Page 66 - Drumul_socialismului_1971_06

■ ■ ■ i M w i M j j i i i n
2 DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5115 • SIMBATĂ 19 IUNIE 1971

a

In 1884 se împlinea un se­ Prin temeiurile şi sufletul cu a alcătuit lucrările Monumen­
col de la marea răscoală a care e scrisă, opera lui Den­ te pentru istoria Ţării Făgă­
In cadrul acţiunii de per­ 12. Liceul Industrial de con­ condiţiile «ocletâţll modeme, mie — Oraşul Victoria, cu Liceul pentru prelucrarea suşianu a făcut o frumoasă raşului (1885), Documente pri­
fecţionare a învâţâmîntului strucţii — Sf. Gheorghe, din s-a stabilit ca Incepînd cu specialităţile: aparate de mă­ automată a datelor — Timi­ ţăranilor români din Tran­ probă de rezistenţă. Cu Den­ vitoare In istoria românilor
silvania, de la intrarea in is­
de toate gradele, în confor­ subordinea Consiliului popu­ anul şcolar 1971/1972 să func­ sură şl automatizări în indus­ şoara, cu specialitatea : pre­ torie a celor trei mari căpi­ suşianu răscoala de la 1784 din perioada 1199—1575, pu­
mitate cu hotfirîrile de par­ lar al Judeţului Covasna. ţioneze următoarele licee In tria chimică; tehnica anali­ lucrarea automată a datelor ; tani populari ; Horia, Cloşca, a Intrat ca un capitol impor­ blicate în colecţia Hurmuzaki
tid, Ministerul Invâţămîntuluî, 13 Liceul industrial pentru care o parte din obiecte vor zelor fizico-chimlce ; Liceul Industrial — Vaslui, Crişan. Pînă la această dală, tant în istoria românilor". (6 volume), între anii 1887—
Impreunâ cu celelalte organe industria lemnului — Miercu­ fl predate în limbi străine t Liceul industrial pentru cu specialităţile; construcţii în afară de unele ecouri din S-au împlinit recent 125 de 1897 şi altele. Datorită inves­
centrale care au In subordi­ rea Ciuc, Judeţul Harghita, A. — IN LIMBA ENGLEZA: construcţii de maşini „Steagul civile şi industriale; Instala­ presa apuseană adunate de ani de la naşterea lui Nieolae tigaţiilor sale au fost desco­
ne şcoli, la propunerea or­ din subordinea Ministerului (Liceul „C. A. Rosettr din roşu*' — Braşov, cu speciali­ ţii pentru construcţii ; N. Bălcescu, de documentele Densuşianu Marele istoric al perite în bibliotecile din O­
ganelor judeţene de partid şi Industriei Lemnului. Bucureşti şi Liceul „Ady- tăţile : prelucrări prin aş- Liceul industrial pentru publicate de AI. Pnpiu Iln- răscoalei lui Horia s-a năs­ radea, Cluj şl Buda colecţii­
de stat, au stabilit măsuri de 14. Şcoala profesională de Sincai”, cu limba de predare chlere ; prelucrări la cald ; construcţii de maşini — Bîr- rian şi Al. Hurmuzuki în „Te­ cut la 18 aprilie 1846, In co­ le de documente ale lui Geor­
completare cu noi unităţi a mecanici agricoli — Odorhe- romănă şl maghiară, din automobile şi tractoare ; lad, cu specialitatea : prelu­ zaur de monumente istorice muna Densuş, din T*ra Haţe­ ge Şlncal (41 volume), prima
reţelei existente de şcoli, iul Secuiesc, Judeţul Harghi­ Liceul industrial pentru crări prin aşchiere ; gului, de la care îi vine şi parte a versiunii latine &
secţii şi clase în care preda­ ta, din subordinea Ministe­ Cluj. construcţii de maşini — Zâr- Liceul industrial de chimie pentru România" (1864), de numele. A făcut, ca şi frate­ „Cronicei* acestuia (Clironi-
roman al lui I. C.
un vag
rea se face într-una din lim­ rului Agriculturii, Industriei B. — IN LIMBA FRANCEZA : neşti, cu specialităţile: pre­ — Rm Vîlcea, cu specialită­ Drâgescu (1867), de conferin­ le său Aron — densuşenii con Daco-romanorum et plu-
bile naţionalităţilor conlocui­ Alimentare, Silviculturii şi Liceul nr. 36 din Bucureşti lucrări prin aşchiere; maşini ţile ; tehnologia chimică or­ ţa rostită de Alexandru Odo- rium aliarum nationum. An
toare. Apelor şi Liceul nr. 3 din Cralova. şi utilaje ; ganică : tehnologia chimică bescu la „Ateneul român* din 18 — 1183).
