Page 6 - Drumul_socialismului_1971_06

fnffBBcuiflftmauBtaiy-R* nmmgg
DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 100 MIERCURI 2 IUNIE 1971
wTLr.ntoLmMaa* ic
%
Realizările caist jiive - la nivelul M W /U jiWGA—valoare Livezenl, pc o suprafaţa Oc
Anul trecut, In luna Iunie, la
2 S00 mp s-n deschis poligonul
do prefabricate a panourilor
mari, lucrare Impusa dc rit­
m • i sJ «- i ţ U mul do construcţie a blocuri­
d e p ă şirilo r cantitative naţionala şi lor dc locuinţe din întreaga
Vale a Jiului. La Lupcni cit
şl la „Aeroport* Petroşani s-au
tnSlţat, dbi plcsclo excculaic
aici, blocuri maiestuoase. Loca­
„...Te întrebi cu Inxnlnu nare, cum a putui un creier sA temeinic, ştiinţific, letorla Al­ tarii le-au împodobit policrom,
Cifrele centralizate la Di­ rezultate remarcabile, există special de depăşirea preţului păşite cu 207 tone combusti­ conccapft attiea lucrArl şl o mtnft sâ le serie*. baniei, Bulgariei, Armeniei, cu flori şl vcrdeatS (le toate
nuanţele.
recţia judeţeană de statistică întreprinderi şi indicatori la de cost planificat ca urmare bil convenţional la Uzina A. D. XENOPOL Ungariei, a ţiganilor. In trei Iniţial, capacitatea dc pro­
arată că în perioada scursă care dintr-un motiv sau al­ a efectuării unul însemnat „Victoria" Câlan, cu 375 mc ediţii ample a scria despre ducţie a poligonului era de
1,6 apartamente pe zl. Cu toa­
de la începutul anului curent tul s-au înregistrat serioase volum de cheltuieli neeoono- cherestea la minele din Valea Se împlinesc 100 de ani de cumpănă pentru ţară, cînd Istoria statelor balcanice şi te acestea se producea pc zi
unităţile industriale din ju­ rămîneri In urmă - micoase şl neproductive, de­ Jiului, cu 326 mc lemn de mi­ Ia naşterea Iul Nicolae lor- hitlerismul ameninţa sâ în­ In cinci volume o monumen­ un singur apartament. Abia
deţul Hunedoara au obţinut Aşa este situaţia indicato­ păşirea unor norme de con­ nă la I. M. Hunedoara, cu 162 ga, cea mai complexă perso­ robească poporul român. tală istorie a Imperiului oto­ mal tlrzlu, Acumullndu-sc ex ­
perienţa, s-a reuşit sA se pro­
succese deosebite In îndepli­ rilor care reflectă eficienţa sum şl folosirea incompletă mc lemn de mină la unităţile nalitate a culturii româneşti, Activitatea Iul Nicolae lor­ man ; istoria Bizanţului sub ducă cile doua apartamente pc
nirea sarcinilor de plan şi a generală a folosirii fonduri­ a capacităţilor de producţie miniere subordonate C M N. | aporţinînd în aceeaşi măsură ga s-a manifestat pe un larg toate aspectele ei o cunoştea zl, ccca ce constituie un suc­
angajamentelor asumate. Pro­ lor fixe. Pe total judeţ, pro­ din dotare. Au depăşit chel­ Deva. şi culturii universale. spaţiu : a scris versuri şi ca nimeni altul, la fel pe ces remarcabil.
Tehnologia de fabricaţie a-
ducţia globală industrială ob­ ducţia marfă şi acumulările tuielile planificate pentru fa­ Volumul cheltuielilor ne- S-a încercat de multe ori teatru şl a tipărit culegeri cea a Europei orientale. A doputa a permis folosirea »•
ţinută în primele 4 luni a obţinute cu 1 000 lei fonduri bricarea unei producţii In va­ economicoase, neproductive si explicarea „fenomenului" lor- voluminoase de documente, a întocmit istoria Franţei, cer- grcgatulul obişnuit din care sc
fost cu 515 milioane lei mai fixe au scăzut faţă de reall- loare de 1 000 lei Uzina „Vie- pierderile din rebuturi, cali­ ga. Unii au mers pînâ acolo întocmit studii sau întinse cetînd Influenţa acesteia în realizează beton pentru panou­
mare declt cea realizată în a- tăţi Inferioare şi întreruperi îneît, drept cauză a fecundi­ sinteze de Istorie universală zona balcanică, drept pentru rile viitoarelor apartamente.
