Page 58 - Drumul_socialismului_1971_06

a DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5113 ® JOI 17 IUNIE 1971

c u r i e r c u r i e r • c u r i e r * c u r i e r • c u r i e r • c u r i e r

RECOMPENSA c u ...
CAPAC I
Confruntarea
— In luna februarie a c —
SESIZĂRI
spune cetăţeanul Matei Frâ- - RĂSPUNSURI
ţilâ, din satul Căzâneşti, co­
muna Vaţa de Jos — am gă­
sit in virful unui copac un
fel de aparat. După ce l-am
predat organelor noastre co­ TEII POT SA altul se măsoară în cîţlva
TraLan Alba, din Vl-sca, ne munale, am auzit că ar tre­ În f l o r e a s c ă i paşi 1 O altă surpriză am a­
6pune că în perioada anilor bui sâ primesc un premiu vut-o la plata salariului din
1952—1954 a lucrat la con­ pentru „bravura" asta. Aşa — O dată cu sosirea zilelor luna aprilie a.c., cînd m-am
struirea gârli din lila .Unde sâ fie ? calde — începe .discuţia" un trezit1 cu o reţinere de 250
se găseşte arhiva ?" — doreş­ — In urma verificărilor e­ grup de locatari din Orâştie, lei. Cum ştiam că n-am rate
te sâ afle cititorul. Răspuns : fectuate — ii răspunde In­ str. Aleea Moţilor — fiecare sau vreo altă datorie, am
La întreprinderea de con­ spectoratul miliţiei judeţului adiere de vlnt poartă pe ea mers a doua zi la birou, unde
strucţii câl ferate din Timi­ Hunedoara — s-a constatat parfumul şi culoarea florilor tovarăşii susţineau eâ sînt
şoara că. intr-adevăr, dumneavoas­ din pomii care cresc pe stra­ bun de plată şi gata I Acolo
tră aţi găsit un aparat me­ da noastră. Dar, avem şl noi am observat că amendatul —
Tiberlu Simţea, din O r a ­ teorologic avariat. In vederea un necaz i vecina noastră, era vorba de o amendă t —
ţie, mecanic de locomotivă la stabilirii stadiului In care Victoria Manlu, ae îndeletni­ poartă numele meu, dar da­
calea ferată forestieră. ar se găseşte, acest aparat a fost ceşte cu creşterea porcilor. ta naşterii, numele părinţilor,
vreo să afle cînd se poate trimis staţiei meteorologice Nu ar fi nimic râu în asta, locul naşterii erau cu totul
pensiona dacă dovedeşte o Deva. care va analiza şi vă dacă hrana folosită pentru altele. Era mare greutate sâ
vechime In muncă de 32 de va comunica dacă aveţi sau aceste animale n-ar produce fi făcut şi dînşii „operaţia"
ani, din care 22 de ani în nu dreptul la recompensa un miros atit de unt’. Ar tre­ asta simplă şi sâ evite, astfel,
grupa a doua şl are etatea de menţionată pe capacul apa­ bui luate măsuri înainte de o greşeală ?
57 de ani. Răspuns: Pentru ratului. înflorirea teilor... — Calcularea impozitului
că aţi lucrat 22 de ani în — Sesizarea dv. este reală 1 dv. pe salariu — Si răspunde
grupa a doua, aţi fl pu-tut CIND DOI SE CEARTA... — răspunde Consiliul popu­ I.T.A. Deva — s-a făcut gre­
ieşi la pensie de limită de cel TĂRĂGĂNĂRI DE DIFERITE... DIMENSIUN SE FACE ÎNTUNERIC! lar al oraşului Orâştie. Prin­ şit pe o perioadă de 5 luni.
puţin trei ani. Nu-1 tlrziu în­ Ce este nou tre alimentele folosite pentru Aceasta se datorează conta­
să nici acum. ingrâşarea şl întreţinerea por­ bilei Ana Tenea, care nu a
verificat la resortul personal
cilor, sus-numita foloseşte şl
— Locuiesc în blocul gârli
Data promisă trece, trece
Dam lan Anca, din Abrud, „Sînt femele bAtrinfi- Soţul ron Suclu a fost ca să pri­ şl anul, dar Lucreţia Herţa în viaţa C.F R. SImeria — spune ce­ resturi de carne, procurate dacă aveţi sau nu copii. In
ne-a rugat sâ aflăm ce s-a meu a decedat. De pe urma lui mesc pentru această muncă „uită" de bani. După mai tăţeanul Ştefan Sitaru. Pe a­ de la abatorul oraşului, hrană legătură cu reţinerea sumei
fie 420 ici, fie 170 kg griu.
