Page 62 - Drumul_socialismului_1971_06

DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5114 © VINERI 18 IUNIE 1971

ACŢIUNI AMPLE Şi M UTE PENTRU I A SARDI

REIEŞITE DIN PRO NAŢIO IR;

iC IARE Şi 6QSPHĂRI

Apărarea şi consolidarea
Sesiunea Consiliului popular jude­ nicipale, orăşeneşti şi comunale, sub
ţean, care a avut loc sâptâmîna tre­ îndrumarea şi conducerea organe­
cuta, a luat în dezbatere masurile ce lor şi organizaţiilor de partid, au da­ malurilor nu trebuie
se impun a fi înfăptuite pentru în­ toria să militeze cu consecvenţă pen­
deplinirea sarcinilor ce revin jude­ tru mobilizarea masivă a tuturor for­
ţului nostru, în actualul cincinal, din ţelor şi mijloacelor existente la înde­ cituşi de puţin ignorată!
programul naţional de îmbunătăţiri plinirea exemplară a tuturor obiecti­
funciare şi gospodărire a apelor. velor stabilite, să asigure transpune­
Judeţul Hunedoara, prin rilor şi cu bună ştiinţă, fără
Realizarea programului judeţean a ­ rea in viaţă a măreţelor sarcini puse formele sale variate de re­ autorizaţia organelor de gos­
doptat în acest sens prezintă o în­ în acest domeniu de activitate de lief, dispune de o reţea hi­ podărire a apelor, degradează
semnătate excepţională pentru valo­ drografică foarte densă, lun­ malurile prin tăieri de arbori
conducerea partidului şi statului gimea cursurilor rîurllor şi şi tufe, favorizlnd astfel ero­
rificarea superioară a rezervelor de ziunea solului. Pe de altă
văilor mai însemnate
ce-i
creştere a producţiei agricole, pen­ nostru. brăzdează teritoriul depăşind parte, o cau2â frecventă care
tru consolidarea economică a unită­ In pagina de faţă prezentăm prin­ 1 000 Icm Aproape fiecare lo­ duce la apariţia fenomenelor
ţilor agricole cooperatiste şi de stat. cipalele aspecte şi probleme reieşi­ calitate este străbătută de un amintite o constituie excavâ-
rîu sau de o vale. Deoarece rile de balast. Este de la si­
lată de ce consiliile populare mu­ te din lucrările sesiunii. cursurile de apă au tin ca­ ne înţeles că dezvoltarea In­
racter torenţial, rîurile şi văi­ dustriei construcţiilor şl crea­
le au albiile Instabile, tendin­ rea de noi şantiere implică
ţa lor fiind în continuă extragerea din rîurl a unor
schimbare. Aceste schimbări cantităţi de nisip şl balast
sînt în contradicţie cu inte­
tot mai mari. Sînt prea pu­
Toate foiţele şi mijloacele resele gospodăreşti ale omu­ ţine însă unităţile care îna­
activitatea
lui, periclitînchi-i
inte de a exploata o balas­
sau creîndu-i greutăţi în fo­ tieră se prezintă pentru a ob­
losirea resurselor de apă prin ţine autorizaţia necesară de
degradările de maluri, respec­
să fie folosite cu maximum tiv prin extinderea eroziunii. la organele de gospodărire a Irigarea culturilor rte leg u m e se UucurA de o deosebiţi ateii (Ic din partea conducerii fermei
apelor. In acelaşi timp, unele
Deşi la prima vedere degra­
dările de maluri reprezintă unităţi deşi dispun de autori­ trgumlcolo a C.A.P. Itapoltu Ma rc. Foto: o. cionANU
zaţie nu respectă condiţiile
un aspect minor, prevenirea stabilite. Un exemplu nega­
de randament şi eficienţa şi combaterea acestor feno­ tiv In această privinţă l-a o-
mene au o deosebită Impor­
ferlt sectorul din Petreştl al
tanţă economică.