Fiind dotat cu utilaje şl In­
ceeaşl perioadă din anul tre­ numai în trimestrul I depă­ tăţii sale spirituale, au invo­ sau naţională, a scris manua­ care francezii îl revendică şl stalaţii de un bun nivel teh­
cut. Prevederile producţiei şesc suma de 24 milioane lei, cat legenda mefistofelică. Dar le şcolare şi broşuri de azi, mai ales că era şl pro­ nic, In lunile din acest an co-
industriale au fost îndeplini­ Urgenţe industriale cele mal multe fiind înregis­ sâ recunoaştem : imaginaţia popularizare. Aproape zilnic fesor la Sorbona
te în proporţie de 102,3 la trate la minele din Valea oamenilor are ca Izvor de apăreau în ziarele vremii Istoria continentului euro­
sută. Se remarcă şl o reali­ Jiului, C. S Hunedoara, „Vic­ pornire intr-adevăr un „fe­ articolele sale ; a fost profe­ pean a studiat-o în amănun­
zare bună a planului sorti­ toria" Câlan, I M. Hunedoa­ nomen lorga", un nume care sorul studenţilor din Bucu­
mental întrueît aproape la zările din perioada corespun­ toria" Câlan, Fabrica chimi­ ra. „Marmura" Simeria şi a fost şi va fi folosit drept reşti şi Paris, a vorbit pu­ ţime şi a publicat studii de La poligonul de
toate sortimentele de bază zătoare a anului precedent, că Orâştie, „Marmura" Sime­ C.E.I.L. Deva. grad înalt de comparaţie pen­ mare originalitate despre
planul a fost realizat şi de­ ceea ce Indică o diminuare a ria, Industria cărnii Deva, Cauzele unor astfel de chel­ tru Inteligenţă. blicului din Franţa, ofiţerilor principalele probleme ce vi­
păşit. eficienţei folosirii acestora I.I.L. Brad. Un însemnat nu­ tuieli sînt multiple şl nu In­ din şcolile militare, cărtura­ zau relaţiile dintre state i prefabricate
•Rezultatele de prestigiu Scăderi mai însemnate de măr de unităţi industriale au dică o activitate economică Nicolae lorga a scris extra­ rilor din toată ţara sau turiş­ Chestia Rinului, Chestia o­
consemnate la nivelul Jude­ producţie la 1 000 lei fonduri înregistrat depăşiri mari la pozitivă De aici concluzia că ordinar de mult 1 250 de tilor străini care se adunau ceanelor, Chestia Mării Medl- Livezenl
ţului arată fără îndoială şi fixe au înregistrat Combina­ cheltuieli materiale planifica­ sînt necesare măsuri urgente cărţi Şi 25 000 de articole. la Vălenii de Munte, Iar terane, Cruciadele şi funda­
o creştere însemnată a efici­ tul siderurgic Hunedoara, U­ te pe trimestrul I î C. S. H., pentru stoparea lor. Aceasta Cifrele par de necrezut. Pen­ discursurile sale de la radio ţiile lor în Ţările Sfinte, Dez­
enţei economice. Ele relevă zina „Victoria" Câlan, Fabri­ Uzina „Victoria" Câlan, IM. întrueît reducerea continuă a tru a cuprinde toate titluri­ sau din parlament au rămas voltarea Instituţiilor politice
progrese certe pe calea ac­ ca chimică Orâştie, „Marmu­ Barza, „Marmura" Simeria. cheltuielilor materiale de pro­ le de cărţi şi articole au un model de oratorie. şl sociale în Europa, Elemen­
centuării laturilor calitative ra" Simeria, . întreprinderea Râu este că cheltuielile su­ ducţie este singura cale pen­ fost scrise două volume, în- Conceptul Istoriei la lorga dievale, moderne şi contem­ Două aparta­
tele de unitate ale lumii me­
In activitatea economică Do­ de materiale de construcţii plimentare de la aceste în­ tru trecerea producţiei în sumînd 800 de pagini I este foarte larg. El a promo­
vezi grăitoare In această di­ Bîrcea şl altele, Iar acumu­ treprinderi nu au putut fi sfera proceselor Intensive în A fost un original. Şl-a Iu­ vat Idcea necesităţii păstrării porane, Concepţia latinităţii,
recţie sînt cele 30 milioane lările de 1 000 lei fonduri fixe compensate de economiile care cu mijloace reduse se bit fără limite pâmîntul şl tradiţiei şi originalităţii popu­ Latinitatea orientală, Istoria
