemnate din mai sus o nouă infuzie de ti­ ultima zi de scoală şi admiraţie faţă de
elevin.
zarea obiectivului propus a fi tiv 1 205 tone oţel. Asemenea nei largi reţele de unităţi de pentru repararea articolelor viaţa compozitorului s-au des- : S-a impus puter­ nereţe. dornică să-$> dc 34 de absolvenţi ...Ginduri profun­
ai şcolii profesionale
electrocasnice, a altor bunuri
producţie şi de prestări de
atins pînâ la 23 August : realizări importante au ob­ servicii. In acest scop, pe lin­ de folosinţă îndelungată, pre­ fâşurat pe fundalul melodioa- | nic în oinfn scobi pună în practică cu­ din Hunedoara (care de şi sincere care,
12 000 tone oţel peste sarci­ ţinut şi formaţiile de lucru gă cele 22 000 de ateliere, ca­ cum şi a instalaţiilor electri­ scl „RopsodU romAne*. Mani- j româneşti moderni­ noştinţele acumulat'' s-au calificat in me­ fără îndoială, vor
testarea s-a încheiat cu vizi- I
nile de plan. de la alte cuptoare. re prestează servicii dc ce- ce şi sanitare In raport cu tarea expoziţiei de fotografii j zarea invăţămintu- in şcoală. Carnetul seria de lăcătuşi me­ dăinui tn timp.
lui. Sarcina
legării
cerinţele sporite ale popu­ şl facsimile „Eneacu In cui- j de note va fi înlo­
canici pentru loco­
laţiei, o atenţie deosebită se tura muzicala romaneasca**. i şcolii de producţie motive Diesel) mais­ M. BODEA
pusă de către Parti­
acordă activităţii de construc­ cuit cu cel de mun­
P e t o a t e ş a n tie r e le ţii de locuinţe, anexe gospo­
dăreşti şi reparaţii de locuin­
ţe, valorificînd astfel price­
perea meşterilor de la sale Creşterea avuţiei obşteşti — izvorul
Se vor organiza şi alte pro­
filuri de prestări de servicii, 9 9 f 9
cum sînt : tinichigcrii. lăcâ-
Utilizare deplină parcului tuşerîi. topitorii, vopsitorii, bunăstării ţăranilor cooperatori
diverse servicii specifice de­
servirii turistice etc.
Paralel, cooperaţia de con­
sum dez.voltă producţia de In urmă cu clteva zile a cedii de maternitate, ajutoa­ adunarea generală a adoptat
de maşini şi utilaje bunuri, de serii mici, a unor avut loc adunarea generală a sferă de puternic entuziasm, re pentru copii, scutiri şi re­ — intr-o atmosferă de mare
Desfăşurată
fnlr-o atmo­
articole de îmbrăcăminte. în­
articole
călţăminte. mobilă.
entuziasm — o telegramă a­
duceri de impozite pe veni­
membrilor cooperativei agri­
adunarea generală a
coope­
penlru dceoraţiuni interioare, cole de producţie din Pricaz ratorilor din Pricaz a consti­ turi şi altele, dar ştim câ dresată Comitetului Central
în modele şi cu motive spe­ — unitate distinsă cu Ordi­ tuit o nouă şi puternică pentru toate acestea s-au fă­ al P.C R. tovarăşului
Pentru a face faţă cu suc­ construcţii-montaj, ritmul de şi instalaţiilor din dotare, cifice locale, precum şi pro­ nul Muncii clasa I — în ca­ manifestare a ataşamentului cut mari eforturi materiale NICOLAE CEAUŞESCU, tn
ces sarcinilor privind execu­ lucru pe şantiere şi produc­ creşterea indicelui de utiliza­ ducţia unei variate game de re s-a dezbătut Holârirea Co­ şî dragostei fată de partid, a din partea statului şi câ noi care se spune:
tarea unui volum mare de tivitatea muncii, se manifes­ re a timpului maxim dispo­ articole de uz casnic şi gos­ mitetului Executiv al CC. al hotârîrii ţăranilor cooperatori avem datoria şi obligaţia de „Recentele măsuri luate
lucrări de construcţii-montaj tă din păcate tocmai la u- nibil, în scopul amplificării podăresc. cerute pc pieţele P.C.R. cu privire la unele de a-şi dedica toate forţele a ne strădui să ne sporim dc conducerea de partid şi
comerciale
Se reactivează