IC.F. Deva. Ignorînd respec­
Eroziunile se produc In tarea obligaţiilor prevăzute
In domeniul îmbunătăţiri­ Un volum mni mare de lu­ de combatere a eroziunii so­ special acolo unde malurile în autorizaţie privind Asigu­ Se impun măsuri prompte pentru
lor funciare şi al gospodări­ crări puica fi executat şi lului pe 1 000 ha şi să 6e facă sînt neînţelenite şl unde sînt rarea scurgerii apelor prin
DalorliA suprafeţelor m art —
rii apelor s-au Iniţiat Şi or­ de către consiliile populare, noi amenajări pentru Irigaţii li-psile de vegetaţie lemnoa­ riul Sibişel, lucrătorii de la lusum lnd peste 60 000 Itceiarc
ganizat — aşa cum se sub­ cu participarea întreprinderi­ pe 112 ha. să. In judeţul nostru există sectorul amintit au lăsat în — afectate «le procesul de d e­
linia în raportul prezentat In lor, instituţiilor şi prin mun- Consiliile populare, orga­ peste 120 de cazuri de degra­ albia minoră mormane dc ba­ gradare a solului, com baterea inlăturarea excesului de umiditate
sesiunea Consiliului popular (m patriotică a cetăţenilor. nele agricole, conducerile în­ dări dc maluri Lungimile a­ last şi tufe. ceea ce face ca la eroziunii se Înscrie ca o ac ­
ţiune dc Însem nătate m a jo ii
judeţean — numeroase acţi­ Sini consilii populare, coope­ treprinderilor agricole de fectate însumează circa 36 primele viituri să se erodeze In cadrul lucrAillor cuprinse
uni pentru mni buna gospo­ rative agricole şi l.A.S. care stat, consiliile de conducere km, iar suprafaţa de teren malul drept al rîului, amc- In program ul dc lmbunA(.1(lrl
şi
diguire
regularizare a
Un loc priorilar în Ansam­
dărire şi folosire raţională a au neglijat executarea lu­ ale CA P., toţi deţinătorii scoasă definitiv din circuitul ninţînd drumul corminal şi funciare şl gospodArlrc a ap e­ blul măsurilor preconizate a cursurilor de ape pot fi puse
terenurile
lor. Deoarece pc
pâmîntului şi a resurselor de crărilor de îmbunătăţiri fun­ de terenuri agricole. întrea­ agricol din această cauză de­ un grup de case din salul respective producţia este dimI- se aplica pentru înfăptuirea in valoare şi folosite la în­
păşeşte 154 hectare teren din
apă. In ultimii ani s-au exe­ ciare şi întreţinerea celor e- ga masă de cetăţeni trebuie cel mai adecvat agriculturii. Câstâu. Măsuri de sancţiona­ tuialA an dc an, In cele mal sarcinilor reieşite din progra­ tregul lor potenţial 270 hec­
multe cazuri fiind InjuniAld-
cutat, din fondurile de in­ xisteme. însemnate suprafe­ ca. râspunzînd chemării Con­ re a celor vinovaţi nu fost ţllâ, se simte acut nevoia ini­ mul naţional de îmbunătăţiri tare teren arabil şi finaţun.
vestiţii alocate, cu ajutorul ţe de terenuri agricole şi siliului Naţional al Frontu­ Aspectele evidenţiate relie­ luate, dar lucrurile au rămas ţierii şl înfăptuirii unor ample funciare şi gospodărire a a­ Unitatea mai deţine însă o
întreprinderilor şi instituţi­ pajişti naturale din raza co­ lui Unităţii Socialiste, să 1- fează puternic necesitatea n- neschimbate. şi susţinute mAsuri antlcrozio- pelor îl ocupă lucrările de suprafaţă de 20 dc hectare
nalc Iu (oale nnli.Milc agrico­
ilor şi participarea largă a munelor Riu de Mori, Den- niţieze şi să organizeze am­ cordârii unei Atenţii deosebi­ Pentru a evitA degradările le in care sc m anlfcstâ ase­ îndiguiri şi desecări. care, deşi figurează la rate*
te întreţinerii şi consolidării
maselor de cetăţeni, lucrări suş. Unirea. 7, am, Geoagiu. ple acţiuni de realizare şl malurilor, atît de către orga­ de albii şi maluri, precum şi menea fenomene negative. Dată fiind importanţa vita­ goria arabil, nu dă nici un
Anohzhwl rezultatele dohln-
de îndiguiri Şi desecări, a- Sarmi/cgetusa, Botnos, Sălu- depăşire a sarcinilor stabili­ nele de specialitate cît şi do scoaterea prin aceasta din dite In privinţa com baterii c- lă, cu adinei implicaţii de fel de producţie din cauza
pârârit consolidări de ma­ şu dc Sus. Mârtineşli şi al­ te pentru acest an, să-şi a- către toţ! cetăţenii Judeţului circuitul agricol a unor în­ rozluuli solului — aprecia ing. ordin economic, a acestor ac­ excesului mare dc umiditate.