lei acumulări realizate peste s-au redus la Uzina „Victo­ realizate de celelalte unităţi, obţin rezultate maxime. De neamul şi a scris pentru lare şi a eliminării oricăror literaturilor romanice ş.a. A
drum, pamflete, mente pe zi
prevederi şi faptul că cea ria" Câlan, Fabrica chimică astfel că pe ansamblul Jude­ aceea îndatoririle fiecărui ca­ neamul său. „Nu e poet acela Imitaţii. Ca om de stat adînc scris lucrări de memorialisti­
mai mare parte din sporul de Orăştle, întreprinderea de ţului activitatea s-a încheiat dru de conducere, specialist care nu e pentru tot poporul cunoscător a tot ce a plămă­ că, note de
producţie s-a realizat pe sea­ materiale de construcţii Bîr­ cu o depăşire a cheltuielilor sau salariat din unităţile care său". Dragostea aceasta faţă dit poporul prin spiritul său articole de economie, politi­
ma creşterii productivităţii cea, U2ina mecanică de ma­ materiale de aproape 13 mi­ se prezintă cu asemenea nea­ de ţară, socotită de unii colectiv, a urmărit necontenit că, viaţă socială
muncii, indicator la care de­ terial rulant Simeria. lioane lei. junsuri obligă la identifica­ drept pătimaşă, l-a făcut ca „O pagină a Iul Nicolae
păşirea faţă de plan se ridi­ Deşi pe ansamblul judeţu­ Tn toate cazurile cînd a fost rea şl punerea în valoare a în 1940 sâ scrie aceste minu­ o politică îndreptată spre lorga — spunea Tudor Vianu
că la 372 lei pe salariat. lui s-a realizat peste preve­ depăşit volumul de cheltuieli fiecărei posibilităţi de redu­ nate rîndurl : „Neam pără­ dezvoltarea culturii şl însuşi­
Dincolo de semnificaţia e- deri un însemnat volum de aprobat prin plan se aduc cere a cheltuielilor materiale. sit la răscrucea furtunilor rilor poporului. — este un lucru absolut in­ leclivu] poligonului, format
din numai 28 de salariaţi, a
conomieâ a cifrelor prezenta­ acumulări avem întreprinderi Justificări, se dau explicaţii, Cu cît se va acţiona mai e- care bat aici din veac în veac Nu a rămas perioadă isto­ dividual, imposibil de a fl realizat piese pentru un nu-
te se întrevăd însă o seamă care nu au realizat benefici­ de unde rezultă că conduce­ nergtc, maî perseverent în a- şl vor bate totdeauna în a­ rică din trecutul poporului confundat cu produsul unei mâr da peste 100 apartamen­
de neajunsuri In ce priveşte ile ori au depăşit dotaţllle de rile unităţilor respective au eeastâ direcţie cu atît nive­ ceste locuri de Ispititor belşug nostru unde gîndirea lui Ni­ alte pene. dusă. precum este, te. DacA ne glndlm cA celo
20 de piese care Intri lntr-un
creşterea eficienţei economi­ stat planificate cu aproape 11 cunoscut cauzele acestor aba­ lul cheltuielilor de producţie colae lorga sâ nu M adus lu­ de valul clocotitor al unei apartament echtvsleazA cu el-
ce, fapt ce atestă că In în­ milioane lei, ceea ce a dimi­ teri de la plan. Nici unul din va fl mai redus, Iar eficien­ şi de trecere a oştilor... Apţi mină. A scris istoria genera­ mari tensiuni". teva zeci de metri cubl, a-
treprinderile Judeţului nostru nuat efectele obţinute prin e­ neajunsurile Invocate ca mo­ ta activităţii economice va pentru cen mal înaltă civili­ lă a românilor, a bisericii, a Istoric cu reputaţie mon­ tund ajungem la concluzia că
la poligonul
de la Livezenl
sînt necesare eforturi seri­ forturile depuse de celelalte tivări ale depăşirilor nu este ft la înălţimea sarcinilor mari zaţie şi siliţi de a trăi de la agriculturii, a armatei, isto­ dială, scriitor şi orator s-au produs aproape 3 000 mc
oase pentru a ridica realiză­ întreprinderi. Asemenea si­ nou. In această situaţie este care stau în faţa industriei o bejenie la alta. Oricare ria vieţii domniţelor, costu­ fecund, critic literar şi de ar­ prefabricate.
