Page 64 - Drumul_socialismului_1971_06
P. 64
4 DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5114 • VINERI 18 IUNIE 1971
Vizita delegaţiei M.A1 Vizita ministrului de externe
in R.F. a Germaniei român, CorneliuMănescu,
BONN 17. — Trimisul spe oaspeţii s-au întreţinut Tn
cial Agerpres, Ion Badea, mod cordial. in Canada FURTUNA PUTERNICA
transmite : In continuarea vi Primarul general al Koln-u-
zitei oficiale In R F. a Ger lui a invitat delegaţia Marii LA CAPE KENNEDY
maniei, delegaţia Marii Adu Adunări Naţionale să vizite
nări Naţionale, condusă de ze Muzeul roman de sub clă In u n i m u n e i jnilerni.ee
tovarăşul Ştefan Voitec, pre direa municipalităţii care. In OTTAW.A 17. — Trimisul ce bilaterale şi speranţa dez- i f u r t u n i , c a r e s-a ji r o d u s fu
1
şedintele M.A.N., a avut joi tr-o manieră cu totul origi Agerpres. C. Alexandroaie, voi tării lor continue. z o n a p o l i g o n u l u i d e la C a
dimineaţa o întîlnire amica nală. conservă ruinele fostei transmite: Guvernatorul ge La convorbiri, care p e K e n n e d i i , v it e va p i e s e
lă cu Hermann Hoecherl, vi celâţi din Colonia Ara Agrip- neral al Canadei, Rotând desfăşurat într-o atmosferă ^ d e la t u r n u l d e s p r i j i n al
cepreşedintele Comisiei eco pinensis, construită de ro Michener. a primit miercuri cordială, au participat amba- ^ c o m p l e x u l u i „ A j i o l l o - 1V' nu
nomice a Bundestagului, şi cu mani ne aceste meleaguri. dupâ-amiazâ pe ministrul a sadorul României în Canada, • f o s t d e t e r i o r a t e d c d e s c u r
alţi membri ai comisiei. In- Oaspeţilor le-au fost arătate facerilor externe al Republi Bucur Schiopu, şi persoanele \ c ă r i le e l e c t r i c e F u r t u n a a
tîlnirea a prilejuit un util şi mai multe exponate care a- cii Socialiste România, Cor oficiale care îl însoţesc pc » î n t r e r u p t v e r i f i c ă r i l e finale.
deschis schimb de opinii a teslă existenţa unor legături neliu Mănescu. In cadrul ministrul român. Din partea ' in v e d e r e a la n s ă r ii , p r o g r a
supra unor aspecte privind Intre locuitorii Daciei roma convorbirilor care au avut canadiană au fost prezenţi \ m a t e p e n t r u l u n a iulie. S e
stadiul actual şi perspectivele ne şi vechii celăteni ai Colo loc cu acest prilej, guverna preşedintele Comitetului pen- * p a r e cu r a c h e t a p u r t ă t o a r e
colaborării şi cooperării eco niei de pe Rin. torul general al Canadei şi tru energia atomică. J Gray. i fi n a v a s p a ţ i a l ă .. A pol l o
nomice şi tehnico-ştiintifice Primarul Buraucn a oferit ministrul afacerilor externe şi ambasadorul Canadei la i" jă" nu an a r u l d e su f e r it .