luri şi plantaţii pe terenuri­ tele, proprietate a cooperati­ ducâ in acest fel întreaga care au legătură directă sau semnate suprafeţe de teren, Mircea Silvestru, director ge­ ţiuni. cetăţenii din comuna Readucerea acestui teren în
le expuse eroziunilor şi de­ velor agricole şi 1 A S , sufe­ contribuţie la creşterea po- Indirectă cu folosirea apelor se impune ca atît unităţile neral adjunct la Direcţia ge­ Dobra consideră ca o obli­ . circuilul productiv este posi­
neralii pentru agriculturi, in­
gradărilor, precum şi unele ră din cauza excesului de u- tcnţialului productiv al Agri­ sau a albiilor rîurilor. In le­ socialiste cît şi cetăţenii să dustrie alInienlarA. silvicultura gaţie n lor de căpetenie par­ bilă doar prin lucrări dc
sisteme de irigaţii. midilate şi ca atare au un culturii judeţului. gătură cu acţiunile iniţiate nu defrişeze vegetaţia exis­ şi ape — nu ne puteni decla­ ticiparea masivă la materia­ desfundare cxccutnle cu uti­
ra cituşi dc pu|!n mulţumiţi.
In acest fel s-a asigurat fo­ polentia) prodLictiv scăzut. Programul elaborat de Co­ pentrti consolidarea maluri­ tentă pc maluri, să exploate­ Deşi s-au fAcut num eroase In­ lizarea obiectivelor de interes laje mecanice.
losirea mai raţională şi cu Pentru înfăptuirea sarcini­ mitetul executiv al Consiliu­ lor, meritorii sînt realizările ze balastierele în strictă con­ struiri, schimburi tic experien ­ generai stabilite — remarca Este un lucru cert că efi­
ţa şl s-au dai indicaţii in a ­
randament sporit a 6 200 ha lor stabilite in programul na­ lui popular judeţean, sub în­ obţinute în comunele J1 ia. cordanţă cu clauzele stabilite ceastA pr|vln(A, conducerile u ­ tovarăşul Adrian Costa, pri­ cienţa desecărilor mi poMo fi
terenuri agricole, s-au ferit ţional de îmbunătăţiri fun­ drumarea şi cu sprijinul Co­ Rapoltu Mare. Romos Bretea de organele de gospodărire a nor unltAţl agricole coopera- marul comunei respective. Ca pusă cîtuşi dc puţin la îndo­
de inundaţii circa 3 700 de ciare. in acest cincinal s-au - mitetului pideţean de par­ Română ş.a,,-unde,-în primă­ apelor, în fiecare on să se în­ dovadă, în primul semestru ială’ exislînd supraTc^e în­
case, unităţi economice, dru­ alocat fonduri de investiţii tid. se înscrie în ansamblul vara acestui an. s-au plantat ’ treprindâ Ample acţiuni de al anului curent s-au efectuat semnate care. în condiţiile
muri şi căi ferate. Numai în deosebii de Importante. In măsurilor şî sarcinilor stabi­ sălcii pe lungimi apreciabi­ consolidare prin plantări de peste 2 500 zile de muncă vo- clnd nu sc intervine cu mă­
cincinalul trecut s-au făcut judeţul nostru s-a stabilit ca lite de conducerea partidu­ le ale cursurilor de ape. îm- pomi pe malurile Afectate de luntar-patriotică la lucrările suri corespunzătoare in vede­
îndiguiri şi desecări pe 4 B76 pînâ în 1975 să se ameliore­ lui Cunoscînd importanţa şi piedicînd astfel avansarea ra­ eroziune. Numai astfel vn e­ de îndiguiri şi desecări. Cu rea desecării, datorită gradu­
xista garanţia că o problemă
sprijinul material — In uti­