şi accelerarea ritmurilor de lilajele de bază. Excavatoa­ producţiei dc conslrucţiî-mon- astfel în mediul rural o se­ măsuri de îmbunătăţire a şi energia creatoare creşterii contribuţia la realizarea sar­ de stat sint o nouă şi c-
execuţie şi punere la timp rele. spre exemplu, au avut taj, al accelerării ritmurilor rie de meşteşuguri de tradi­ condiţiilor de viaţă ale mem­ producţiei agricole vegetale cinilor pe care partidul şi locvcntâ confirmare a grijii
în funcţiune a obiectivelor numai în trimestrul I staţionări de execuţie la toate obiecti­ ţie, se creează noi posibili­ brilor cooperativelor agricole şi animale. statul le-au pus in faţa agri­ şi atenţiei dc care se bucură
industriale şi socîal-culturnle. nejustificate de 660 ore — u- vele industriale şi soeial-cul- de producţie, precum şi pro­ Făurirea unei agriculturi culturii socialiste. agricultura, oamenii care
şantierele de construcţii din lilaj la trustul de construcţii turale aflate în construcţie. tăţi de valorificare a forţei moderne, capabile să satis­ Angajamentul nostru — muncesc pc ogoarele - patriei
de muncă în lot timpul anu­
judeţ au fost dotate cu un şl peste 2 100 ore — utilaj la gramul de dezvoltare a uni­ facă cerinţele mereu crescîn- spuneau vorbitorii — este de noastre socialiste. Pentru .. a
puternic parc de maşini, u­ l.C.S.H. I«ntr-o situaţie ase­ T. ARDELEANU lui. tăţilor industriale şi presta­ de ale întregii societăţi, este a fi prezenţi la muncă tot răspunde cu fapte noilor mă­
tilaje şi mecanisme. mănătoare se află macaralele (Agerpres) toare de servicii. unul din obiectivele funda­ timpul, de a depune toate suri luate de partid şi de
Deşi este binecunoscut ro­ turn şi automacaralele. Nu­ mentale ale politicii partidu­ eforturile ca lucrările agri­ stat. ne angajăm să luăm
lul deosebit al acestora în mai la l.C.S.H acesle tipuri lui în etapa actuală a con­ cole să fie executate la timp toate măsurile pentru spori­
creşterea productivităţii mun­ de utilaje deosebit de impor­ strucţiei socialiste în ţara şi tn bune condiţiuni şi să rea producţiei agricole ve­
cii. ridicarea gradului de in­ tante pentru lucrările de noastră — spunea tovarăşa obţinem recolte nuilt sporite getale şi animale, pentru
dustrializare şi reducerea construcţie şi mai ales de Ana Bâcilâ. Inginerul şef al faţă de prevederile planului dezvoltarea activităţilor anexe
cheltuielilor de execuţie, se montaj au stat inactive pes­ cooperativei Elaborarea ce­ de producţie. şi realizarea de venituri tot
constată că o bună parte din te 1 000 ore Staţionări de lor două programe naţionale In acest an — subliniau în mai mari care să contribuie
utilajele existente pe şantie­ sule de ore se mai înregis­ de dezvoltare a agriculturii, cuvîntul lor cooperatorii Ilea­ la creşterea avuţiei noastre
re nu sînt folosite, în timp trează şi la buldozere, cilin­ măsurile luate pentru îmbu­ na Vereja, Tidia Pclruţescu. obşteşti şi a propriilor eîşli-
ce altele lucrează sub capa­ dri compresori, autocamioa­ nătăţirea organizării şi re­ Cornelia Junie, Gheorghe guri, pentru a ne aduce in a ­
citatea prevăzută din cauza ne şi autobasculante. tribuţiei muncii. Introduce­ celaşi timp contribuţia, pe
lipsei de piese de schimb, a Existenţa acestor aspecte rea acordului global, asigura­ Cîrdei. Nicolae Stanca, Vaier măsura ajutorului pe care il
defecţiunilor tehnice şi orga­ negative pe şantiere. intr-o rea unui ciştig lunar minim Muntean şi Ioan Drâgan — primim. la progresul şi
nizatorice. Numai în primele perioadă în care se cer de­ garantat, precum şi măsurile n-am mai apelat la braţe de prosperitatea patriei noastre.