La noul tip de apartament
rile calitative la nivelul celor tuaţii au existat la I. M. Bar­ limpede efectul negativ al în- hunedorene în acest nou cin­ alţii s-ar fi risipit în lume.. mului şl modelor, Istoria fa­ tă. om politic, gazetar — fi­ numârul do piese e-a redus
cantitative. Deplaslnd analiza za, „Marmura" Simeria, In­ tlrzieril aplicării măsurilor cinal. Noi am rămas. Cu sabia în miliilor domnitoare, a boie­ gura lui Nicolae lorga s-a la 19, tn (Unp ce volumul dc
în spatele cifrelor medii ob­ dustria laptelui Simeria. I.M. stabilite pentru înlăturarea mină de strajă la toate zări­ rilor pămîntenl. a tîrgurilor, proiectat în cultura universa­ beton a sporit considerabil.
ţinute pe ansamblul Judeţului Hunedoara şl întreprinderea deficienţelor. Numai în luna ZEVEDEI ŞTEF le. Iar cînd s-a frînt o clipă, a literaturii şi artelor. Atot- lă ca o culme a inteligenţei Pentru a se asigura continui­
tate In fabricaţie, la prepAra-
observăm că tn timp ce la poligrafică Deva Această si­ aprilie, de exemplu, nor­ directorul Direcţiei judeţene ca sâ se lege din nou, tainic, cuprlnzătoarea sa minte nu româneşti şi a intrat în pa­ rca betonului ee lucrea2i cu o
unii Indicatori s-au obţinut tuaţie a fost determinată In mele de consum au fost de­ de statistică oţelul, am întins brutalităţii s-a oprit însă aici. A descris trimoniul acestei culturi, sl- betonlcrA do capacitate mAri-
care
forţat,
arma subţire a Inteligenţei tuîndu-se tn primele rîndurl IA, cu amestec lntr-un singur
funcţloneazA
noastre. Şi, Iată, sîntem tot în sute de pagini legăturile în galeria marilor cărturari schimb, in timp ce schimbul
acasă". Au fost spuse aceste ţârilor române cu popoarele ai epocii sale. al doilea este deservit do sta­
ţia dc betoane a şantierului
ADUNĂRI G E N E R A L E ÎN C.A.P. cuvinte într-un an de grea vecine şi a scris dezinvolt dar C. DROZD din Petroşani. In timpul lu­
crului se acordA o dcoscbitA
atenţie rcspectArll
procesului
tehnologic, condiţionat de nu-
mfiru! de piese şl de tipul a-
Drumul spre Inima munte­ de trai. Dar trebuie să mun­ Întreţinerea culturilor ccstora. Echipele de fierari-
bclonlşii, dulgheri, beionlşil r-
lui de legendă Găina trece cim şl noi mal mult şi mai slgurA dimensionarea Judicioa­
să a armăturilor şl cofrajclor,
şi prin Rişcullţa — sat stră­ Răspundem cu entuziasmul bine; pentru a ne bucura de calitatea bctoanclor.
juit de umbra deasă a pădu­ toate avantajele create e ne­ recoltat pînâ acum mai bine Gheorghe Cîrdei, precum şi Lucrările do extindere n po­
rilor Şi dîrzenia mlndrâ a cesar să obţinem cit mal (Urmare din pag. 1) de 32 ha şl s-a strîns finul şi mecanizatorii Dumitru Orâ- ligonului de prefabricate, pc
IncA 2 500 mp, au Început. Se
spătarilor ce au cutreierat multe produse". „Trebuie ca pus pe pari de pe o supra­ şan şi Ştefan Creţu. execută pista pentru panouri­
ţara, ducînd pînâ departe drepturilor primite să le răs­ faţă de 25 ha. Faptele sînt acelea care le mari şl linia de mnenro.
Plnâ Ia sfirşitul acestui an vor
vestea meşteşugului şi Inde- mitei! grijii ee ne-o poarta pundem prin fapte" — spunea creazA la grădina de legume Intre cei care şi-au adus şi stau şi au stat întotdeauna fl predate locatarilor din Pe­
mînârll lor. El nu vorbesc în cuvîntul său Faur Avram, — ne spunea cu îndreptăţită îşi aduc contribuţia la buna mărturie hărniciei, talentului troşani 2G0 apartamente, Iar
la Lupcni Încă GO. Devanslnd
mult — auzeam înainte de iar Rozalla Dragosin trans­ mîndrie şi satisfacţie tovarăşa desfăşurare a muncii, la ob­ şi priceperii oomenilor de pe termenele dc execuţie, colec­
a-1 întîlnl o asemenea carac­ mitea prin vorbele et senti­ Ana Bâcilâ, Inginerul şef al ţinerea rezultotelor amintite meleagurile patriei noastre. tivul poligonului din Livezoni
terizare —, dar în cuvintele mentele comune tuturor coo­ cooperativei — muncesc cu se numără cooperatorii Ilea­ Şi asemenea fapte se găsesc va produce, plnâ la finele a-
na Vereja, Tidia Petruţescu,
nulnl, panouri mari prefabri­
lor puţine descifrezi înţelep­ conducerea de partid şi de stat peratorilor : „s-au bucurat hărnicie şi dovedesc răspun­ Cornelia Junie, Vuţa Popa, din belşug In toate coopera­ cate pentru fronturile tle lu­
ciune, hotârîre Şi siguranţă. oamenii din toate părţile şl derea cuvenită faţă de sarci­ Solomon Dâncseu, Nicolae tivele agricole de producţie. cru ale anului viitor.