ba. au fost executate lucrări ze şi să se pună în valoare, necesitatea finalizării obiec­ aparent minoră — apărarea Combaterea laje — acordat de I E C. Min­ lui excesiv de umiditate, sînt
de regularizări şi decolma- prin îndiguiri şi desecări, o tivelor stabilite. foţi facto­ pidă a procesului de eroziu­ şi consolidarea malurilor — tia, a fost posibi 1 să facem un scoase practic din cultură. In
lâri de văi pe o lungime de suprafaţă de 8 540 ha. iar rii de răspundere, Inceplnd ne. va fi rezolvată în spiritul sar­ volum dc excavaţii de 3 000 total pe judeţ sînt pcsic
70 km, iar o suprafaţă de 70 prin lucrări de combatere o de la judeţ şl pînâ la comu­ Sc constată că degradările cinilor reieşite din programul mc pămînt, terminînd un dig 12 000 hectare unde soarta
ha terenuri degradate a fost eroziunii solului 5 251 ha, nă. trebuie să-şi dedice toa­ de albii şl maluri sînt cau­ naţional de îmbunătăţiri fun­ eroziunii pe o lungime de 2 km în sa­ recoltelor este pusă sub sem­
nul întrebării din cauza ex­
plantată cu diferite specii de să se amenajeze în sisteme te forţele îndeplinirii în mod zate In bună parte de oameni. tul T.âpuşnic. iar în Dobra
arbori. Pe o suprafaţă de locale de irigaţii o suprafa­ exemplar a sarcinilor anua­ Unii cetăţeni ş! chiar unităţi ciare, ceea ce creează avan­ s-a lărgit albia rîului pe 1.5 cesului dr umiditate Pentru
a trece terenurile respective
3 960 ha terenuri în pantă ţă de 3 620 ha. Numai în a­ taje incontestabile pentru solului — Icm Pentru finalizarea lucră­ la modurile dc folosinţă mm
s-au executat lucrări de com­ cest an va trebui îndiguitâ le din programul judeţean socialiste nesocotesc legile fiecare locuitor şi localitate, rilor, în perioada următoare re să permită utilizarea lor
batere a eroziunii solului. şî desecată o suprafaţă de de îmbunătăţiri funciare şl statului cu privire la protec­ pentru întreaga economie na­ se vor concentra eforturile cu randament maxim. s-a
In acest domeniu de acti­ 440 ha, să sc execute lucrări gospodărire a apelor. ţia albiilor şl malurilor rîu­ ţională la continuarea construcţiei dc stabilit ca pînâ în anul 1975
vitate se putea face mal lucrare de diguri pe o lungime de încă să fie executat complexul de
mult dacă exista din partea un km. Digurile şi regulari­ lucrări necesare pe mni mu|t
tuturor factorilor de răspun­ zările de albii ce se execută dc 8 500 hectare O menţiuni'
dere preocuparea şi intere­ O cerinţă imperioasă: mare în comună nu o influentă aparte se cuvine însă în legă­
sul cuvenit. Ca urmare a u­ deosebită asupra recoltei, fe­ tură cu finalizarea fiecărei
rind de pericolul revărsării
nor deficienţe, îndeosebi de apelor şl al excesului de u- acţiuni începute. Sublinierea
ordin subiectiv, în primele midiiate o suprafaţă de pe­ se impune eu deosebită tă re
cinci luni din acest an s-au însemnătate ste 700 hectare teren cu o dacă avem în vedere că la
realizat abia 11,2 km din pla­ fertiliiatP ridicată După un C A P Ilia s-a efectuat un
nul de 38 km de refaceri şi con­ de irigaţii calcul sumar reiese că valoa­ volum mare dc hicrări In ca­
solidări de diguri, numai 26 rea investiţiilor ce trebuie nalele dc scurgere a apei.