dintre Romănia şl R.F. a Ger apoi o masă In cinstea depu al României au exprimat do Bucureşti. Bruce Williams î
maniei. taţilor români la restauran rinţa ca relaţiile dintre cele Prima zi a vizitei oficiale ^ STUDIOUL DF FILME
La prînz, deputaţii români tul Bastei din Koln. Au par două ţâri să se dezvolte în pe care o face In Canada mi
au fost oaspeţii municipalită ticipat membri ni consiliului conlinuare pe o linie ascen nistrul afacerilor externe al LA DOMICILIU
ţii Koln, fiind întîmpinaţi şi municipal, alte oficialităţi şi dentă, spre binele şi avanta României. Corneliu Mănescu. /
salutaţi cu căldură de pri reprezentanţi ni presei locnle. jul reciproc alo popoarelor s-a încheiat cu un dineu dat \ St u di n u l c i n e m a t o g r a f i e
marul general, Teodor Bu- A fost, de asemenea, prezent, român şi canadian In onoarea sa de secretarul ..la d o m i c i l i u " s e c n m j i a n c ,
rauen, de membri al consi ambasadorul României tn R.F. In dupâ-amiaza aceleiaşi de stat pentru afacerile extei - i i n p r i m u l ri iul, d i n l r - u n
liului municipal şi de alte o- a Germaniei, Constantin Oan- R. D. VIETNAM. — RealîzA rile lnriusiiiM uşoare din R D. v ietnam g-AU malerlAliznt prin zile, ministrul român a avut ne al Canadei, Mitehell Sharp. ’ v i d e o m a g n e t o f o n )>or l a b i l
ficialităti locale. Gazda şi cea. depflştri de plan de 5,6 la stilA In primul trim estru al anului in curs. Hanoi, In timpul întrevederi cu ministrul in Au participat persoanele ca- \ a r a t d c c o n st ruclorii. î n
In fotografie: Muncitoare fru n ta ş e de la fAbrica textili „Do ng Xiian* din dustriei şi comerţului, Jean t r e p r i n d e r i i d c o p t i c ă m e
lucrului. re îl însoţesc pc ministrul L
Luc Pepin, şi cu ministrul e- român, iar din partea cana- ’ c a n i c ă d in L e n i n g r a d C i
LUCRĂRILE John Green. In cursul între diană — membri ai Cabine- \ m a cu a j u t o r u l u n e i c a m e
ncrciei. minelor şi resurselor,
n e a ş t i i a m a t o r i se p o t f il
tu Iu i de Miniştri, senatori şi f
vederilor a avut loc un deputaţi ai Camerei ...» Ca- 1 re iu g r e u t a t e d e o j u m ă
Reprc- w
t a t e leg şi, fără a d e v e l o
zenlanţilor. ambasadorul
schimb de vederi privind sta
CONGRESULUI P.S.U.G. informează agenţia PAP., o gă în alegerile prezidenţia cheierea discuţiilor. Gecf- diul actual al relaţiilor eco nadei în România şi alte per- ) pa p e l i c u l a , f i lm u l p o a t e fi
HELSINKI — După cum
fre.y Rippon. ministrul bri
le
generalului
împotriva"
delegaţie a C.C. al PM.U.P, Charles de Gaulle tanic însărcinat cu proble nomice bilaterale şi perspec soane oficiale. ) a p o i vizionat pe e c r a n u l
tivele lor de dezvoltare. Au
p r o p r i u l u i t e l e v i z o r . P e n t r u
BERLIN 17 (Agerpres). — Congresul a adoptat o hotă- condusă de Mieczyslaw mele europene, a prezentat fost examinate acţiunile ce In cursul zilei de joi, m i- I ; a c e a s t a , e s t e s u f i c i e n t să se
s-au 1
In cea de-a treia zi a lucră rîre prin care aprobă linia Moczar. membru al Biroului PARIS — In capitala raportul anual al Consiliu pot fi întreprinse în prezent nistrul de externe al Româ- : c o n e c t e z e i n s t a l a ţ i a v i d e o -
rilor Congresului al V111-lea politică şi activitatea practi Politic, secretar al C.C al Franţei au conltnual lucră lui de Miniştri al U.E.O. şi în vederea extinderii acestor niei şi persoanele care îl în- ) magnetofonuIui la un t e l e
soţesc au vizitat capitala Ca- ■.
al P S U G . Erich Mucken- că a C.C al P.S.U.G , precum PM.U.P. care se află în rile celei de-a 17-a sesiuni a răspuns Ia întrebările pu relaţii, în condiţii de deplină nadei, Ottawa, precum şi u- ^ v i z o r o b i ş n u i t .