Ne-am reamintit aceste defi­ măsurile luate de partid nile Încredinţate şi de calita­ Doroga, Gheorghe Crăciun, N. BADIU
niri la recenta adunare a ne-aa dat îndemn puternic tea muncii prestate. Tocmai
cooperatorilor ce avea ca rilor în perioada actuală. Am pus să înfiinţeze şl o anexă la lucru". datorită faptului că oamenii
punct central al ordinii de aflat, de la Nicolae Gostar. de spătărie Necesitatea răspunsului fap­ ne înţeleg şi vor — fiind di­
zi dezbaterea recomandărilor preşedintele cooperativei, ca Ăvînd un vădit caracter de tic la toate măsurile adopta­ rect interesaţi — sâ lucreze
făcute de conducerea parti­ şi din cuvîntul oamenilor că, lucru adunarea cooperativei te fn folosul ţărănimii coo­ pâmîntul oşa cum se cere,
dului privind sporirea contri­ însufleţiţi de măsurile luate agricole din Rişcullţa a con­ peratoare a străbătut ca un avem convingerea că produc­
ţiile planificate vor fi depă­
buţiei ia constituirea fondului de conducerea de partid şi de stituit un sfat al satului în fir roşu discuţiile cooperato­ şite cu cel puţin 1 500 kg sfe­
Casei de pensii, precum şl stat în vederea îmbunătăţi­ care se decidea chipul de rilor din Rişculiţa. „Partidul clă de zahăr la hectar. 150
dezvoltarea activităţilor In­ rii condiţiilor de viaţă, coo­ mîine al localităţii, modalită­ ne creează condiţii, ajutoare, kg porumb, 200 kg grîu la
dustriale şi a prestaţiilor de peratorii din Rişcullţa au ob­ ţile cele mai bune de gospo­ venituri lunare garantate, asta hectar
servicii. ţinut încă din primele luni dărire şî sporire a venituri­ ne obligă pe flecare să mun­ In afară de faptul că în­
Deşi cunoscute din presă, ale anului rezultate mai bu­ lor. Ochiul gospodarului gri­ cim după puterea şl capaci­ treaga suprafaţă cultivată cu
de la radio, numeroasele a­ ne ca oricind. Spre exemplu, juliu şl atent la soarta avu­ tatea noastră" — spunea coo­ pâioase — a continuat inter­
vantaje create in ultimul timp numai în sectorul zootehnic ţiei cooperativei se descifra peratorul Traian Cian. Atmo­ locutoarea noastră — a fost
ţăranilor cooperatori i pensii, veniturile au fost depăşite in vorbele celor înscrişi la sfera de entuziasm a caracte­ plivită la timp, ia cultura
ajutoare de boală, concedii faţă de plan cu 70 000 lei, iar cuvînt i „Anul acesta s-a lu­ rizat întreaga desfăşurare a sfeclei de 2ohâr, care la noi
plătite de naştere şi lehuzie, la activităţile anexe cu crat aşa de bine ca in nici un adunării generale care a ho- ocupă o suprafaţă de 25 ha,
ajutoare pentru copil, trimi­ 10 000 lei, urmînd ca prin an pînâ acum. încă din toam­ târît în unanimitate supli­ s-au aplicat două praşile, u­
teri în staţiuni de odihnă şl punerea în valoare a noi re­ na trecută s-au făcut lucrări mentarea procentului de con­ na mecanică şi alta manuală.