km regularizări şi decolma- f făcute în satul Strctea se ri­ dar acestea, nefiind bine în­
servi
târi de nuri din 108 km pre­ dică la circa 100 000 lei, prin treţinute. nu mai pot iniţial,
îndeplinirii scopului
văzuţi în plan, precum şi Un factor care arc o influ­ află C A P Sălcivn unde. deşi Vai'varichi. directorul I A S. lucrările. Acţiunile sînt mult tlsie şl cadrele tehnice igno­ aceasta asigurîndu-sr ca a­ nccesitînd cheltuieli supli­
plantarea a circa 180 000 ar­ enţă decisivă asupra nivelu­ s-au cheltuii aproape 150 000 Simeria — o constituie nive­ rămase în urmă la coopera­ re a/.A aplicarea In practica a nual de pe o suprafaţă de mentare pentru refacere.
bori pentru combaterea ero­ lui recoltelor îl constituie i- lei pentru irigarea a 57 dc larea în prealabil a terenu­ m ăsurilor stabilite. BunAoarA, 100 hectare să se nblină o
deşi se sile bine CA o metodă
Desigur, crileriul principal
ziunii solului, din cei 306 000 aigaţiiJe. Avantajele aplică­ hectare, consiliul de condu­ rilor respective, astfel redu- tivele agricole din Pricaz şi deosebit de eficace dc co m b a­ producţie de 5 000—6 000 kg după care sc apreciază inte­
unde
Lâpuşmc.
in
darea
prevăzuţi. Aceste neajunsuri rii udărilor la culturile dc cere nu a întreprins nici n l î i k I li- s c simţitor cheltuielile fLincţiunr în timpuI ccl mai tere a eroziunii o constituie cereale In hectar. resul şî răspunderea cu caro
se datoresc faptului că nu legume, cerealiere sau dc acţiune în vederea asigurării in cazul aplicării udărilor scurt a sistemelor este pusă executarea araturilor dc-a Acţiuni mai de amploare se priveşte executarea lucră­
lungul curbelor dc nivel, 8-a
s-a acţionat cu toată holârî- plante fLirajere sînt binecu­ posibilităţilor dc udare a prin brazde. Este nevoie în­ sul) semnul întrebării. ncglijnt aplicarea acesteia, la în privinţa înlăturării exce­ rilor de îndiguiri şi desecări
rea de către comitetele exe­ noscute, prin irigaţii pulin- culturilor in acest an. Cn să ca unităţile să fie dotnic fel ca şl executarea lucrări­ sului de umiditate s-au între­ în fiecare unitate agricolă nu
lor de stingere a ogaşelor şi
cutive ale consiliilor popu­ du-se dublu şi chiar tripla nimic mai bine nu sc pre­ cu utilaje corespLiiizâioare. cu Cunoscind avantajele in­ a ravenclor active, înfiinţarea prins şi în cadrul cooperati­ este altul decît sporul de pro­
lare municipale, orăşeneşti şi producţia la hectar, iar in­ zintă lucrurile nici la C A P care să sc poată face faţă contestabile ale irigaţiilor, es­ plantaţiilor dc protcciic, efec­ velor agricole din Simeria, ducţie obţinut Ia unitatea do
coastA.