din care
primesc o pensie
întîmplat cu ziarele pe care trăiesc- Pină în decembrie Această plată nu mi s-a dat multe rugăminţi, toate res­ dumneavoastră? ceiaşi coridor cu mine locu­ care în timpul călduros de de 250 lei (respectiv 215 Ici
nu le-a primit In prima sâp- 1970 am locuit in Ghelar. nici pînă în ziua de azi. Mi pinse, cele două femei o dau ieşte şi Valeriu Burlacu. vară produce un miros insu­ cît vi s-a reţinut pe slutul
tfimînă a lunii aprilie a.c. Aici primeam pensia în fie­ s-a făcut un proccs-verbal dc in Judecată. Se Judecă proce­ Cînd s-a terminat reparaţia portabil. Pentru a se norma­ de plată), vă comunicăm <â
Din informaţiile pe care le care 17 ale lunii. Din luna recepţie, care se găseşte la sul şi. desigur, sentinţa defi­ capitală a blocului, acum liza această situaţie s-a luat autobaza nu mai avea alt
deţinem, un factor poştal de martie ac. m-am mutat la C.A.P. Călan. De atunci pînă nitivă o obligă pe Lucreţia Răspunde Aurelia Sava, vreo patru ani, au fost insta­ legătura cu directorul abato­ şofer cu acest nume şi suma
prin părţile dv. a înţeles în Hunedoara. Am rezolvat cu astăzi am fost la conducerea Herţa să restituie banii. Nu sudoriţâ la secţia repa­ late şi contoare electrice pen­ rului din localitate şi 1 s-a a fost reţinută de resortul fi­
loc de Abrud, Aiud. Am actele. în aşa fel că la 17 a­ cooperativei de nenumărate o face nici de data aceasta. raţii siderurgice II din tru fiecare locatar în parte. pus în vedere sâ nu mai dis­ nanciar. Diferenţa de impozit
fost asiguraţi că, Intr-un timp prilie a.c. am primit pensia ori. O dată n-am găsit pre­ Urmează, conform legii, exe­ In antreul nostru comun a tribuie aceste resturi de car­ o veţi primi de la Autobaza
scurt’, o sâ primiţi, pe adresa Ia locuinţa din Hunedoara. şedintele, o dată contabilul, cuţia silită. In ianuarie a.c., C.S, Hunedoara : fost instalată o priză prin ne. Pentru murdăria şi Hunedoara, iar suma reţinu­
de acasă, ziarele cu pricina. Necazul a început in luna altă dată inginerul... Am fost cele două femei achită fieca­ — Lucrez într-o uni­ contorul meu şi un bec ce lu­ scurgerea apelor murdare în tă greşit vi s-a restituit. Pri­
Legat de cea de a doua În­ mai. In ziua cînd trebuia să şl In audienţă la Consiliul re cite 125 de lei, pentru e­ minează antreul, prin conto­ stradă, Victoria ’Maniu a fost vind diferenţa de categorie şi
mi se aducă pensia, factorul popular al oraşului Călan. Dc xecutor. Dar execuţia nu s-a tate de mare capacitate rul vecinului Burlacu. Taxa sancţionată contravenţional... sporul de vechime (probleme
trebare, vă sfătuim sâ reve­
poştal mi-a spus că trebuie mai multe ori. Tot cu promi­ făcut nici pină în momentul productivă şi într-un colec­ pentru curentul consumat de la care C. Manea s-a mai re­
niţi cu o scrisoare mai clară s-o primesc la. . Ghelar. M-am siuni şi amînări m-am ales. de faţă. Aşa că Ana Arde­ tiv bun. De aceea mă bu­ acest’ bec am plătit-o de co­ ferit în „discuţia" sa — n n.),
şi mai detailată în conţinut. dus la Ghelar. „De la noi sîn- Se împlineşte anul şi nu-mi lean şi Rozalia Bunea au cîto cur că sînt părtaşă la u­ mun acord cu vecinul... To­ ÎNCURCĂTURI c u vi s-au plătit retroactiv, de­
(cţi scoasă din evidenţă. Din primesc drepturile pentru o sentinţă dreaptă in mină, riaşele transformări ale tul a mers bine pînă într-o „MIEZ" BIROCRATIC oarece n-aţi prezentat Ia timp
Nlcolae Dodo, din Certeju moment ce pe luna aprilie munca mea. Vreau să vă spun dar miile sint tot în folosin­ ţării mele şi simt că fieca­ zi recentă cînd tovarăşii de actele necesare. Din cele de
aţi primit pensia la Hunedoa­ că sînt salariat în uzină, pen­ ţa Lucreţiei Herţa... După re lucrare de producţie, mai sus rezultă că în majo­
de Sus, ne relateazA In scri­ la reţele electrice din Sime-
ra" — mi s-a spus. M-am sionat de boală gradul III, şase luni de la pronunţarea terminată împreună cu co­ — Lucrez ca şofer la Au­ ritatea cazurilor în discuţie
soarea trimisă că are o pen­ prezentat la poşta din Hu­ am 4 persoane în familie. Dc sentinţei 1 legii mei, reprezintă un lu­ ria — eu lipsind de acasă —■ tobaza Hunedoara din luna greşelile au survenit ca ur­
sie de 675 lei şl un salariu nedoara. De aici am fost tri­ accca am muncit în plus la O cru nou şi esenţial fn via­ au „tăiat" la indicaţia verba­ septembrie 1970 — spune ce­ mare n neprezentârii actelor
lă a vecinului meu
lumina
misă la prevederi sociale. Am cosit". Viorica Costea. blocul Ml, ţa mea. Acolo, la locul de
de 940 lei. .Ce sumă trebuie tăţeanul Constantin Manea. doveditoare de către dv.