1 Incepînd cu anul şcolar 15. Ucenicie la locul de C. — IN LIMBA GERMANA : Liceul industrial — Brăila, anorganică : utilaje în indus­ Bucureşti (1877) şi de versu­ ta r. ffWwB.♦««»««*. In ultimele două decenii
1971/1972, se vor înfiinţa, pe muncă — Uzina „Vlahiţa", Liceul nr. 6 din Iaşi şl Li­ cu specialitatea: depanarea tria chimică ; rile pioase însâilate de losil l* «1«It M I. ale vieţii s-a deriient unei lu­
lingă unităţile şcolare şi sec­ Judeţul Harghita, din subor­ ceul nr. 4 din Piteşti. în a­ aparatelor de radio şi televi­ Liceul industrial de arhi­ Vulcan şi Ion Alexandru Lâ* crări uriaşe privitoare la „Is­
ţiile care funcţionează în pre­ dinea Ministerului Industriei fara liceelor cu predare în ziune ; tectură — Bucureşti, cu spe­ pedatu, nici un studiu, mai toria poporului român de la
zent, următoarele noi licee Metalurgice. limba germană existente sau Liceul industrial pentru in­ cialitatea ; arhitectură şi sis­ ales, nici o monografie isto­ originile sale pînâ la înteme­
de cultură generală, tn care 16 Şcoala profesională de a căror înfiinţare a fost pre­ dustria lemnului — Caran­ tematizare ; rică românească nu apăruse­ misrs» sn ierea noilor Principate româ­
predarea se va face într-o mecanici agricoli — Dumbră- văzută mal sus sebeş, cu specialităţile: ex­ Liceu) industrial pentru in­ ră încă pentru n pune tn n- ne", din care n-a izbutit însă
singură limbă — maghiara vioara, Judeţul Mureş. din D — IN LIMBA ITALIANA : ploatări, construcţii şi trans­ dustria materialelor de con­ devârata ei lumină şi am­ să redacteze dccît partea re­
sau germana : subordinea Ministerului A­ Liceul nr. 39 din Bucureşti. porturi forestiere ; industria­ strucţii — Bucureşti, cu spe­ ISMIHIBIIil FliiîlUIItll feritoare la Dacia preistorică.
A — LICEE CU PREDAREA griculturii, Industriei Alimen­ E. — IN LIMBA RUSA : Li­ lizarea lemnului; cialităţile : materiale de con­ ploare înverşunata răscoală Pentru scrierea acestei opere,
IN LIMnA MAGHIARA tare, Silviculturii şi Apelor. ceul ,.Zoîa Kosmodemîanska- Liceul economic — Reşitn. strucţii ; electromecanică — şi destinul tragic al căpete­ voind cn ca să Tnclobczc ve­
niilor ei.