comunale, de către organele vestiţia efectuată se recupe­ Burjuc. Din cnu/.a nefinal ixă- volumului mare de lucrări te imperios necesar ca în tuarea canalelor de Inicrbatc Boşorod. Rapoltu Marc. Bo- suprafaţă ca urmare a înlă­
benzilor
realizarea
agricole judeţene pentru rea­ rează in trei sau cel mult rii obiectivelor din proiect, impuse dc necesitatea reali­ fiecare unitate conducerile şi şi a cui! urilor in flşli. Exist A bîlnn. Dineu Mare etc. Numai turării excesului de umidita­
lizarea integrală şi la timp patru ani. Ţinind seama de care au dublu scop — iriga­ zării integrale a programu­ cadrele tehnice să întreprin­ întocmite suficiente d o cu m en ­ la C A P. Boşorod. spre e­
taţii, unităţilor ll s-a asigu­
a tuturor lucrărilor prevă­ aceste considerente se pune re in caz de secetă şi dese­ lui de irigaţii. dă măsuri concrete şi eficace rat asistenţa tehnică necesara, xemplu — afirma Ion Fulea, te de pe terenurile unde se
zute în plan. Direcţia gene­ fh'CŞte întrebarea : Cum este care în cazLil excesului de ti­ Deficienţe serioase se sem­ pentru ca pe toate suprafeţe­ dar nu se respectă p revede­ preşedintele unităţii — prin cer realizate astfel de obiec­
rală agricolă. în subordinea valorificat potenţialul exis­ miditate —, investiţia de a­ nalează, de asemenea, in le­ le prevăzLite a fi amenajate rile proiectelor şi se acţionea­ terminarea * lucrărilor de în- tive.
ză anem ic In privinţa mobili­
căreia se află principalii fac­ tent pentru irigaţii în judeţ ? proape 300 000 de Ici nu-şi gătură cu îndeplinirea sarci­ şi reamenajnle să se obţină zării cooperatorilor la m ate­
tori care răspund de îndepli­ Realizările obţinute pînă n- găseşte eficienţa scontată. nilor de plan Ia extinderea randamente maxime, efectul rializarea obiectivelor stabilite.
Dacă la C.A.P. Boşorod, MAr-
nirea sarcinilor de plan în a­ cum in privinţa amenajări­ Referindu-se Ia exploatarea suprafeţelor irigate Din pre­ udărilor trebuind să se evi­ tincştl şl Dineu Mare s*a p o r­ Muncă perseverentă şi
cest domeniu de activitate — lor nu pot fi considerate nici şi eficienţa sistemelor de i- vederile acestui an doar la denţieze realmente în sporuri nit cu hot-Arlre la înfăptuirea
oficiul de îmbunătăţiri fun­ pe departe ca satisfăcătoare, rigoţii, tovarăşul Aurel Pern. C A.P. Orâştie s-au terminat considerabile de recoltă. m ăsurilor de com batere a ero­
ziunii solului aferente anului
ciare şi cel al apelor — n-a deoarece sistemele construite preşedintele C A P Geoagiu, In curs, la C.A.P. Jcledlnţl sistematică pentru
manifestat suficientă iniţiati­ nu asigură decit irigarea a relata că la unitatea respec­ consiliul de conducere trata
aceste sarcini cu o totală lip­
vă şl preocupare pentru so­ mai puţin de 23 la sută din tivă s-nu amenajat 00 de hec­ să de răspundere. O asem enea
luţionarea operativă a pro­ terenurile posibil dc amena­ tare. iar în perspectivă se atitudine este cu totul dc n e­
înţeles avtnd In vedere că a-
blemelor mai dificile ivite jat. In plus. se constată seri­ prevede să se mai amenajeze Propuneri ce meri­ p.Ararca şl conservarea pA- îndeplinirea tuturor obiectivelor
pe parcurs, pentru îndeplini­ oase neajunsuri în legâUiră încă ,120 de hectare. In pre­ m im ului este o chestiune de
rea integrală o planului sta­ cu modul de întreţinere şi zent nu se pot aplica însă vi­ Interes naţional, cA In flecare Municipiilor, oraşelor şi rate majore necesită ca, sub
an procesul dc eroziune a so­
bilit. exploatare a sistemelor exis­ dările deoarece se în-timpină lului avansează fn ritm ra ­ comunelor le revin sarcini îndrumarea şi cu sprijinul