aflat că poate s-au pierdut Am reprodus scrisoarea lui ap. 59, din Deva, se luptă de muncă, mă simt mai bine din antreu.
sâ aibă alocaţia de stat pen­ mandatele... Aşa sint purtată Leontin Puşcaş, din Călan, luni de zile să clarifice o si­ ca oriunde. Brcnerul pe — Electricianul nostru — De la venirea mea în această
tru copii ?" — ne întreabă şi amînată de unul şi altul, str. N. Bălcescu. nr. 28. tuaţie de la blocul în care care-1 ţin opt ore în mină ii răspunde I R E. Deva — a unitate se fac mereu greşeli NOTA REDACŢIEI: După
cu privire la salariul pe care
cititorul. Răspuns : 50 de lei. iar pensia cc mi se cuvine locuieşte. A fost în repetate deconectat corpul de ilumi­ trebuie sâ-1 primesc, greşeli cîte se observă, „scorul" la
nu o primesc. Oare aceşti rînduri la preşedintele aso­ mă face mai puternică şi
De ce ? Pentru că pensia cu funcţionari care încurcă hîr- ciaţiei (centrala termică nr. 9), gîndul că execut o muncă nat din spaţiul comun la ce­ datorate numai birocraţiei greşeli — dacă o să facem uz
Ana Ardelean,
din Deva,
salariul se cumulează intre tiilc nu se gindcsc că umblu str. Şt O. Iosif, nr. 2 şi Ro- la împuterniciţi. N-a putut — într-un fel — bărbăteas­ rerea consumatorului nostru, ce-o dovedesc unii funcţio­ de „majoritatea cazurilor in
ele şi aveţi domiciliul în me­ pe drumuri ? — îşi încheie zalia Bunea, din Deva, str. clarifica nimic. De mai mul­ că îmi dă aripi In afară Vaier Burlacu, şi nu în mod nari Bunăoară, deşi am doi discuţie'' — cs(c ceai : 2 la
scrisnnrea Maria Georgcscu, te ori s-a dus Ia consiliul copii, impozitul pe salariu 2 ! fn acest caz, puţină auto­
diul rural. Barbu Lăutaru, nr. 35 dau de asta, ca femeie tînără abuziv, din proprie iniţiati­ critică şi din partea conduce­
din Hunedoara, microraionul in ziua de 13 august 1969, ci- popular, a trimis scrisori etc. mi-a fost reţinut la fel ca
6, bloc C5, ap. 9, etajul 2. S-a ales, de luni şi luni de — am numai 27 de ani — vă. Consumatorul de mai sus persoanelor care nu au copii rii I.T.A n-ar fi stricat. Prea
Nicolae Toanea — Ghe- te o mie de lcl fiecare lui Lu- zile, numai cu promisiuni, Sâ zicem că. aşa din senin, sînt vinovaţi alţii de neglijen­
îar. Problema relat'atâ poate O creţia Herţa, din Geoagiu, nr. am vrut să fiu mamă. Şi, avea dreptul sâ ceară aceas­ n-aveau de unde sâ ştie. dar ţele personalului din subor­
69. Ultima, cea care solicită O recent, am adus pe lume ta. deoarece consumul lămpii
fi soluţionată numai de sala­ „In vara anului 1970, în a­ bani cu împrumut, se plînge Lecturarea fiecărui caz din ccl de al patrulea copil ! în cartea de’ muncă sînt spe­ dine.
riaţii de la Notariatul de fara orelor de serviciu am in fel şi chip celor %ouă fe­ cele relatate scoate în eviden­ se înregistrează prin conto­ cificate asemenea date şi...