1 Liceul ,,Alexandru Mo- 17. Şcoala profesională de la" din Bucureşti şl Liceul cu specialităţile: evidenţă e- industria materialelor de con­ chile tradiţii istorice ale po­
ghioroş" — Oradea, Judeţul industrializarea lemnului — nr. 10, cu limba de predare conomicâ-plonificare; comerţ- strucţii ; Constatarea era cil atît mni porului român, Densuşianu a
Bihor. Tg. Mureş, Judeţul Mureş, romănă şi maghiară, din merceologie ; economia turis­ Liceul Industrial — Bucu­ dureroasă cu eît unii Istoriei lansat în anii 1893 şi 1895
străini consaernserâ răscoa­
2. Liceul nr. 1 — Sf. Gheor- din subordinea Ministerului mului ; reşti, cu specialităţile : pre­ lei iobagilor numeroase cer­ un „cestionar** relativ la „ira-
ghe. Judeţul Covasna Industriei Lemnului. Cluj. Liceul Industrial pentru lucrări la cald ; exploatare, cetări, stabilindu-i Insă în diţîunile şi antieităţile ţărilor
3. Liceul nr. 1 — Miercu­ IR. Şcoala profesională F — IN LIMBA SPANIOLA : construcţii de maşini — Cluj, întreţinere şl reparaţii aulo; mod eronat, de pe poziţiile locuite de romăni". Teza a-
rea Ciuc, Judeţul Harghita. „Metalotehnica" — Tg Mu­ Liceul nr. 15 din Bucureşti. cu specialităţile : prelucrări electromecanică — utilaje de nobilimii feudale, nu numai restei lucrări, a cărei lipă-
4 Liceul ..Botyni Farkas" reş, judeţul Mureş, din sub­ Concursul de admitere în prin aşchiere ; maşini şi uti­ construcţii ; electromecanică cauzele ei şi desfăşurarea şi rire avea să fie terminală a­
— Tg. Mureş, Judeţul Mureş. ordinea Ministerului Indus­ aceste licee se desfăşoară în laje ; — mijloace de transport ur­ obiectivele Ncîngâduita la­ bia după moartea sa prin
5. Liceul nr 5. — Satu Ma­ triei Uşoare. două etape : Liceul Industrial pentru in­ ban ; cună avea să fie completată v K­ 5)1^ IU purtarea de grijă a dr. C. Is-
'
re, judeţul Satu Mare. 19. Şcoala profesională — A. — Prima etapă are loc dustria alimentară — Cluj, Liceul Industrial de alimen­ însă chiar în anul centenaru­ trati (191.1), constituia o aba­
6 Liceul cu limba de pre­ Tg. Mureş, din subordinea în perioada 20-23 iunie ac. cu specialităţile : chimia pro­ taţie publică — Bucureşti, cu tere de In orientarea anteri­
dare maghiară — Timişoara, Consiliului popular ai jude­ şi constă într-o probă de se­ duselor alimentare; electro­ specialitatea ; alimentaţie pu­ lui râsconlel prin apariţia oară a istoriografiei române,
Judeţul Timiş (prin transfor­ ţului Mureş. lecţie. eliminatorie. Această mecanică — industria alimen­ blică ; monografiei intilulate Revo- Densuşianu încercînd să de­
marea în liceu a şcolii gene­ 20. Şcoala profesională de probă se desfăşoară pe baza tară ; Liceul economie — Bucu­ luţiunea lui Horia in Transil­ fiind o adevâovlă familie de monstreze. uneori cu argu­
rale nr. 12). construcţii — Tg. Mureş, din unui test de aptitudini ling­ Liceul industrial pentru in­ reşti, cu specialitatea ; econo­ vania şi Ungaria, autorul ei, cărturari — studii liceale la mente fanteziste, că la baza
B — LICEE CU PREDAREA subordinea Consiliului popu­ vistice. dustria materialelor de con­ mia turismului ; Nieolae Densuşianu, dînd cu Haţeg şi Blaj şi apoi la Fa­ limbii latine şi n limbilor
IN LIMBA GERMANA lar al judeţului Mureş. Pentru liceele în limba en­ strucţii — Turda, cu specia­ Liceul agricol — Bucureşti, acest prilej, cea mai amplă cultatea de ştiinţe juridice de neolatine s-ar fi aflat o lim­
1. Liceul .Johannes Honte- 21. Şcoala profesională de gleză. rusă şi franceză, elevii litatea : materiale de con­ cu specialitatea: apicultura. şi mai adîncâ lucrare româ­ la Sibiu. A debutat în anul bă prololaiină, vorbită pe
rus" — Braşov, Judeţul Bra­ construcţii de maşini — Satu care n-au studiat, în clasele strucţii ; Concursul de admitere, la nească dedicată tragicelor e­ 1866 )a revista „Familia" cu teritoriul Daciei de către pe-
şov. Mare, din subordinea Consi­ V-VIII, limba străină pentru Liceul pentru prelucrarea specialităţile noi introduse în venimente din anii *1784— versuri lirice, nuvele şi a r­ lasgi. ale căror triburi ar fl
2. Liceul nr. 2 — Sibiu, Ju­ liului popular al judeţului care este profilat liceul, dar automată a datelor — Cluj, nomenclator, constă din ; 1785. ticole despre folclor. Timp de întemeiat Troia, Mieena şi
„Revolut iu nea română dc
deţul Sibiu. Satu Mare. care au învăţat Individual a­ cu specialitatea : prelucrarea a) O probă scrisă şi orală la 1784 — afirma Densuşianu ciţiva ani s-ă ocupat apoi la Roma.