berger, membru al Biroului şi propunerile, concluziile şi vizită Ia Helsinki la invi ordinare a Adunării l ’niu- se de participant! cu plivire egalitate şi avantaj reciproc,. nele puncte de interes cultu- » V i d e o m a g n e t o f o n u l . e s t e
Politic al CC. al PSUG. , sarcinile cuprinse în raportul taţia C.C. al P.C. Finlandez, la acţiunile politice ale Ma Părţile au exprimat satisfac ral. istoric şi turistic, situa- A f o a r t e u t i l a m a t o r i l o r d e
preşedintele Comisiei de va de activitate. a avut convorbiri cu pre rii Britanii privind Piaţa ţia în legătură cu evoluţia fa le In provinciile Onlnrio şi / t r a n s m i s i u n i sp o r tiv e , c ar e.
lidare a mandatelor, a pre Luind cuvîntul, Erich Ho- şedintele partidului, Aarne comună şi Africa de Sud. vorabilă a relaţiilor economi- Quebec. î n t â r z i i n d . p ie r it î n c e p u t u l :
zentat raportul comisiei, arâ- neckei, prim-secretar al C.C. Saarinen. I e s t e suficient, ca a p a r a t u r a
tînd câ, în timpul care a tre al P.S.U.G , şi-a exprimat sa Părţile au făcut un schimb LONDRA — Intrarea în i să fie. c o n e c t a t ă d i n a i n t e la
cut de la ultimul congres tisfacţia pentru faptul câ toţi de opinii şi s-au informat' Piaţa comună a Marii Bri t e l e v i z o r p e n t r u ea î n t r e a
Partidul Socialist Unit din participanţii la discuţii au a reciproc in legătură cu pro tanii întîmpină o puternică ga t r a n s m i s i u n e să p o a t ă fi
Germania s-a Întărit din probat raportul C.C. şi linia blemele social-politice ale opoziţie nu numai în rîndul Eforturi pentru repatrierea urmărită (micit de târziu.
punct de vedere Ideologic şi generală a partidului în vii Finlandei şi Poloniei şi au opiniei publice engleze, ci
organizatoric. torii ani. examinat unele măsuri şi în parlamentul acestei DFGFAHA A LUCRAT
Ih şedinţa de dupâ-amiazâ, Congresul a fost salutat de concrete pentru extinderea ţări. Presa londoneză a pu celor 5720 000 de pakistanezi; CU m A.m ş i
s-au încheiat discuţiile pe colaborării dintre cele două blicat rezultatul unui son
marginea raportului Comitetu numeroşi reprezentanţi al partide daj efectuat în Camera Co P e n t r u p r i m a d a t ă in
lui Central şi a raportului partidelor comuniste şi mun in munelor de „Daily Mail", refugiaţi in India ; M a r e a firii a n i e un r ă u f ă c ă
Comisiei Centrale de Revizie. citoreşti de peste hotare. nii Europei Occidentale, din care reiese câ .322 de
HAVANA. — In Cuba cursul cărora au avut loc t o r a fo st p r i n s g r a t i e a m
continuă acţiunile de pro dezbateri asupaa unui ră deputaţi sînt’ favorabili a- RAWALPINDI 17 (Agcr- Caraci al agenţiei France \ p r e n t e l o r l ă s a t e de... m ă
Delegaţia română a vizitat test împotriva condamnării port privitor la stadiul c derârii. 177 sînt împotrivă, pres). — Postul oficial pa Presse. între guvernul pnkis-» n u ş i Est.e v o r b a d e o nouri
arbitrare de către autorită
iar 126 neutri. Deci, în e-
m e t o d ă d e d e jn s t a r e a in
voluţiei instituţiilor acestui
ţile nord-americane a celor organism. Documentul în venlualitatea unei dezbaicri kistanez de radio a difuzat tanez şi O.N U. a fost înclie- * f f a c t o r i l o r p u s ă la p u n c t
la 5 iunie o declaraţie a pre
iat un acord asupra mndalt- \
regiunea Halle patru pescari cubanezi, se tocmit de Comisia politică în Camera Comunelor, pro şedintelui Yah.va Khan în lâţilor de efectuare a opera- i r e c e n t la S c o ţ i a n ă Y a r d .