cosit, adunat şi transportat mei. îşi cumpără casă, are ţă superficialitatea birocrati­ Am două fete şi doi bă­ rul său. distanţa dintre un birou şl MARIN IIVEZEAN'J
stat. De aceea, vă sfătuim sâ
finul de pe, o suprafaţă de mare trebuinţă .şi clte şi mai că şi lipsa de răspundere a ieţi. Sînt fericită. Fata cea
luaţi legătura cu dumnealor. două hectare de Ia C. A. P, cite. Bineînţeles, promite o unor funcţionari ce au obli­ mai mare, Dorina, arc 8
Călan, satul Sîncrai înţele­ dată fermă cind le va resti­ gaţia de a îndruma şi rezol­
N. PANAITESCU gerea mea cu brigadierul Mi- tui banii. va problemele ridicate de ani iar băiatul cel mai mic
oameni. De ce n-o fac ? De ce Adrian — aşa i-am pus
amină şi tărăgănează este numele — arc citeva zile... H 0 J I I L DE
greu de închipuit. Sînt situa­ Iată de ce consider că o
ţii cînd cetăţeanul ridică pro­ femeie, pe lingă aportul
bleme ce nu-şi pot găsi încă
ZONA B A L Ş A - A m U soluţia. Dar şi atunci slntem său în producţie, trebuie D i n m a i m u l t e m a g a z i n e c i a l i z a r e " a i n f r a c t o r u l u i şi n i n d " — c u m g l u m e a u c o ­
să aibă şl unul social —
datori să-i explicăm omului
cu răbdare cum stau lucruri­ nu ştiu dacă mă exprim d i s p ă r u s e r ă în u l t i m u l t i m p , n u una la i n t i m p l a r e , ci b i ­ le gi i — d e s t u l e i p o t e z e p e n ­
m i s t e r i o s ,
i n m o d c u t o t u l
n e g i n d i t ă şi a l e a s ă . P l a n u ­
le, să-l îndrumăm, să-i spu­ t r u p r i n d e r e a r ă u f ă c ă t o r i l o r .
Zona pe care o propunem tic, vfii-defilee, cum este Va­ prelungeşte peste Almaş spre nem ce are de făcut. Să nu bine — adică să fie mamă. d i f e r i t e m ă r f u r i m i c i c a v o ­ lui întocmit mai î n a i n t e i T o t u ş i a c o l o n u e r a v o r b a
in atenţia turiştilor şi orga­ lea Rupturii. Zlatna şi Valea Ampoiului, se uite că „vino mîine" — Adrian reprezintă ulti­ l u m , d a r c u v a l o a r e r e l a ­ s e a d a u g ă , d e c i , î n c ă o p a r ­ d e n i i d e te o r ie , o s i m p l ă e x ­
nelor ce se ocupă de dezvol­ Peşterile, numeroase (13— iar de aici în zona Abrud, formulă atit de respingătoa­ ma noutate a vieţii mele. t i v m a r e . C î ţ i v a g e s t i o n a r i te , i a r c a z u l i s e i n c r e d i n - p u n e r e <le i p o t e z e a r g u m e n ­
d e la u n i t ă ţ i l e
d e î n c ă l ţ ă ­
tarea turismului se află în 14 peşteri) şi relativ uşor ac­ Detunata, Roşia Montană re — este o notă proastă în Sint sigură că-i vor urma m i n t e a l e m u n i c i p i u l u i se t a t e cu v o r b e , p e c i n d a­
nordul Mureşului, pe prelun­ cesibile, adaugă un plus de etc., peste zone forestiere de catalogul muncii cu oamenii ! şi altele, tot atît de fru­ p l i n g e a u n e d u m e r i ţ i d e e ­ c u m p r i m i s e o s a r c i n ă c o n ­
girea arterei asfaltate Orâştie interes turistic. Numai in o rară frumuseţe peisagisti­ x i s t e n ţ a m i r a c u l o a s ă in u n i ­ c r e t ă . d e p r i n d e r e a i n f r a c ­
in
t o r u l u i X , c a r e i n t r a s e
— Geoagiu-Bâi, la 10—14 km zona Balşa-Mada intilnim că, puţin cercetate, sau spre G. IGNAT moase... t ă ţ i l e l o r a u n o r p a n t o f i După un caz p o s e s i a u n o r b i j u t e r i i d c
de ramificaţia spre Bozeş şl Zidita, Sîncoişul, Dosu Mâ­ Sâcârimb. Punerea în valoare d e s p e r e c h e a ţ i , d e c u l o r i f e ­ p r e ţ , p r i n î n l o c u i r e a a c e s ­
spre Geoagiu-Bâl. Valorifica­ zii, Dosu Bobîrleşti, sau cele a acestui potenţial turistic lurite.. . C e i d e la m i l i ţ i e , c a ­ t o r a cu a l t e l e fal se, i d e n t i ­