luhi ale acestui an, la Trus­ puse eforturi stăruitoare pen­ luate recent de conducerea muncă dinafara cooperati­ In ocesl an vom realiza, pe­
tul de construcţii Deva şi tru intensificarea activităţii partidului şi statului nostru, vei. Avem o bună participa­ ste prevederile de Plan, 45
întreprinderea de construcţii de construcţii-montaj. trebuie legile votate de Marea Adu­ re ia muncă şî aceasta pen­ tonegriu. 21 tone porumb. 36
siderurgice Hunedoara, ca de să constituie un serios sem­ nare Naţională sînt expresia lru eâ dorim ca tot ceea ce tone sfeclă de zahăr, iar (le
altfel şi la şantierele TC.M.M. nal dc alarmă pentru condu­ celei mai deosebite griji şi producem să nu mai intre la ferma de vaci o producţie
şi „Hidro” Valea Jiului, s-au cerile unităţilor de construc­ atenţii ce se acordă agricul­ în hambarele altora, ci în suplimentară de 141 hl lapte.
înregistrat mii de ore de sta­ ţii Acestea au datoria ca în turii şi agricultorilor. cele ale cooperativei. Din sectoarele anexe nou în -
ţionări accidentale la maşini cel mai scurt timp să stabi­ Ne exprimăm bucuria şi Adunarea generală a a- fiinţate ne propunem să rea­
şi utilaje, precum şi la par­ lească şi să aplice programe satisfacţia şi mulţumim par­ probal. in urma dezbateri­ lizăm, pinâ la sfirşilul anu­
cul auto. concrete do încălcare la ni­ tidului şi statului pentru mă­ lor Şi a propunerilor făcute, lui, venituri de circa 100 000
Aceste neajunsuri, care velul capacităţii nominale a surile luate, pentru ca traiul programul de dezvoltare a lei.
grevează serios producţia de tuturor maşinilor, ' utilajelor nostru să fie mai bun — activităţilor industriale şi Asigurăm conducerea parti­
spuneau în cuvîntul lor coo­ prestatoare de servicii. De a­ dului şi sfatului, pe dum­
peratorii Solnmon Davidescu. semenea, s-a hotârît să se neavoastră personal, stimate
Vuţa Popa. Nicolae Doroga. sporească contribuţia la fon­ tovarăşe secretar general, că
nu ne vom precupeţi forţele
dc pensii de la
Romulus Lupşor şi Gheorghe
dul Casei
Posibilităţi reale zare şl ranlinizarc. E o dovadA a atenţiei deosebite de rare se hururA tinerele vIAsiarc, Murito­ Crăciun Înlesnirile de care 3.5 Ia 7 la sută din valoarea la înălţimea sarcinilor pe ca­
şi câ ne vom strădui să fim
In toate şcolile Judeţului, elevilor II se asigura condiţii dintre cete mal bune de studiu, ca­
rii de mtlnc al bunurilor materiale. Fotografia de fa(A îiifâiivca/A privitorului silueta moderna a
ne bucurăm le cunoaştem —
producţiei globale a coopera­
re partidul Ic-a pus în faţa
cantinei Liceului Industrial minier Deva, care deserveşte dc ah fel Întreg complexul şcolar din
asistenţă
medicală gratuită,
Foto: V. ONOIU
Dealul Palului.
ajutoare de invaliditate, con­ tivei noastră şi le vom îndeplini
La sfîrşitul lucrărilor sale.
cu cinste1*.