Oficiul de îmbunătăţiri tente, ceea ce face ca eficien­ greutăţi în procurarea unui tă toată atenţia pid şl stăvilirea Iul necesită importante în realizarea pro­ organelor şl organizaţiilor dc
cheltuieli din ce fn ce
mal
funciare are sarcina de a e­ ţa lor economică să fie des­ sorb. iar scurgerea apei pc 9 mari. gramului judeţean de îmbu­ partid, consiliile populare să
xecuta în acest an lucrări tul de scăzută. In mare par­ canalul principal se face în Un aspect negativ tl consti­ nătăţiri funciare şi gospodă­ stabilească programe concre­
pentru regularizări de albii te suprafeţele ce s-au amena­ mod defectuos. Dacă iriga­ fi Pentru realizarea unita­ tuie şl faptul că Ia înfiinţarea rirea apelor. Consiliile popu­ te de activitate pe genuri dc
plantaţiilor pomicole nu
s-a
şi consolidări de maluri în jat au fost serios afectate de rea se făcea prin conducte ră a sarcinilor privind com­ darea în funcţiune a staţiilor ţinut seam a fn toate cazurile lare au obligaţia să conside­ lucrări şi termene de execu­
de epurare, întreprinderile în
comunele Bretea Română şi inundaţiile din anul trecut, îngropate unitatea avea mai baterea eroziunii solului şi a cauză fiind datoare să soli­ de executarea In Întregime a re sarcinile stabilite prin ţie, să stabilească precis sar­
Lăpugln de Jos în valoare de conducerile unor unităţi a­ mult de cîştigat. sistemul pu­ asigura o eficienţă maximă cite ministerelor de care a­ lucrărilor din proiecte, ceea programul judeţean ca mini­ cinile ce revin unităţilor a­
ce a determ inat ca şl In livezi
peste 3 milioane lei. Dar, pî- gricole ignorînd iniţierea de ţind fi utilizat cu un randa­ obiectivelor stabilite pe ba­ parţin fondurile necesare în­ să apară frecvente situaţii dc me şi să-şi elaboreze proprii­ gricole socialiste, întreprin­
nâ la sfîrşltul lunii mal, nu măsuri energice pentru refa­ ment substanţial sporit. zine hidrografice este nece­ deplinirii obiectivelor stabili­ eroziune care duc la scăde­ le lor planuri, în care să-şi derilor şi instituţiilor, coope­
rea
acestora.
mobiliza­
randam entului
prevadă obiective
realizase decît lucrări în va­ sar să fie coordonate şi re­ te (Viorel Râceanu. prim-vi- Deoarece In dotarea oficiului toare. Purtînd întreaga răs­ ratorilor, tuturor cetăţenilor
care posedă terenuri
agri­
loare de 600 000 lei, ceea ce cerea canalelor distruse şi a O condiţie esenţială pentru zolvate de comun acord pro­ cepreşedinte al Consiliului de îm bunătăţiri funciare au
staţiilor de pompare a apei. Intrat şl utilaje adecvate ex e­ pundere pentru îndeplinirea cole. Aşa cum s-a subliniat
este cu totul insuficient faţă creşterea eficienţei irigaţi­ blemele Intre unităţile agri­ popular municipal Hunedoa­ cutării acestui gen dc lucrări, planului de stat în agricultu­ în sesiune, consiliile populare
6# cerinţe. Intr-o asemenea situaţie se ilor — remarca ing. Mihal cole şi inspectoratul silvic ra). există poslblIilAtca ra prin ră, consiliile populare tre­ trebuie să analizeze periodic
(ing. Mircea Silvestru, direc­ In vederea evitării chel­ folosirea lor la întreaga capn- buie să ja măsuri ca toate stadiul de execuţie a lucrări­
rh a te să se realizeze Integral
tor general adjunct la Direc­ tuielilor neeconomicoase şi a- sarcinile stabilite pentru acest unităţile agricole socialiste de lor caic se fac cu fonduri dc
ţia generală pentru agricul­ sigurârii alimentării cu apă an şl chiar să sc com bată c-
Deşi s-ou cheltuit sume în­ r«i2lunca pe suprafeţe m al stat şi cooperatiste, ţăranii investiţii şi prin munca pa­
semnate pentru procurarea u- tură. industrie alimentară, potabilă a centrului de comu­ mari. De altfel, se detaşează cooperatori, toţi deţinătorii de triotică a cetăţenilor Este dc
silvicultură şi ape).