rea el turistică este cerută de la Piatra Peştera din Vîr- va atrage după sine prelun­ r e c e n t r a l i z e a z ă a c e s t e r e ­ real rezolvat de ce ca î n f ă ţ i ş a r e . F a p t u l că
de frumuseţea obiectivelor ful Cornetului, de la Cetâ- girea centrului turistic al sta­ c l a m a ţ i i şi le s t u d i a z ă a m ă ­ p r i m i s e s i n g u r a c e a s t ă s a r ­
turistice existente aici, pie- ţuia, la care se adaugă cele ţiunii balneare Geoagiu-Bâl, U M O R ■ U M O R n u n ţ i t , îşi d ă d u s e r ă r e p e d e Miliţia municipiului c i n ă ii u-1 s p e r i a , ba c h i a r
cum şi de necesitatea ridică­ de la Glod. precum şi punerea în valoa­ s e a m a că n u e v o r b a d e îl b u c u r a că s u v e r i o r i i a­
rii potenţialului turistic al re a căilor de acces spre Va­ n ic i o „ il u z i e o p t i c ă " a g e s ­ v e a u m a r e î n c r e d e r e in c a ­
P a c i e n t u l :
G h i d u l : I a t ă p a t u l In c a r e
p o t s u p o r t a
N u
zonei Geoagiu-Băi. lea Ampoiului, sau atragerea a m u r i t L u d o v i c al X V Î - l e a . . n i c i m i r o s u l d e t u t u n . t i o n a r i l o r , ci d e u n s i m p l u Deva p a c i t a t e a sa. O s i n g u r ă cil
Care sînt obiectivele turis­ turiştilor spre valoroasa zonă T u r i s t u l : Şi e u c a r e ş t i a m D o c t o r u l : M l n c a ţ i m u l t ? ins, p e d e a s u p r a şi „n a iv " , p ă se g i n d i s e că i - a u trasat
tice ce cheamă un turist pa­ TURISM vulcanică a Sâcârîmbului. că a m u r i t p e e ş a f o d . P a c i e n t u l : N u , s î n t f o a r t e c a r e a r e p r o s t u l o b i c e i d e anume a c e s t o r d i n pentru a
sionat şi fac posibilă Intra­ Pentru ca această regiune G h i d u l : B i n e î n ţ e l e s , d a r c u m p ă t a t . a i m p e r e c h e a u n p a n t o f d e n u - l p u t e a e x e c u t a şi a i se
la u n m a g a z i n cu a l t u l d i n
rea acestei zone în circuitul să între temeinic în circuitul p a t u l a fo st f ă c u t d i n lemnul D o c t o r u l : S i n t e ţ i v i n ă t o r ? ţ e a z ă l o c o t e n e n t u l u i R a d u r e p r o ş a m e r e u l u c r u l a c e s ­
turistic Judeţean 7 turistic se cere ca Oficiul ju­ g h i l o t in e i . P a c i e n t u l : fn v i a ţ a m e a a l t ă u n i t a t e şi a ş a m a i d e ­ C o s t a E r a c e l m a i t i n ă r o ­ ta in v i i t o r . G î n d u l a c e s ta ,
f i ţ e r d i n l o t o r g a n u l m u n i ­
p a r te .
In mare, deosebit de atrac­ Un alt punct de interes tu­ deţean de turism şi conduce­ O n - a m a t i n s o a r m ă . N i c i n u se u s c a s e b i n e c i p a l d e m i l i ţ i e , i n s ă d o v e ­
tiv este peisajul cu o mare ristic este Platoul Vîrtoape- rea staţiunii balneoclimate­ — D e c e ai a r u n c a t m e d i ­ D o c t o r u l : Atunci, mă î n ­ c e r n e a l a d e p e p l a n u r i l e î n ­ d i s e — c o n f o r m c a r a c t e r i z ă ­ in să , d i s p ă r u t o t aş a d e r e ­
varietate de forme i conuri, lor, unde turistul se minu­ rice Geoagîu-Băi sâ realize­ c a m e n t u l ? t r e b , p e n t r u ce d o r i ţ i să a­ t o c m i t e p e n t r u i d e n t i f i c a r e a r il o r c u c a r e v e n i s e d i n p e d e c u m v e n i s e . . T o ţ i .se
căpiţe, forme domoale şl ro­ nează de formele de suprafa­ ze ieşiri şi itinerare turistice — E u m ă d u c la d o c t o r t i n g e ţ i uîrsta d e 100 d e a n i ? lui, c i n d o n o u ă r e c l a m a ţ i c , ş c o a l ă — o d e o s e b i t ă î n c l i ­ p u r t a s e r ă f r u m o s p i n ă acum
tunjite ale structurii vulca­ ţă create de apa ce dizolvă in această zonă apropiată, sâ p e n t r u că si d o c t o r u l t r e b u i e O d e a s t ă - d a t ă a g e s t i o n a r u l u i n a ţ i e p e n t r u s t u d i u l obiec­ cu el, f u s e s e c h i a r l ă u d a t