3 Liceul „Nikolaus Lenau" 22 Şcoala profesională de ceastă limbă şl au fost de­ automată a datelor ; la matematică, o probă scri­ în prefaţa monografiei sale Făgăraş şi Braşov cu avoca­ Concomitent eu redactarea
— Timişoara, Judeţul Timiş construcţii — Satu Mare, din claraţi admişi la testul de Liceul industrial — Con­ să şl orală la alegere între — reprezintă unui din celo tura, contribuind totodată, ..Dacici prcis!orice”. N. Den­
II. Pentru anul şcolar 1971/ subordinea Consiliului popu­ aptitudini lingvistice susţin şi stanţa, cu specialitatea : de­ limba şi literatura română mai memorabile evenimente împreună cu fratele său şi suşianu n alcătuit, h cererea
1972 se vor organiza secţii lar al judeţului Satu Mare. o probă orală de verificare a panarea aparatelor de radio sau fîzirâ, pentru specialită­ Sn analele Transilvaniei din cu scriitorii Teofil Fiîncu şi Ministerului de Război, şi o
sau clase cu predarea în lim­ C. CLASE CU PREDAREA IN cunoştinţelor la nivelul pro­ ş» televiziune ; ţile : mecanică fină şi optică; Ion Al. Lflpedatu, la editarea scriere eu caracter educativ-
bile maghiară şi germană în LIMBA GERMANA Liceul economic — Sf electronică Industrială ; de­ secolul trecut, ea este începu­ şi redactarea ziarului Orien­ patrioîi'. intitulată Domnii
cadrul următoarelor şcoli I. Şcoala profesională — gramelor şcolii generale Gheorghe, cu specialitatea : panarea aparatelor de radio tul unei Idei noi, cu principii tul latin (1874 —1875). In 1877
profesionale şi licee de spe­ Arad. din subordinea Consi­ Pentru liceele în limba evidenţă economică-merceo- şi televiziune ; electromecani­ noi şi cu noi tendinţe poli­ s-a stabilit la Bucureşti, un­ glorioşi şi căpitanii celebri ai
Ţârilor Române (breviar is­
cialitate : liului popular al Judeţului A­ germană, Italiană şi spaniolă, logie ; că ; prelucrarea metalelor ne­ tice*. Deşi, datorită tendinţe­ de, după o scurtă trecere prin toric pentru războaiele mari
A. — SECŢII CU PREDAREA rad candidaţii susţin numai testul Liceul industrial de petrol feroase : arhitectură şi siste­ lor romantice şi politice ale barou, a devenit bibliotecar şi învingerile strălucite ale
IN LIMBA MAGHIARA D. SE VOR PREDA ÎN de aptitudini lingvistice. — Tîrgovişte, cu specialităţi­ matizare : tehnica analizelor epocii. Densuşianu era încli­ la Marele Stat Major. oştilor române), care de ase­
1. Şcoala profesională de LIMBA MAGHIARA OBIEC­ Candidaţii declaraţi admişi le : forajul sondelor şi ex­ fizico - chimice ; topografie; nat să vadă în râscoalA de la Opera sa publicistică şi is- menea a fost publicată după
construcţii — Sf. Gheorghe, TELE DE CULTURA GENE­ la prima etapă se pot pre­ ploatarea zăcămintelor de pe­ prelucrarea automată a da­ 17R4 o acţiune preponderent lorică a fost pe cît de varia­ moartea lui de către Alexan­
din subordinea Consiliului RALA la următoarele unităţi zenta, în continuare, la con­ trol şi gaze; topografie ; telor. naţională ce tindea în pri­ tă, pe atît de temeini­ dru I.ăpcdatu (1912).