tilajeîor destinate irigaţiilor, nă IIia, ar trebui alocată su­ cu pregnanţa această necesi­ terenuri agricole, întreaga datoria acestor organe să a ­
tate dacă se la tn considera*
$ Ţinînd seama de ampli­
în unele cooperative agrico­ ficarea activităţii oficiului de ma corespunzătoare punerii re că In actualul cincinal a-a populaţie să participe la în­ sigure o largă mobilizare si
în funcţiune a turnului
de
le acestea stau nefolosite. apă care este deja construit, prevăzut să fie aplicate m ăsuri deplinirea programului sta­ participare a cetăţenilor —
anticrozlonalc pc num ai 10 la
Un exemplu nedorit in a- îmbunătăţiri funciare, de dar care în prezent nu arc sutA din totalul suprafeţei a ­ bilit. bărbaţi şi femei, tineri şi vîrst-
creşterea dotării lui, se im­
eeastfi privinţă este oferit la pune să fie alocate fonduri nici o utilizare (Teodor Va- fectate. Avlnd făcută eşalona­ „înfăptuirea vastului pro­ niei — Ia acţiunile respec­
cooperativa agricolă din Şoi- rea execuţiei pc ani, coope­ gram de Irigaţii, desecări şi tive
de la buget în vederea con­ siu, primarul cormmei Ilia). rativele agricole sfnt datoare combaterea eroziunii solului In fiecare municipiu, oraş
muş, de unde vâ prezentăm stituirii unei baze proprii de • In fiecare comună, con­ să întreprindă din tim p m ă­ — arăta tovarăşul Nicolae şi comună este necesar să sc
imaginea de faţă. Un motor reparaţii si întreţinere a u­ siliile populare să se îngri­ surile de pregătire care să a- Ceauşescu, secretarul general desfăşoare o largă şi susţinu­
şi o motopompâ care au tilajelor (ing. Traian Simina, jească de înfiinţarea de pe­ slgurc succesul lucrărilor, să al partidului. în cuvîntarca tă muncă politico şi organi­
costat aproape 30 000 lei au directorul O.IF. Deva). piniere pe suprafeţe cores­ materializeze chiar In devaus, rostită la plenara C C al zatorică pentru n răspunde
fost găsite in stare de pără­ O Cunoscind neajunsurile punzătoare, care să asigure punct cu punct, obiectivele P C R din martie 1970 — im­ cu fapte Chemării Consiliu­
sire la brigada din Balota, provocate de poluarea apelor materialul necesar plantaţii­ stabilite. Aceasta va Însemna pune măsuri energice şi o lui Naţional al Frontului U- i;
Cum justifică conducerea u- şi neccsilalca combaterii a- lor ce se fac în scopul com­ un ctştig substanţial de p ro ­ muncă perseverentă, sistema­ nitâţii Socialiste, triate fo rţe ­
nitâţii eficienţa investiţiilor ceslui fenomen, este foarte baterii eroziunii solului (ins. ducţie care va amplifica ad t tică din partea tuturor orga­ le si mijloacele fie mobili­
făcute pentru irigaţii ? important să fie stabilite ter­ Eugen Ccrnclca, directorul rlştigul unităţilor rit şl al nelor agricole, a organelor şi zate in această acţiune pa­
m em brilor cooperatori.
organizaţiilor de
Foto s N. SIBIŞAN mene precise şi obligaţii con­ întreprinderii de îmbunătăţi­ întregii ţărănimi". partid, a triotică de larg inlcrcs ob­
re şi exploatare n pajiştilor
cret# pentru construirea şl naturale). Finalizarea acestor dezide- ştesc.