(Urma* din pofl 11
A B S O L V E N Ţ I I SCOLII G E N E R A L E L A ORA A L E G E R I I PROFESIUNII
— Un număr însemnat de lucrări trebuie efectuate
de mai multe ori — ne informa inginerul şef al uzinei.
Acest fenomen am putea spune că se întîmplă ca urmare p Intre 22 iunie şi 3 iulie a.e. maşini,. controlul calităţii gicâ, de t'ermotehnicâ, insta­ Liceul pregăteşte cadre nece­ şi instalaţiilor zootehnice; vii pot primi burse din fon­
a necunoaşterii dc câlre muncitori sau chiar de către (cursuri de zi) şi intre 1 şi produselor etc. laţiile. cuptoarele şl agrega­ sare sectorului de construc- cultura plantelor de nutreţ duri de stat în funcţie de
maiştri a procesului tehnologic, în conformitate cu in­ 10 septembrie ac. (pentru Sn- Liceul industrial metalurgic tele siderurgice ; despre pro­ ţii-montaj, care vor lucra pe etc. rezjullatele obţinute la învă­
strucţiunile dc reparaţii. vâţâmîntul seral şi fără frec­ — Hunedoara, strada 23 Au­ cesele tehnologice din side­ şantiere, în «Ateliere sau fa­ Liceul economic — Orâşjie ţătură şi de veniturile părin­
Nu au fost, de asemenea, rare cazurile cînd în urma venţă) se va desfăşura con­ gust. nr. 1 (telefon 2312) pre­ rurgie ; aparatele de măsură brici de prefabricate etc. şi are două secţii ; „Plani- ţilor, în limita procentului de
unor recepţii mai amănunţite din partea beneficiarilor, cursul de admitere în lice­ găteşte absolvenţi în speciali­ şi control necesare conduce­ vor efectua măsurători. de­ flcare-contabilitate" şi „Mer- burse stabilit. La cele cu
un marc număr de lucrări au fost refuzate, fapt pentru ele de specialitate. tatea „acţionări şi automati­ rii proceselor tehnologice şi terminări de laborator pre­ ccologie" (Invăţămint de profil industrial şi agricol,
care a fost necesară refacerea lor Şi aici vina o poartă Pentru unele precizări pri­ zări în siderurgie* (învâţâ- termice etc. In producţie, la cum şi lucrări legate de a- zi). La prima se studiază elevii primesc gratuit echipa­
conducerea uzinei, care nu a reuşit să impună autocon­ vind profilul acestora precum mînt de zi şi seral), „termo- locul lor de muncă vor ur­ provizîonarea cu materiale şi contabilitatea, planificarea şi ment de lucru. Liceul suportă
trolul la executarea diverselor operaţii mai pretenţioase, şi amănunte în legătură cu tehnica proceselor tehnologi­ mări regimul termic pe baza utilaje. conducerea ştiinţifică a uni­ integral cheltuielile legate dc
care dc multe orî au fost făcute de mîntuialâ Motivările durata, condiţii de admitere, ce" (Invăţămint de zi) şi „u- înregistrărilor aparatelor de Liceul agricol — Geoagiu transportul elevilor la locul
de orice fel nu au nici un sens atunci cînd apare o evi­ lilaje în industria siderurgi- măsură şi control, vor anali- tăţilor economice ; analiza
dentă delăsare în urmărirea desfăşurării procesului de avantaje etc., ne-am adresat (telefon 12) pregăteşte absol- activităţii economice a intre- de practică, la domiciliu. în
producţie, mni ales în schimburile doi şi trei. Mai mult, profesorului Niţu Picu. in­ timpul practicii, elevii ne-
lucrările nu sînt predate de In un schimb la altul, fapt spector la Inspectoratul ju­ bursîerl primesc alocaţie de
deţean şcolar. hrană şi cazare In aceleaşi
pentru care nu există o continuitate în desfăşurarea pro­ — V-am ruga să nc spu­ condiţii ca şi cci bursieri.