mul rînd la „eliberarea po­
popular al Jvideţului Covasna. şcolare : cursul de admitere In liceul Liceul industrial de trans­ b) O probă scrisă şi orală porului român din servitutea că, fiind străbătută de un Redactarea lucrărilor men­
2. Şcoala profesională de respectiv. Candidaţii declaraţi porturi — Galaţi, cu specia­ la matematică, o probă scrisă politică" a naţiunilor privile­ profund spirit patriotic, dc o ţionate nu l-a împiedicat în­
construcţii — Gheorghieni, 1. Liceul economic — Sf. respinşi se pot înscrie la con­ litatea : electromecanică — şi orală, la alegere, între lim­ nesfîrşitâ sete de a deschide să de a participa în mod ac­
din subordinea Consiliului Gheorghe, din subordinea cursul de admitere la alte nave şi instalaţii portuare ; ba şi literatura română sau giate, totuşi, e) recunoaşte că noi orizonturi şi noi perspec­
ea urmărea totodată şi „dis­
popular al judeţului Har­ Consiliului popular al jude­ licee. Liceul Industrial minier — chimie, la specialităţile; teh­ trugerea privilegiilor nobilia­ tive de afirmare naţională şl tiv şi la dezbaterile istorice
ghita ţului Covasna B. — A doua etapă a con­ Motru, cu specialităţile elec­ nologia condiţionării şi livră­ re" şl „eliberarea din servi­ totodată de îmbogăţire, prin contemporane, în 1885 publi-
3. Şcoala profesionala — 2. Liceul agricol cu profil cursului are loc în perioada tromecanică minieră ; exploa­ rii produselor petrochimice; tutea feudală”. „ noi documente şi lucrări, a cînd un comentariu critic la
Odorhelul Secuiesc, din sub­ de contabilitate şi merceolo- 26 Iunie — 3 iulie ac. şl tări miniere ; extracţia metalelor neferoase; patrimoniului istoriografiei scrierea lui A. D. Xenopol
ordinea Consiliului popular gie agricolă — Odorhelul constă din aceleaşi probe ca Liceul Industrial pentru in­ alimentaţie publică; evidenţă Ecoul monografiei Iul Den­ româneşti. despre „Teoria lui Roeslcr",
al Judeţului Harghita. Secuiesc, Judeţul Harghita, la celelalte licee de cultură dustria lemnului — Tg Jiu, economieâ-merceologle suşianu a fost imens. Acade­ Intr-o rapidă succesiune a iar în 1904, o evocare a lui
B — CLASE CU PREDAREA din subordinea Ministerului generală cu specialităţile: exploatări, c) O probă scrisă şi orală mia română a premint-o. în publicat astfel scrierile L'<Re- Ştefan cel Mare, cu prilejul
IN LIMBA MAGHIARA Agriculturii, # Industriei Ali­ ■La concursul de admitere construcţii şi transporturi fo­ la matematică, o probă scri­ urma unui raport al lui Geor- ment latin cn Orient. Les aniversării a patru sute de
1. Şcoala profesională — A­ mentare, Silviculturii şi Ape­ se pot înscrie candidaţi din restiere; industrializarea lem­ să şi orală la alegere între ge Bnriţiu, cu unul din cele Roumains du sud (18771 (tra­ ani de la moartea acestuia.