blema aderării abia ar pu
chestraţi în timp ce pescu-
n i n e i n f a l e s câ
i n f r a c t o r u l
HALLE. — (Corespondenţă construcţia socialismului, ca iau în apele internaţionale. a recomandat invitarea Da tea întruni o uşoară ma care acesta anunţă câ autori Ulmilor de ajutorare a popu a c o m i s e r o a r e a de. a p ă s t r a
tăţile centrale au hotârît să
laţiei şi refugiaţilor din Pa- ’
nemarcei. Irlandei şi Nor
de la Klaus SchueU — redac urmare a hotârîrilor celui Pe adresa centralei sindica vegiei să adere la UE.O. şi joritate. acorde amnistie tuturor per la cl m ă n u ş i l e pc c a r e le-o
ţia ziarului „Freiheit" — Hal de-al X-lea Congres al P.C R le din Cuba (CTC) sosesc a deplins ..tulburările pe In ce priveşte opinia soanelor din Pakistanul de kistanul de est La 16 iunie.' f ol os ii la spargerea u n e i
le). In cursul zilei de ieri, Tovarăşul Paul Niculescu-Mi zilnic sute de mesaje şi te publică britanică, ca se o est care s-au refugiat în agenţia ..Associated Press of '
delegaţia Partidului Comunist zil s-a referit la relaţiile de legrame din diferite colţuri care le-a cunoscut în ulti pune. în proporţie dc apro cursul recentelor evenimente Pakistan" relata câ numeroa- \ v i t r i n e . C a şi a m p r e n t e l e
Român, condusă de tovarăşul prietenie existente Intre ale ţârii, prin care oamenii mul timp sistemul monetar ximativ 70 la sută, intrării pe teritoriul Indiei Postul se caravane de refugiaţi pa- \ d i g i t a l e , a m p r e n t e l e mănu
Paul Niculescu-Mizil, mem P.C.R şi P.S.U.G.. între po muncii îşi exprimă in mod inleroccîdenlal După în Angliei in Piaţa comună. de radio a precizat câ „cci şilor sînt u n i r e , i n d i f e r e n t
bru al Comitetului Executiv, porul român şi oamenii mun hotârît indignarea şi protes care se vor reîntoarce vor fi kistanezi se reîntorc din la- i d a c ă e s te v o r b a d e m ă n u ş i
al Prezidiului Permanent, cii din R.D.G., la colaborarea tul împotriva condamnării trataţi cu toleranţă. ajutaţi bercle special amenajate pen- .
secretar al C.C. al P.C.R., ca frăţească existentă Intre com arbitrare a pescarilor cuba să revină la familiile lor; ei tru aceştia pe teritoriul In- . de. ))iele, n a ilo n sa u c a u
re participă la lucrările ce binatul chimic „Buna" şi în nezi. MOSCOVA — O delegaţie condusă de tovarăşul vor trăi • ca cetăţeni liberi". ciuc.
lui de-al VIII-lea Congres nl treprinderi chimice din Româ Miliai Suder, ministrul industriei lemnului din Re diei în regiunea de est a ’
O
P.S.U.G., a efectuat o vizită nia. PARIS — Francois Mlt- publica Socialistă România, aflată in Uniunea Sovie DELHI 17 (Agerpres). — Pakistanului.
in regiunea Halle. Delegaţia română a vizitat lerrand a fost ales miercuri tică, a vizitat la 16 iunie Institutul de cercetări in Agenţia „Press Trust of In
Delegaţia română, însoţită apoi Halle-Neustadt. cu noile in funcţia de secretar ge domeniul prelucrării lemnului din Kiev, precum şi dia" relevă că în urma eve
de Hans Witti, membru al sale obiective social-culluralr. neral al noului Partid So Combinatul de mobilă din oraşul ucrainean Jitomir.