cesului de reparaţii. Controlul calităţii pieselor executate specialitate din judeţul nos­ ADMITEREA M LICEELE DE SPECIALITATE — Care sînt posibilităţile
neţi
de
care sint
liceele
in secţia de prelucrări mecanice practic nu există, condu­ elevilor după absolvirea şco­
cerea secţiei nereuşind să cunoască şi să stâpinenscâ în­ tru şi ce meserii se pot în­ lii ?
tregul proces de producţie ce se desfăşoară aici. văţa aici ? — După absolvire, elevii
Evidente sint şi lipsurile serviciului de aprovizionare — In judeţul Hunedoara susţin examenul de bacalau­
care dc multe ori s-a dovedit vinovat de lipsa unor ma­ există şase licee de speciali­ că* (învâţâmînt de zi şi za parametrii care ajută la venţi în specialitatea „horti- prinderilor; tehnica comer­
teriale de ba/ă din magaziile uzinei. Nu poate concepe tate. Să Ie descriem pe rînd. seral). La „acţionări şi bunul mers al procesului teh­ culturâ" (învâţâmînt de zi) şi ţului şl estetica comercială; reat. Cei ce-l promovează ob­
nimeni ca aprovizionarea cu ulei, rulmenţi şi şuruburi să Liceul industrial minier — automatizări" : electricitate ; nologic respectiv, vor execu­ „zootehnie” (învâţâmînt de programare la maşinile de ţin diploma de bacalaureat cu
se facă nurrwii la sesizarea secţiilor, acestea râmtnlnd, bi­ elemente de automatiza­ ta diverse măsurători şi în­ zi). Trebuind să cunoască te­ calcul ; cunoştinţe de co­ indicarea specialităţii urma­
neînţeles, în dese goluri dc producţie Lucrurile.ar merge Deva. strada Minerului, nr. re şi electronică industrială ; cercări şi vor efectua bilan­ meinic biologia şi agrotehni­ merţ exterior; stenodactilo­ te. Această diplomă dă «ab­
mult mai bine dacă, prin fişele de consum, s-ar urmări 24 (telefon 1 41 80) şi Liceul procese şi instalaţii in side­ ţuri economice ale instalaţi­ ca, elevii studiază aici legu­ grafie şi secretariat etc solventului dreptul atît la
cu mai multă răspundere stocul de materiale din maga­ industrial minier— Petroşani, rurgie ; acţionări electrome­ ilor şi proceselor termice. La micultura, pomicultura, viti­ La „merceologie", in afara încadrarea în muncă în spe­
zii, preîntîmpinindu-se astfel situaţiile nedorilc din secţii strada Mihai Eminescu, nr canice ; automatizarea pro­ „utilaje", elevii primesc cu­ cultura şi vinificaţia ; flori- obiectelor enumerate, elevii cialitatea urmată, cît şi la
17 (telefon 1796) pregătesc ab­ continuarea studiilor în în-
Greutăţile care mai persistă încă în unele sectoare solvenţi în ramuru „exploa­ ceselor siderurgice ; aparate noştinţe cu privire la mate­ cultura; exploatarea tractoa­ mai primesc şî cunoştinţe re­
productive sin» amplificate şi de unele deficiente exis­ de măsură .şi control etc. Re­ rialele folosite în construcţia relor, maşinilor şi instalaţi­ feritoare la diferite sortimen­ vjţâmîntul superior.
tente în cadrul serviciilor funcţionale. Sînt frecvente cazu­ tări miniere" şi „electromecani­ partizaţi in producţie după de maşini, instalaţiile, agre­ ilor agricole; organizarea, te de mărfuri industriale şi — Din ce constă examenul
rile cînd unele responsabilităţi sînt trecute de la un ser­ că minieră'4 (invăţămint de absolvire, vor avea ca sarci­ gatele şi procesele tehnologi­ planificarea şi evidenţa eco­ alimentare , condiţiile de ca­ «le admitere?