tratament cu 70 la sută con­ zerve. a îndemînârli şi pri­ de calitate. Se vede şi rezul­ tribuţie la fondul de pensii De asemenea, suprafeţele cul­
tivate cu cartofi — 10 ha —
tribuţie a Casei de pensii, ceperii cooperatorilor venitu­ tatul. Culturile se prezintă de la 3,5 la sută la 7 la su­ şi sfeclă furajeră — 8 ha —
scutiri şi reduceri de Impo­ rile lor să sporească consi­ viguroase, bine dezvoltate. au fost prăşite de două ori
zite pe un anumit număr de derabil în viitor. Astfel, între Acum trebuie să dăm aten­ tă. Consiliul de conducere, a­ mecanic şi o dată manual. $1
generală au gîndit
dunarea
animale — prezentate de in­ altele, se va lărgi activitatea ţie lucrărilor de întreţine­ la grădina de legume s-au
ginera Maria Borcea au fost vârâriei, realiz,îndu-se prin re. prâşitulul" — remarca şi aprobat măsuri de sporire aplicat, la tonte culturile, lu­
ascultate cu atenţie de toţi exploatarea şl a celui de-al Nicolae Luca. „De 10 ani a veniturilor cooperativei de crările de întreţinere cuveni­
cei ce înţesau sala căminu­ lucrez aici — spunea bri­ natură să nu se resimtă în te. Prima praşilă mecanică
lui cultural din sat. Cu a- doilea cuptor o producţie de gadiera Valeria Miclean. cîştigurile cooperatorilor a- s-a terminat de executat pe
eelaşl vădit Interes fusese ur­ 400 tone pe anul în curs. Fie­ Sînt foarte mulţumită de ceastâ mărire a contribuţiei întreaga suprafaţă de 145 ha
mărită şi Informarea privind răria urmează să asigure, pe hotârîrile luate. de tot şi acum se lucrează în ritm
lor la Casa de pensii. Pute­ susţinut la efectuarea celei
activitatea consiliului de 'con­ lîngâ serviciile necesare coo­ ce s-a făcut pentru noi. manuale.
ducere al cooperativei a­ perativei, Jgheaburi din tablă Cînd s-a mai pomenit oare rea de gîndire şi decizie co­ Intensă activitate am con­
lectivă şi-a spus cuvîntul şi
supra activităţii economico- zineatâ care vor fi valorifi­ să aibă ţăranii pensii, aju­ cu această ocazie. statat că se desfăşoară în a­
fînanciare a C.AP şi sarcini­ cate. Râspunzînd specificului toare ! Zi de zi se îmbunătă­ ceastă unitate şi la cositul şl Se pregAtesc utilajele pentru recoltarea pâloaselor. Nicolae Mororu şl Vlorcl Clmpoleru dc la
stHnsul lucernei. Din cele 36 6.M.A. Orăştle execută repararea unei combine pentru pAloase.
lor ce stau In faţa cooperato­ satului cooperatorii şi-au pro­ ţeşte, creşte nivelul nostru I. LASCU ha cîte ore cooperativa s-au
bilităţii producţiei. Funcţia Proiectul de lege supus
Definire ştiinţifică structuriior si funcţiilor de personal se exprimă în dezbaterii publice vine sâ în­ . Se creează noi posibilităţi de valorificare
atribuţiunile
principal prin
cununeze o perioadă rodnică
acordate
în
selecţionarea,
pregătirea, încadrarea şi pro­ de experimentare a noi for­
me de organizare şi condu­
movarea cadrelor, perfecţio­ cere a activităţii unităţilor e­
întreprinderii şi centralei industriale narea profesională a salaria­ conomice, perioadă în care a potenţialului productiv
ţilor, respectarea principiilor
expri­
conducerea colectivă,
îmbună­
privind salarizarea,
tăţirea condiţiilor de muncă mată în diferite forme, şi-a
dovedit pe deplin eficienţa şi
şi viaţă ale salariaţilor. oportunitatea. In condiţiile
Viziunea proprie a partidu­ prinderilor şl centralelor in­ se defineşte prin noua lege Centralele industriale şi u- actuale de dezvoltare a so­ concretizeze în realizarea e- rile noului proiect de lege parcului, a capacităţii, a to­
lui nostru asupra conceptului dustriale capătă In acest con­ ca una din laturile prepon­ nitâţile asimilate acestora, în­ cietăţii noastre, conducerea xemplarâ a sarcinilor de vizează direct întreprinderea nelor transportate cît şi a
de organizare modernă şi text o însemnătate deosebi­ derente şi de majoră însem­ treprinderile industriale re­ colectivă apare ca o necesi­ plan. Din acest punct de ve­ noastră care, prin specificul preţului dc cost. Aceasta pen­
conducere ştiinţifică a acti­ tă, deoarece statorniceşte ca­ nătate ale activităţii între­ publicane şi locale din Jude­ tate obiectivă, o condiţie a dere apreciez ca deosebite ei — transportul auto — im­ tru că sarcinile de transport