C.C. al P S U G., ministrul in precum şi centrul oraşului cialist Francez, creat la Delegaţia a fost însoţită de !. I. Grunianski, minis nimentelor care au avut Ioc
dustriei uşoare al R D.G , A- Halle. trul industriei forestiere şi de prelucrare a lemnului în regiunea de est a Pakis
chim Winkler, secretar al Co In încheiere, a avut loc o Congresul Unităţii Socialis al R S S. Ucrainene tanului. 5 720 000 de persoane
mitetului regional Halle al convorbire cu membrii Comi te, reunit’ la sfirşitul săp- La 17 iunie, ministrul ucrainean a oferit un dineu de naţionalitate pakistaneză
P.SU.G, Gerhard Gerecke, tetului regional Halle al tâmînii trecute în localita in cinstea delegaţiei române A participat, de ase au traversat frontiera indn-
prim-secretar al Comitetului P.SU.G., care a decurs, de tea Epinay. menea. consulul general al României la Kiev, Ale pakistanezâ, stabilindu-se in
raional „Buna", Hans Voss, asemenea, într-o atmosferă In 1965, Mitterrand a fost xandru Ungur. India.
ambasadorul R D.G. în Romă cordială, tovărăşească, de candidatul forţelor de stin O
nia, a făcut primul popas în caldă prietenie. CARACI (Agerpres) —
regiunea noastră la coinbi Potrivit '■'orespondentului din
natul chimie „Buna", cea de-a
doua uzină chimică — după
mărime — din regiunea Hal R. P. Chineză sprijină Peru
le. La clubul combinatului, Semnarea acordului dintre
Gerhard Gerceke i-a infor
mat pe oaspeţi despre activi şi alte ţări îatino-americane Japonia şi S.U.A. privind
tatea organizaţiei raionale de
partid şi a conducerii com PFK1N 17 (Agerpres). — A
binatului. Oaspeţii au fost a genţia China Nouă relatează ~(>U mile, pentru lupta dusă intre cele două ţâri stimulea insulele Daifo şi Ryukyu
poi invitaţi să viziteze fabri câ la Pekin a fost semnată de Peru şi alte ţări Îatino- ză înţelegerea şi prietenia în
ca de cauciuc sintetic a com minuta privind convorbirile americane in apărarea inde tre popoarele lor şi aduce o TOKIO 17 — Coresponden ministrative, legislative şi ju
binatului „Buna" şi centrul purtate în R.P Chineză de o pendenţei lor naţionale şi su contribuţie pozitivă la dez tul Agerpres, Florea Tuiu, ridice asupra teritoriului şi
de calcul electronic nl uzine delegaţie comercială peruană, veranităţii de stat. voltarea relaţiilor comerciale transmite : La Tokio şi Was locuitorilor insulelor Daito şi
lor. La intrarea în întreprin condusă de ambasadorul Car- Ambele părţi apreciază câ hington au avut loc joi, si Ryukyu, din momentul intră
dere, delegaţia română a fost los Alzamaro Traverso. sub schimbul de vizite prieteneşti Intre Peru şi R P Chineză multan, ceremoniile de sem rii în vigoare a acordului.