viciu la altul. în final problemele rămînînd nerezolvotc zi). Aici. elevilor li se asi­ nă s«i participe direct ia ex­ ce din siderurgie. întreţine­ nomică in l. A. Cei de la litate , recepţia, ambalarea, — O probă scrisă şî orală
Defecţiunile de ordin organizatoric, manifestate pe gură o pregătire de cultură ploatarea agregatelor auto­ rea. repararea şi montajul u­ „horticulturâ" vor fi înca­ marcarea şi păstrarea mărfu­ la alegere între limba şi li­
fondul pozitiv al rezultatelor economice dc pînâ acum, ara­ generală, precum şi o pregă­ matizate. supraveghind func­ tilajelor şi agregatelor side­ draţi după absolvire în uni­ rilor etc. teratura română şi un obiect
tire tehnică în o serie dc dis­
tă că la U.M M.R. Simcria posibilităţile reale nu sin* încă cipline. Astfel, in „exploatări ţio n a la tuturor aparatelor rurgice etc tăţile agricole socialiste şî — Care este <1 ii rata studi­ din profilul la care se înscrie
fructificate din plin. Dată fiind această situaţie se simte din circuitele automatizate Liceul industrial de con- vor lucra în sere, culturi le­ ilor şi dc ce avantaje se bu­ candidatul : fizici^ chimie,
nevoia ca, în continuare, conducerea uzinei să acţioneze miniere" : maşini miniere şi respective ş< participarea di­ slrucţii — Deva. strada Mi­ gumicole, pepiniere viti-po- cură elevij în timpul şcola­ ştiinţe biologice, geografie,
mai ferm în vederea urgentării lucrărilor de amenajare a transport m inier; geologie şi rectă la montarea instalaţi­ micole. vinificaţle. vii şi li­ rizării ? precum şi o probă scrisă şi
noilor hale, pentru aprovizionarea ritmică eu materiale n zăcăminte ; prepararea sub­ ilor noi şi la lucrările de în­ nerului. nr. 30 (telefon 13375) vezi intensive etc In „zooteh­ orală la matematică. Pro­
secţiilor, precum şi asigurarea forţei de muncă la nivelul stanţelor minerale utile ; to­ locuire sau reparaţii în tim­ pregăteşte absolvenţi in ra­ nie- se studiază : creşterea — Durata studiilor în lice­ gramele de concurs au fost
sarcinilor de plan Măsurile menite să faciliteze bunul pografie etc. In „electrome­ pul reviziei agregatelor. La mura „construcţii civile şi in­ speciilor de animale domesti­ ele de specialitate este de 5 publicate în suplimentul la
mers al producţiei trebuie să se reflecte nemijlocit în fo­ canică minieră* vor studia termotchnica .proceselor si­ dustriale" (invăţămint de zi). ce ; alimentaţia, igiena şi re­ ani pentru cele cu profil in­ „Gazeta învâlâmînlului'4 din
losirea la maximum a condiţiilor şi posibilităţilor »*.-*■k obiecte ca : maşini şi apara­ derurgice. în afara cunoştin­ Aici se studiază obiecte dc dustrial — ultimul an fiind ianuarie 1971 (pentru limba
de ea-e dispune uzina. te electrice; maşini miniere ţelor de cultură genera'A, cu­ specialitate ca : rezistenţa producţia nnimulelor ; tehno­ consacrat în principal instru­ şi literatura română şi mate­
logia. conservarea şi contro­
C. DUMITRU şi transport m inier: reţele noştinţele de cultură tehnica materialelor şi statica con­ irii practice in producţie — matică) iar pentru fizică, chi­
electrice ; tehnologia prelu­ strucţiilor ; construcţii civile, lul de calitate a produselor şi de 4 ani la liceele cu pro­ mie. ştiinţe biologice, geogra­
crării metalelor; rc/.islenţa se referă la : combustibilii industriale şi agricole ; be­ de origine animală ; exploa­ fil agricol şi economic. fie. în „Gazeta ţnvăţâmîntu-
materialelor şi organe de folosiţi In industria siderur- ton a rm a t; desen tehnic etc. tarea tractoarelor, maşinilor Pe timpul şcolarizării, ele­ lui" din 19 martie 1971.