vităţii economice capătă o drul organizatoric, Juridic şi prinderilor şi mai cu seamă prevederile care degrevează plică măsuri operative dicta­ nu oglindesc fidel şi capaci­
nouă şi puternică expresie funcţional cel mai adecvat a centralelor. Atribuţiile a­ comitetul de direcţie de tre­ te de activitatea de prestări, tatea existentă In autobazele
practică In proiectul Legii cu cerinţelor actuale şi dezvol­ cordate în domeniile privind buri mărunte, permiţîndu-1 condiţionată la rîndul ei de noastre. Or, colectivul de con­
privire la organizarea şi con­ tării în perspectivă a econo­ cercetarea ştiinţifică şi pro­ astfel .sâ dezbată măsuri care posibilităţile beneficiarilor. ducere operativă va avea la­
ducerea unităţilor economice miei. iectarea, cooperarea tehnieo- sâ asigure îndeplinirea pla­ Fiind un organ executiv, co­ titudinea sâ analizeze, de la
perfecţionarea IN DEZBATERE PUBLICĂ
de stal, supus recent dezba­ Atribuţiunile ce revin, în ştiinţificâ, asimilarea produ­ nului de producţie, realiza­ lectivul de conducere opera­ caz la c&2, poziţiile mai difi­
terii publice. spiritul proiectului de lege, selor noi şi rea beneficiilor, membrii co­ tivă va trebui, în condiţiile cile ale planului operativ şi
întreaga structurare a do întreprinderilor şî centrale­ tehnologiilor, politica de in­ mitetului de direcţie putînd noastre, sâ analizeze zilnic sâ dispună eventual dirijarea
cumentului are la bază lor sînt grupate, spre deose­ vestiţii, organizarea şi con­ să-şl aducă astfel o contribu­ îndeplinirea sarcinilor de unor mijloace de transport
principiile fundamentale ela­ bire de vechile acte norma­ ducerea ştiinţifică a produc­ ţie concretă la bunul mers al plan, cit şi decada] a indici­ acolo unde nevoile o cer. Din
borate de Conferinţa Naţio­ tive, pe domeniile esenţiale ţiei şi a muncii au menirea Proiectul legii cu privire la organizarea activităţii. Demn de reţinut lor financiari. E vorba de o acest punct de vedere, însă,
nală şi Congresul al X-lea al de activitate, pe care ştiinţa de a crea în fiecare unitate este faptul că problemele de analiză tn care sâ se caute întîmpinâm o dificultate. Mă
n CR. cu privire la perfec­ conducerii şi practica moder­ economică acele condiţii in­ natură organizatorică sînt da­ căile cele mai potrivite pen­ refer la întocmirea şi apro­
ţionarea organizării, conduce­ nă a organizării le-au consa­ dispensabile accelerării creş­ şi conducerea unităţilor economice te în competenţa organului tru evitarea eventualelor pie­ barea planului operativ de
rii şi planificării economiei crat drept funcţiuni dc bază! terii economice, perfecţionării colectiv de conducere opera­ dici care ar putea apărea în transport. In prezent acest
naţionale, constituind o am­ cercetare-dezvoltare, produc­ calitative a producţiei, ridi­ tivă căruia, conform noii calea realizării sarcinilor dc plan este trimis spre aproba­
plă sinteză a măsurilor pro­ ţie, comercial, finaneiar-eon- cării gradului de eficienţă a de stat legi, îi vor reveni o serie în-> plan prin luarea de mâsuri re centralei. Or, cine mai
movate consecvent de parti­ tabil, personal. Faţă de aces­ întregii activităţi. treagâ de atribuţii legate operative care sâ fie transmi­ bine decît noi, respactiv con­
dul şi statul nostru în acest tea, atribuţiunile în domeniul In strînsâ legătură cu a­ strict de activitatea zilnică, se serviciilor sau celor 9 au­ ducerea operativă — prevă­
domeniu. Studiul proiectului planificării şi controlului în­ ceasta, funcţia de producţie de noile condiţii ce apar, ca tobaze ce aparţin întreprin­ zută în proiectul de lege —
de lege evidenţiază pregnant deplinirii sarcinilor de plan vizează competenţele şi sar­ şi sarcini de natură adminis­ derii cunoaşte' mai bine condiţiile
orientarea dată de conduce­ au un rol prioritar, determi­ cinile privind utilizarea cu trativă care ccr o soluţiona­ Pentru asigurarea materia­ concrete de realizare a pla­