în timpi natâ cu căldură de secretar pentru problemple nare a acordului dintre Ja
numeroşi muncitori chimişti economiei şi dezvoltării în ponia şi S.U.A. privind insu Această dală nu este însă
din uzină. Edward Kennedy: indicată în mod clar, speci-
Ministerul de Externe al Re lele Daito şi Ryukyu. Din fieîndu-se numai câ acordul
In cinstea oaspeţilor ro publicii Peru. care a făcut partea japoneză, documentul va deveni valabil la două
mâni a avut loc un miting. o vizită de prietenie în R.P. a fost semnat de către mi luni după schimbarea instru
Delegaţia a fost salutată de Chineză. Numai guvernul R. P. Chineze „are nistrul de externe, Kiichi mentelor de ratificare Acor
Gerhard Gerecke. primul se Potrivit minutei, Ciu En- Aichî, în prezenţa primului dul nu conţine, de asemenea,
cretar al comitetului raional lai. premierul Consiliului dc dreptul să fie desemnat ministru, Eisaku Sato, şi a nici o referire la problema
..Buna" şi de reprezentantul Stat al R.P Chineze, şi vice- tuturor membrilor cabinetu armamentelor americane (in
muncitorilor, Hans-Ionchjm premierul Li Sien-nien s-au lui nipon. Chobyo Vara, şe clusiv cele nucleare) din Oki-
Rulewski. întîlnit cu Javier Tantalean ca guvern al Chinei" ful puterii executive din Oki- nawa, după efectuarea retro
A rostit apoi' o cuvînlare şi cu membrii delegaţiei co nawa, a refuzat să ia parte cedării. In schimb, guvernul
tovarăşul Paul Niculescu-Mi merciale conduse de Carlos WASHINGTON 17 (Ager lui Allen Whiting de la Uni la ceremonie, manifestîndu-şi japonez se obligă să plăteas
zil. care a mulţumit pentru Alzamaro Traverso. Premie pres) — Senatorul Edward versitatea din Michigan, şi nemulţumirea faţă de acordul că Statelor Unite suma de 320
primirea caldă, tovărăşească rul Ciu En-lai a reafirmat Kennedy a depus miercuri în are drept scop combaterea încheiat. milioane dolari, pentru răs
făcută delegaţiei şi a felici sprijinul ferm al guvernului Senat un proiect de rezo aşa-numitei politici a „celor Potrivit acordului, Statele cumpărarea unor instalaţii a
tat colectivul întreprinderii R.P.. Chineze fată de Peru şi luţie cetind ca Statele Unite două Chine". „Esenţa rezolu Unite vor renunţa In favoa mericane din insule şi pen
„Buna" pentru succesele ob alte ţâri Îatino-americane in să se pronunţe în favoarea ţiei pe care am inlrodus-o, a rea părţii japoneze la ţoale tru a contribui la cheltuie
ţinute In producţie. Vorbito lupta consecventă de apărare restabilirii drepturilor R. P. spus Kennedy, o constituie drepturile şi interesele pre lile de retrocedare.
rul a informat apoi despre a dreptului lor la stabilirea Chineze la O.N.U., „guvernul propunerea ca Statele Unite văzute In articolul numărul O
realizările poporului român In limitei apelor teritoriale Ia acestei ţâri fiind singurul re să adopte politica unei sin 3 al Tratatului de pace cu Ja Pe străzile oraşului Tokio
prezentant legal al Chinei". gure Chine faţă de problema ponia, încheiat la San Fran au avut loc Joi demonstraţii
Argumentîndu-şi propune reprezentării chineze la Na cisco (articol care reglemen de protest faţă de prevederile
rea. senatorul Edward Ken ţiunile Unite şi câ numai gu tează sfalutul insulelor res insuficient de clare ale acor
nedy a subliniat câ ea se ba vernul Republicii Populare pective din septembrie 1951. dului în legătură cu data re
zează pe un studiu întocmit Chineze arc dreptul să fie data semnării tratatului — trocedării şi cu problema ar
de un grup de 110 profesori desemnat ca guvern al Chi N R ). In acest mod, Japonia melor americane din Okina-
americani, sub conducerea nei". va exercita depline puteri ad \va.
A
T e n siu n e d ip lo m a tica în tre B ra zilia şi S .U .A .