rad, din subordinea Consiliu­ lor. orice localitate. nului ; limba şi literatura română mai mari premii, iar presa dusă în limba franceză de N. Densuşianu a fost totoda­
lui popular al judeţului Arad. 3. Şcoala de specializare O Liceu) industrial pentru in­ sau ştiinţe biologice la spe­ l-a făcut o strălucită primi­ Frederic Dimâ). Macedoro­ tă unul din principalii cola­
2. Şcoala profesională — O­ postlioealâ sanitară — Odor- Ministerul Invăţămînlului dustria materialelor de con- cialitatea : apieulturâ re. Ea a rămas de nltfcl. pînâ mânii din Croaţia şi Slavonia boratori români ai publicaţiei
radea, din subordinea Consi­ heiul Secuiesc, din subordinea aduce la cunoştinţă că, în a­ s’rucţii — Tg. Jiu, cu specia­ d) O probă scrisă şl orală astăzi, cu toate insuficienţele (1880), Cercetări istorice Sn germane Jahrcsherichte der 9
liului popular al Judeţului Bi­ Consiliului popular al jude­ fara liceelor de specialitate litatea : electromecanică — la matematică, o probă scri­ el de interpretare, principala Ungaria şi Transilvania (1880), Geschichisu'isscncbaft, de la
hor. ţului Harghita. existente, cuprinse în Îndru­ industria materialelor de con­ să şi orală la alegere Intre sursă documentară asupra în urma cărora a fost ales tn Berlin, în paginile eâreia. sub 8 t
titlul
Rum/inicn. a publicat
3. '‘‘Şcoala profesională de Candidaţii care se vor în­ mătorul privind admiterea în strucţii ; limba şi literatura română acestei răscoale, istoricii ur­ 1880 membru corespondent între anii 1885—1904 nume­
mecanici agricoli — Cadea scrie pentru concursul de ad­ aceste licee, pentru anul şco­ Liceul Industrial pentru in­ sau geografia Republicii So­ mători, George Bnriţiu, A. D. al Academiei române şi n- roase dări de seamă asupra
Sâcuenl, Judeţul Bihor, din mitere la unităţile şcolare lar 1971—1972, se mai înfiin­ dustria lemnului — Miercu­ cialiste România la speciali­ Xenopol, N. Iorga, I. Lupaş, poi numit bibliotecnr-arhivar mişcării istorice şi filologice
subordinea Ministerului Agri­ unde funcţionează secţii sau ţează următoarele unităţi de rea Ciuc, cu specialităţile: tatea : economia turismului. D Prodan, precum şi scriito­ rJ acesteia. din România.
culturii, Industriei Alimenta­ clase în limba de predare a învâlămînt: exploatări, construcţii şi e) O probă de aptitudini rii Zaharia Bîrsan şi Livîu înzestrat cu o uriaşă putere
re, Silviculturii şl Apelor. Liceul economic — Alba transporturi forestiere; indus­ muzicale eliminatorie, probe Rebrennu utilizînd o bună Din însâreinarea Aeademlel
4. Şcoala profesională de naţionalităţilor conlocuitoare lulia, cu specialitatea ; evi­ trializarea lemnului ; scrise şi orale la limba ro­ parte din documentele. Infor­ a întreprins îndelungate călă­ de muncă — lucrarea consa­
mecanici agricoli — Valea lui vor menţiona In cererea de denţă economică — merceo- Liceul pentru prelucrarea mână şi ma’ema'icâ, o probă maţiile şi constatările lui Ni- torii de studii în Transilva­ crată „Daciei preistorice", cu­
prinde ea singură 1152 pagini
Mihai, Judeţul Bihor, din sub­ înscriere secţia sau clasa pen­ logie ; automată a datelor — Iaşi, cu orală la istoria României, la colae Densuşianu. Monogra­ nia, Ungaria, Serbia. Croaţia, — şi călăuzit de un fierbin­
Dalmaţia, Istria şl Italia, un­
ordinea Ministerului Agricul­ tru care optează. Liceul industrial de con­ specialitatea ; prelucrarea au­ specialitatea : învâţâtoare- fia lui Densuşianu, avea să
turii. Industriei Alimentare, înscrierile pentru concursul strucţii — Arad, cu speciali­ tomată a datelor ; maistrâ serie în 1938 D. Prodan în de a eoborît pînâ In Palermo, te patriotism, N. Densuşianu
Silviculturii şi Apelor de admitere se fac pînâ în tăţile : construcţii civile şi Programele pentru con­ prefaţa scrierii sale, consa­ eereetînd pretutindeni arhive­ a lăsat în urma sa o vastă
5 Şcoala profesională „Stea­ ziua de 24 iunie a.c. inclusiv. industriale; instalaţii pentru Liceul industrial pentru cursul de admitere la liceele crată aceluiaşi subiect, este le locnle care l-nu pus la în- operă, care îl va asigura tot­
gul roşu* — Braşov, Judeţul In funcţie de rezultatul construcţii ; construcţii de maşini — Tr. de specialitate au fost publi­ „lucrarea fundamentală" asu­ demînă, pe lîngă sursele ne­ deauna un loc de seamă în
Braşov, din subordinea Mi­ concursului de admitere, de Liceul industrial de petrol Severin, cu specialităţile : cate în Gazeta învâţâmîntu- pra răscoalei din 1784 ,.E cea cesare monografici răscoalei istoriografia română.