nice, alâturj de pleşe, chei, calcarul. se realizeze o intensă şî efi­ să tr ă i a s c ă . î m i p r e p a r r e ­ d e la „ B i j u t e r i a ", f ă c e a c u ­ telor c o n f e c ţ i o n a t e d i n aur. p e n t r u c i t e v a a c ţ i u n i r e u ş i ­
d o c t o r
c h e m a t
U n
d e
u n
peşteri, vîrtoape, doline, pei­ La Bozeş şi Bâciia se află cientă propagandă turistică ţ e t a p o i l r u c ă si f a r m a c i s t u l b o l n a v ii s c r ie o r e ţ e t ă şi t-o n o s c u t f a p t u l că „ ş m e c h e ­ C h i a r l u c r a r e a d e stat pe te, la c a r e p a r t i c i p a s e a l ă ­
saj de defilee cu bazinete in izvoare minerale carbogazoa- prin toate mijloacele, amena­ t r e b u i e să t r ă i a s c ă . A c u m , a ­ dă s p u n î n d u - i : rul" — d a c ă e r a u n u l şi a ­ c a r e o s u s ţ i n u s e d e p u ţ i n
spatele lor, ce se înşiră In se şi mezotermale, oferind jarea cheilor Mâzii şi Cibu­ r u n c m e d i c a m e n t u l p e n t r u că — l a t ă c e v e i î n g h i ţ i d u m ­ c e l a ş i — căuta l u c r u r i m a i t i m p , la F a c u l t a t e a d e d r e p t t u r i d e a l ţ i o fi ţe ri . N - a v e a
succesiune, cu praguri Intre posibilitatea unui popas cu lui, a drumului de la Bozeş şi eu v r e a u să trăiesc. n e a t a m î i n e d i m i n c a ţ h . d e p r e ţ d e c î t n i ş t e s a n d a l e d i n C l u j , a v e a u n s u b i e c t n ic i u n m o t i v d e î n d o i a l ă in
ele cură de ape minerale direct — Mada — Balşa, prelungi­ O B o l n a v u l î n g h i ţ i h i r t i a p e r o m a n e , ori p a n t o f i c u g ă u ­ în l e g ă t u r ă c u a u r u l şi p i e ­ p r i v i n ţ a asta... Ş i p e n t r u că
In această zonă, preponde­ de la sursă, ceea ce este. rea drumului modernizat de P a c i e n t u l : D u p ă p ă n e r e a c a r e e r a s c r is ă r e ţ e t a şi se rele... D i s p ă r u s e r ă , d e la a ­ t r e l e s c u m p e . L o c o t e n e n t u l p r o g r a m u l d e l u c r u s e t e r ­
rent şi atractiv este carstul, credem, o formă eficientă de la Bozeş la Zlatna. Cazarea d u m n e a v o a s t r ă . d o m n u l e d o c ­ v i n d e c ă . c e s t m a g a z i n , t o t c a p r i n s t u d i a s e in a c e s t s c o p m u l t e m i n a s e d e m u l t , C o s t a p l e ­
săpat in calcare, cu numeroa­ valorificare a unor izvoare este la Geoagiu-Bâi, dar pen­ to r, c u m a$ p u t e a tr ă i 100 d e O miracol, citeva inele d e a u r , a r h i v e şi v ă z u s e a p r o a p e to t că s p r e c a s ă , p r o p u n \ n d u - ş i
f e l u l
b i j u t e r i i
r a r e ,
le
d e
a n i ?
se forme caracteristice şi pli­ minerale care deocamdată tru că zona necesită o zi pen­ D o c t o r u l : C i ţ i a n i a v e ţ i ?
ne de interes. Atrăgătoare şi sînt nevalorificate. tru a fi vizitată in întregi­ P a c i e n t u l : C i n c i z e c i şi c i n c i . U n v î n ă t o r b r a z i l i a n îşi i a r in l o c u l lor, in c u t i u ţ e ­ f o t o g r a f i a s e şi le f o l o s i s e ca să „ r u m e g e " in l i n i ş t e c u m
derrtne de vizitat sint cheile, In *ifarâ de aceste bogăţii me, se simte nevoia construi­ D o c t o r u l : D u c e ţ i o v i a ţ ă p o v e s t e a e x t r a o r d i n a r e l e lui le c u c a t i f e a v i ş i n i e s a u a l ­ m a t e r i a l d o c u m e n t a r p e n t r u t r e b u i e a c ţ i o n a t în c o n t i ­
între care Cheile Mâzii (în­ ale cadrului natural, regiu­ rii unui loc de popas în de­ d e z o r d o n a t ă ? a v e n t u r i . O f e m e i e , î n g r o z i t ă , b a s t r ă , f u s e s e r ă l ă s a t e in s u s ţ i n e r e a e x a m e n u l u i d e nu are ...