Deşi estompată întrucitva volumul t'otal (adică aproxi noile limite ale apelor teri tură ca acordul internaţional torilor de cafea ce s-ar simţi cazul cînd extinderea apelor
dc optimismul ultimelor de mativ PRO milioane dolari) toriale. dar de-abia de la al cafelei" şi decizia de „a lezaţi de congelarea acordu teritoriale ar reduce mobili
claraţii oficiale. tensiunea Circa 40 la sută din canti 1 iunie ac. a trecut la con nu accepta vreo legătură în lui. Ca un prim exemplu, tatea navelor militare nord-
diplomatică între Brazilia şi tatea exportată este vîndutâ trolarea efectivă a zonei, li- tre această problemă şi ex ministrul de externe colum americane. inclusiv a subma
Statele Unite continuă să for pe piaţa nord-americanâ La mitîndu-se pentru început să tinderea apelor teritoriale bian. aflat în vizită la Rio rinelor nucleare echipate cu
meze aici obiectul unor se Rio de Janeiro se consideră avertizeze doar navele stră braziliene, ceea ce ar consti de Janeiro. a condamnat pre rachete „Polaris". Potrivit pre
rioase preocupări. Acest lu câ congresmenii au folosit ine de pescuit, fără a le cap tui o presiune economică de siunile Congresului S.U.A. sei. preşedintele Medici i-a
cru se reflectă atit in pagi ocazia pentru a pune din nou Această ţară nu şi-a extins spus ambasadorului Rountree
nile presei, cît şi în repeta la încercare rezistenţa bra apele teritoriale, dar este câ holârîrea asupra extinde
tele reuniuni la cele mai di ziliană, ţintind în punctul sensibilă la tot ce ţine de te rii apelor teritoriale este ire
verse niveluri. Tensiunea a cel mai vulnerabil al econo C o r e s p o n d e n ţ ă renul restricţiilor Ia cafea, versibilă. şi prin urmare in
fost accentuată sâptămîna miei. întrucît acest produs repre discutabilă ca principiu, dar
trecută cînd Camera Repre Argumentul servit se refe zintă 67 la sută din exportu câ utilizarea mării icu-itorinli’
zentanţilor a S.U.A. a amînut rea la faptul că extinderea a rile sale. Un alt aspect' al „dc către ţările prietene,
sine die aprobarea prelungi pelor teritoriale braziliene a- disputei, mai puţin cunoscut, intre ele Statele Unite'1, poa
rii participării nord-america fecteazâ industria de pescuit tura sau amenda. Evident, a netolerat în chestiuni care a ieşit la iveală în cursul te fi discutată. Sub aces>
ne la acordul internaţional cest comportament nu va pu ţin de competenţa exclusivă întîlnirii preşedintelui Gnr- consemn, negociatorii nord-
al cafelei, invocînd extinde din Peninsula Florida, a că tea dura prea mult Imediat şi suverană a Braziliei". rastazu Medici cu ambasado americani au început să se
rea de către Brazilia a ape rei bază de aprovizionare se după ce a devenit cunoscută Mulţi observatori aprecia rul nord-american, William reunească din nou cu cei
lor sale teritoriale la 200 de află mai ales în dreptul atitudinea Camerei Repre ză câ presiunile S.U.A. pot Rountree. După spusele di brazilieni pentru a discuta
mile. Cafeaua continuă să coastelor braziliene, înt'r-o zentanţilor. o notă a Ministe duce la gruparea în jurul plomatului 3.U.A., în con problema
ANGLIA. — Firma iMARCONI din Anglia a realiv.al un radar rului de Externe Brazilian Braziliei nu numai a celorlalte cepţia Washingtonului pro
marin, primul iu lume, cur» reali zca/.A trasarea eoinploi autom ată constituie principalul produs zonă bogată în crevete şi lan exprima „Speranţa câ guver ţări care au adoptat princi
& traseelor. In plus, ut poate sA prevadă autom at si rapid orice de export al Braziliei, repre blemele economice ar fi se VASILE OROS
efect al schimbărilor in traseu sau vitez&. guste. Dc fapt. Brazilia a nul nord-american îşi va o piul celor 200 de mile mari cundare în raport cu posibi corespondentul Agerpres la
In fotografie: Radarul marin, realizat de flruin MARCONI. zentând circa o treime din proclamat încă anul trecut nora angajamentele In legâ- ne, dar şi a tuturor producă lele implicaţii strategice, în Rio de Janeiro
(Redacţia sl administraţia darului» Deva. str. Dr. Petru Oroza. nr. 35. Telefoane nr. 12317 şi 3 15 88. Tiparul» întreprinderea poligrafica Deva