nisterului Industriei Con­ posibilităţile existente, de do­ — Piteşti, cu specialităţile : prelucrări prin aşchiere ; e- lui din lunile ianuarie şl mai întinsă — nflrma Pro­ de la 1784, un bogat material Prof. dr. VASILE NETEA
strucţiilor de Maşini. rinţele elevilor şi părinţilor electromecanică-foraj extrac­ lectromecanicâ — nave şi in­ martie ac. dan —, cea mai larg Infor­ nrhivlstle pentru noi lucrări cercetător principal la
6 Şcoala profesională — se vor putea constitui clase ţie ; forajul sondelor şi ex­ stalaţii portuare ; Pentru a crea posibilitatea mată şi cea mai bine scrisă şi totodată pentru noi achizi­ Institutul de istorie
Săcele. Judeţul Braşov, din cu limba de predare a naţio­ ploatarea zăcămintelor de Liceul industrial pentru In­ ca un număr cît mai mare de dintre toate lucrările de pî­ ţii de documente. „Nieolae Iorga*
subordinea Ministerului In­ nalităţilor conlocuitoare şi la petrol şi gaze ; dustria materialelor de con­ absolvenţi ai şcolii generale nâ acum asupra mişcării... Pe baza noilor materiale
dustriei Construcţiilor de Ma­ alte unităţi şcolare. Liceul industrial — Piteşti, strucţii — Roman, cu specia­ să pontă candida la concursul
şini. La concursul de admitere, cu specialităţile : construcţii litatea : electromecanică — de admitere în liceele de spe­
industria materialelor de con­
7. Şcoala profesională de în toate şcolile profesionale civile şi industriale: instala­ strucţii ; cialitate (industriale, agrico­ N 1 C O Î . A E S T O I C A — G h e -
le. silvice, economice şi sa­
construcţii — Cluj, din sub­ şi liceele de specialitate, ţii pentru construcţii : Liceul industrial de meta­ nitare), în anul şcolar 1971/ hir. N e - a ţ i e x p e d i a t s c h i ţ e d e ­
ordinea Consiliului popular candidaţii aparţinlnd naţio­ Liceul industrial pentru lurgie — Slatina, cu speciali­ 1972, înscrierile pentru con­ s e n a t e p c c a l c fi intitulate
al Judeţului Cluj nalităţilor conlocuitoare pot constmclii de maşini — Cîm- tăţile ; extracţia metalelor curs se fac pînâ în ziua de 9 frumos „Sărutul° „ M e t a m o r ­
8. Liceul agricol — Tg Se­ susţine probele scrise, orale pulung Muscel, ni specialită­ neferoase; prelucrarea meta­ 24 iunie ac. I O N H N A T — D e v a . C i ­ s u r i c u p a r f u m d e o p t i m i s m foze" , „ l n c l e f t a r e n. N u a ţ i
cuiesc. Judeţul Covasna. din şi practice în limba maternă ţile: prelucrări prin nşchicrc; lelor neferoase : electromeca­ Informaţii suplimentare se t i n d p o e z i i l e p e c a r e ni l e - a t i f i t i n e r e ţ e . p r e c i z a t c e sd f a c e m c u e le .
subordinea Ministerului Agri­ la obiectele pe care le-au automobile şi tractoare ; nică — metalurgie neferoasă ; pot obţine la liceele de spe­ I t r i m i s , a m a j u n s la o c o n c l u ­
culturii, Industriei Alimenta­ studiat în această limbă, a- Liceul industrial pentru in- Liceul industrial pentru in­ cialitate z i e : t a l e n t e v i d e n t . F o l o s i ţ i SIMION TÂNASE — G e o a - T O A D E R I A C O B — D e v a .