îl î n t r e b ă :
tre Balşa şi Mada), Ardeului, nea oferă şi interesante ele­ presiunea Balşa şi a unui P a c i e n t u l : D i n c o n t r ă , d u c — $ i n u l - a ţi p u t u t s c ă p a lo c i n e l e d e a c e l a ş i m o d e l , d i p l o m ă . S e o c u p a s e In s u b ­
uşor de vizitat, cheia de la mente de arheologie şi isto­ o v i a ţ ă f o a r t e r e g u l a t ă . p e c a m a r a d u l d u m n e a v o a s t r ă d a r din... a l a m ă b i n e l u s t r u ­ s i d i a r şi d e c a z u r i l e d i s p a r i ­ MARIN NEGOIJA
Bâcîia, cheile Cibului, capa­ rie, anume la Cheia (urme loc de popas cu hrană la Bo­ D o c t o r u l : B e ţ i m u l t ? d i n m i i n i l e c a n i b a l i l o r ? ită. O r i c u m , a i c i s e p u t e a
bile sâ răsplătească, prin fru­ de cetate), la Cetâţuia (o mi­ zeş sau Bâcîia. P a c i e n t u l : N u b e a u n i c i o ­ — A m so si t, v a i , p r e a t ir - ţ ie i u n o r b i j u t e r i i d i n c i t e ­
museţea lor, orice efort. A­ că aşezare dacică fortificată), d a t ă a lc o o l. ziu. E r a ş t e r s d e p e lista d e v o r b i d e j a d e s p r e o „ s p e ­ v a m u z e e i m p o r t a n t e , „s c o r ­ (Va urma)
tenţia este cu atit mai puter­ precum şi o interesantă bo­ BUJOR VUICU D o c t o r u l : F u m a ţ i ? b u c a t e .
nic atrasă cu cît rareori se găţie de elemente etnogra­
pot întîlni grupate, ca aici, fice.
atîtca chei la an loc. Acestor De aici, din depresiunile
Cititorii noştri din oraşul
chei li se adaugă, peisagis­ Balşei, circulaţia turistică se Câlan ne-ou trimis „invitaţii® meni care conturbă viaţa <i-
de a-i însoţi prin unităţile co­ raşului. De pildă, Vasilica Io­
merciale şi ale cooperaţiei NEREGUEIIE AU RĂDĂCINI ADlNCL nel (fostă) gestionară la ma­
meşteşugăreşti, în autobuzele gazinul menaj-sticlăric. In
an nu i s-a făcut inventar.
Printre primii locuitori transportului în comun. Răs­ (De ce ?), Cînd totuşi i s-o
punsul nostru a fost... o zi de
raid la Călan. Am fost ală­ făcut, a ieşit un minus de
turi de siderurgiştii oraşului, rie nu se află materiale pen pardoseală etc., etc. La croi- faţă fiind şi tovarăşul Gheor- şoferi şi taxatoare. Recent, 16 000 lei. Nu a fost mulţii
tru tocuri, soluţie de lipit şi
mită. S-a repetat inventarul
B r i g a d i e r u l s i l v i c P e t r u v i c d i n H u n e d o a r a , d o n e a ­ de gospodine, prin unităţi, u multe altele. De peste G luni lorie-bărbaţi nu se află nici ghe Cernăianu, vicepreşedin­ şoferul Traîan Anghcl, după Şi „surpriza" creşte: 25 Oul)
te Ia U.J.C.M., dumnealui a
un centimetru de stofă des­
C o s t e s c u , d e la O c o l u l s i l ­ ză n o u l u i p a r c z o o l o g i c ce neon fâcindu-ne simţită pre­ aici nu se poate pune un., cc a oprit autobuzul şi a băut
zenţa, alteori anonimi, ascul chisă, acum in sezonul căldu­ sugerat pe Ioc o serie de mo­ la bufetul din oraşul nou, Iei lipsă !
se v a d e s c h i d e blacheu. Nu sînt ! ros...
tînd păreri, observînd cuie dalităţi de rezolvare, pentru şi-a continuat cursa spre Gîn-
în pădurea C h i - Aflăm că dc luni şi luni li Elocvent se prezintă situa­ ieşirea din impasul cronic in PROBLEME CUNOSCUTE.
sînt serviţi, notindu-ne as­ ţaga La Băţâlar a răsturnat
z i d d o i p u i d e pecte, culegind fapte şi im­ sc tot promite : „aducem, a­ ţia şl Ia vulcanizare. Nu are care se află cooperativa autobuzul, producindu-i stri­ ANALIZATE...