rea partidului de a funda­ nant pentru exercitarea In un randament maxim a tu­ ţul nostru au în proieclul de îndeplinirii sarcinilor puse re operativă. Tot în compe­ lizării operative a măsurilor nului de transport 7 De aceea
menta această lege pe baza condiţii optime a funcţiuni­ turor rezervelor existente în Lege cu privire la organiza­ de partid tn faţa economici. tenţa acestui organ vor că­ Luate de conducerea operati­ aş propune ca aprobarea pla­
practicii avansate a între­ lor de bază. Elaborarea pla­ vederea realizării exemplare rea şi conducerea unităţilor Ivi derivă din dubla calitate dea şi problema selecţionării vă este necesar ca în fiecare nului operativ să intre în
prinderilor şi centralelor in­ nului cincinal şi a planurilor a prevederilor de plan. în economice de stat un preţios a clasei noastre muncitoare, şi încadrării secţiilor cu ca­ autobază sâ fie trimis cîte un competenţa conducerii opera­
dustriale româneşti, a expe­ anuale, asigurarea folosirii cu timp ce funcţia comercială ghid în acţiunea ce o desfă­ aceea de stâpîn şi producă­ dre corespunzătoare, ca şi membru al comitetului de di­ tive şi nu a centralei, care
rienţei proprii dobîndite în maximă eficienţă a întregu­ este axată spre perfecţiona­ şoară pentru perfecţionarea tor. interesată profund în stabilirea unor criterii de pre­ recţie, care va răspunde de să stabilească de comun a­
economia noastră naţională lui potenţial tehnic, material rea aprovizionării tehnico-ma- activităţii. Iar experienţa pro­ realizarea obiectivelor stabi­ miere a salariaţilor pentru urmărirea sarcinilor stabilite cord cu beneficiarii condiţi­
în promovarea şi experimen­ şi uman, stabilirea propriilor teriale, realizarea contractelor prie, competenţa cadrelor de lite prin plan. Privit prin a- activitate excepţională şi re­ în plenul comitetului şl ile realizării lui în funcţie de
tarea formelor moderne de strategii de dezvoltare în con­ economice, dezvoltarea acti­ conducere şi a specialiştilor ccaslă prismă, proiectul dc partizarea spaţiului locativ. conducerii operative. Deose­ condiţiile concrete. Aceasta
organizare şi conducere, ţi- cordanţă cu interesele gene­ vităţii de comerţ exterior. A- din Judeţul nostru pot şi tre­ lege, prin conţinutul său, este Evident, tuturor atribuţiilor bit dc importantă apreciez că ar face ca planul operativ să
nîndu-se în acelaşi timp sea­ rale ale economiei sînt aşe­ tribuţîi sporite revin in do­ buie sâ aducă la proiectul de o expresie grăiloare a largu­ ce revin organului colectiv este prevederea din proiect fie realist stabilit, ereîndu-sc
ma de cerinţele ştiinţei con­ zate. prin noua lege. In teme­ meniul financiar-conlnbil, mai lege supus dezbaterii preţi­ lui democratism ce caracteri­ de conducere operativă Ic conform căreia întreprinderea încă dîp acest stadiu condi­
ducerii, de cuceririle dobîn­ lia competenţelor şi atribuţi­ cu seamă In ce priveşte creş­ oase propuneri şi sugestii de zează societatea noastră. primează cele referitoare la va putea lua, în funcţie de ţiile de bază pentru realiza­
dite în acest domeniu pc ilor ce revin unităţilor econo­ terea autonomiei în forma­ îmbunătăţire. Atribuţiile şi competenţele crearea condiţiilor necesare condiţiile specifice fiecărei u- rea lui.
plan mondial mice rea şi utilizarea unor fonduri, orcanelor dc conducere co­ realizării ritmice a planului nilâţi, acele măsuri care sâ
lectivă le obligă Ia o deose­
Definirea ştiinţifică. în ca­ Funcţia dc ccr'otarr-dczvol- folosirea eficientă a resurse­ Ing. ŞTEFAN CORNEA bită răspundere faţă de soar­ de producţie. M-am oprit în ducă la îndeplinirea planu­ IOSIF SUI.EA
drul proiectului de lege, a tare, care pînâ acum a avut lor materiale şi băneşti, creş­ activist nl Comitatului judeţean ta producţiei, la luarea unnr mod deosebit nsupia acestor lui, urmărindu-se realizarea director al întreprinderii de
tuturor indicatorilor atît
tn
structurilor şl funcţiilor între­ o sferă de acţiune limitată, terea acumulărilor, a renta­ de partid holârîri majore care sâ se probleme pentru că prevede­ ceea ce priveşte utilizarea transporturi auto Deva