c ă p r i o a r ă , d e o presii. Vom nota pentru în­ ducem" ; că nu merceologii şi căciuni (a stat două zile in
conducerea cooperativei vin pe
Aspectele culese din teren
r a r ă f r u m u s e ţ e ceput cîte ceva despre... teren, în secţie, ci lucrătorii reparaţie) şi a accidentat grav le-am adus Ia cunoştinţa to­
Si g i n g ă ş i e , p r i n ş i trebuie să meargă la birouri­ un pasager. Şoferi ca Vasile
...UNITĂŢI DE SERVIRE O zi prin Călan Bozeşan, Dumitru Rusu şi varăşului loan M. Popa, ptt
d e d i n s u l in p ă ­ le acestora, să ceară, sâ se mărul oraşului şi secretarii
OCOLITE DE CLIENŢI alţii sint „abonaţi" periodic
d u r i l e d i n j u r u l Plîngă etc. Ia nemotivate, ce aduc per­ comitetului orăşenesc de par­
H u n e d o a r e i. A - Oraşul Călan are o singu La încadrări rame, geamuri turbări in acoperirea trasee­ tid. Cele mai multe sint cu­
c c s t i a s e numă­ ră secţie de cizmărie, una di şi oglinzi lucrează un mese­ nimic la capitolul materiale. „Streiul" de mai multă vre­ lor şi curselor. noscute, au fost analizate :n
ră de citeva zile croitorie bărbaţi, tot cile riaş foarte priceput, loan De luni de zile. Cum toţi me. Poate că impulsul va biroul comitetului orăşenesc
una de vulcanizare, încadrări Pleş. Toată lumea are numai clienţii au fost aniînaţî, re­ veni şi de la uniunea Jude­ TURBULENŢII de partid, s-au luat măsuri
p r i n t r e p r i m i i cuvinte de laudă la adresa eficiente pentru a pune ca­
rame, geamuri şi oglinzi, re­ fuzaţi, azi nu mai vine ni­ ţeană). ORAŞULUI
l o c u i t o r i ai p a r ­ paraţii radio-televizoare. Toa­ lui. Dar cu ce sâ facă trea­ meni cu comenzi. Iar con­ păt neregulilor şî deficien­
c u l u i z o o l o g i c . te sint de strictă şi zilnici ba ? N-are... rame, oglinzi, ducerea cooperativei spune LA ROATA TRANSPORTU­ Călanul are şi dlntr-ăştia. ţelor. Desigur, remedierea lor
In i m a g i n e , necesitate, foarte mult soli­ geai.i ornament. Şi nu de azi, într-una : „Aşteptaţi, o să LUI IN COMUN Cîţiva, mai recenţi : Traîan nu se poate face peste noap­
citate de populaţie. Dar, de de ieri. Din octombrie 1970 primiţi". LIPSEŞTE O „SPIŢA* Curelaru, zis Nelu (scandal); te. Mai ales că unele dintie
b r i g a d i e r u l P e ­
mai multă vreme, oamenii )* n-a mai primit rame. A fost loan Sălăjan, preşedintele Ştefan Iordânescu, zis Vior'el ele au rădăcini adinei, chiar
tr u C o s t e s c u , c u
ocolesc. Nu pentru că n-ar el la Cimpina să ceară de Io cooperativei, ne asigură câ La Călan. transportul in (scandal şi cerşetorie) ; loan pe la conduceri (cooperativa
cei d o i p u i d e avea nevoie de serviciile lor: unul, de la altul. Conducerii dînsul... cunoaşte realitatea comun este bine organizat, se Mezei (scandal); Răfăilă Ba- „Streîul" etc.). Intransigenţa
c ă p r i o a r ă in b r a ­ nu pentru Că lucrătorii ne cooperativei puţin îi pasă cy din teren. Are Ia îndemînă şi desfăşoară prompt şi cu re­ nu (scandal); Constantin Is- faţă de neajunsuri trebuie sâ
ţe, c u c i t e v a m i ­ sînt amabili şi binevoitori. populaţia care solicită servi­ o serie de motivaţii. Pentru gularitate. Aceasta şi datorită trate (scandal) ; Gheorghe fie pe primul plan. Locuitorii
Mai ales din gură. Căci cu ciile secţiei este nevoită sy dispecerului Nicolac Nicotau, Călanului, cei mai mulţi s«-
n u t e î n a i n t e d e fiecare secţie în parte. între­ Munteanu, zis Micu (scandal)
fapta... meargă la Haţeg sau Hune­ băm ce s-a făcut concret pe»-- un cm cu experienţă, cu au­ derurgişti, aşteaptă, poate
a le d a d r u m u l
La aceste unităţi se întîl- doara pentru a-.şi pune un tru o mai bună servire a toritate şi iniţiativă in servi­ şi alţii. In toate cazurile, de­
la n o u l lo r d o ­ geam. Ca să nu mai amintim cam de mult, extirparea ne­
neşte o slabă aprovizionare populaţiei. Concretul este o­ ciu. Totuşi, în roata trans­ cretul 153 a fost aplicat regulilor.
m i c i l i u . cu materiale şi scule. Dc mai condiţiile în care se lucrează colit şi evitat. Aşa că nu pu­ portului în comun mai lipseş­ prompt.
multe luni de zile Ia cizmă- în această secţie : plouă, n-are tem nota nimic... concret. (De te o .spiţă": disciplina unor Mai sînt şi altfel de oa­ . GH. l. NEGREA