re Silviculturii şl Apelor. sigurîndu-se în acest scop duslria lemnului — Bacău, cu dustria materialelor de eon- o l i m b ă f r u m o a s ă fi î n g r i ­ giu . O î n t r e a g ă t e o r i e d e s p r e P o e z i a d v . , c u t o a t e c ă a r e fn
*
9 Şcoala profesională de In componenţa comisiilor de specialitatea : tehnologia ce­ s*ruct ii — -Seăeni, cu specia­ La concursul de admitere, j i t ă . M a i r e s p i r ă m fi noi... î n ­ „ a r t ă p e n t r u ortd" f i „ a r t ă total d o a r 16 s t r o f e , e s t e l i p ­
mecanici agricoli — Sf Gheor­ concurs cadre didactice de lulozei. lurtiei şi fibrelor ar­ litatea : electromecanică — candidaţii aparţinlnd naţio­ c e r c a ţ i să f r e c v e n t a ţ i c e n a ­ cu t e n d i n ţ a ". P e s e m n e că s i t ă d e c a l i t ă ţ i lirice. V e r s u ­
ghe. Judeţul Covasna, din specialitate care cunosc lim­ tificiale : industria materialelor de con­ nalităţilor conlocuitoare pnt c l u l l i t e r a r „ R i t m u r i " . A p o i t r i m i ţ i n d u - n e fi c e l e p o e z i i ri le s i n t c o r e c t e ca s e n ti n ţ e l e ,
subordinea Ministerului Agri­ ba maternă a candidaţilor. Liceul industrial de pelrol strucţii : susţine probele scrise şi ora­ v o m m a i v e d e a . a ţ i v r u t cu orice p r e ţ s ă n e u n u i j u d e c ă t o r . N u m a i e ă In
culturii. Industriei Alimenta­ — Momeşti, ru speciali ătile: Liceul industrial pentru le tn limba maternă la obiec­ d e m o n s t r a ţ i c u m s e s c r i e tn literatură t r e a b a a s t a a d u c e
re. Silviculturii şi Apelor In cererile de înscriere, a­ forc iul sondelor şi exploata­ construcţii de maşini — Si­ tele pe care le-au studiat în D T — C l o p o t i v a . „In f i e ­ m a n i e r a „a r ta f ă r ă a r t ă fi a p r o c e s - v e r b a l d e c o n s t a ­
10 Şcoala profesională de ceşti candidaţi vor menţiona rea zăeâminiclor de pelrol şi biu. cu specialităţile : prelu­ această limbă nsigurîndu-se, c a r e s e a r ă a p a r e o s t e a f S e t e n d i n ţ ă ". D c h , f i e c a r e e u - a l e ta r e .
cooperaţie — Sf. Gheorghe, limba în care doresc să sus­ gaze: electromecanieâ-foraj crări prin aşchiere; maşini în acest scop. în componenţa s t i n g e f i - o a l t a c e r e / Aşa s-n lui...
judeţul Covasna. din subor­ ţină probele de concurs. extracţie ; si utilaje ; ntomobile şi trac­ comisiilor de concurs cadre s t i n s fi s t e a u a m e a f C e a p l i ­ A. MARIAN — D e v a . „ A s ­ 1 0 A N S T R U Ţ — D e v a , R . T .
dinea Uniunii Centrale a Co­ O Liceul Industrial de poştă toare : didactice dc specialitate care n ă d e d u r e r e / " . t ă z i s a t u l s- a s c h i m b a t / S - a D A N — H u n e d o a r a . N e s c r i e ţ i
operativelor de Consum In lumina hotărîrllor parti­ şi telecomunicaţii — Bacău, Liceul industrial de pelrol cunosc limba maternă a can­ A f l a ţ i c ă s i n g u r e l e s t e l e t e l e v i z a t , s- a m o d i f i c a t ) A s t ­ d e v r e u n a n , v ă r ă s p u n d e m
11. Şcoala profesională de dului cu privire Ia necesita­ cu specialităţile : exploatarea — Mediaş, cu specialităţile: didaţilor. f e l o a m e n i i s - a u c u H u r a l i z a i l d e v r e u n a n , d a r i n s i s t a ţ i tn
industrie uşoară— Sf. Gheor­ tea ca şcoala să răspundă cît reţelei poştale şi de teleco­ forajul sondelor şi exploata­ In cererile de înscriere a- p l i n e d e d u r e r e s in t s t e l e l e Nu m a i e s t e s a l u l d e i e r i/ Ţ i ­ c o n t i n u a r e c u i n v e r f u n a r e .
ghe, Judeţul Covasna, din mai bine cerinţelor unei for­ municaţii ; electromc'-nnicâ rea zăcămintelor de petrol si ccşii candidaţi vor menţiona I i'crzi. In re st , v e r s u r i s t r ă - n u t în î n t u n e r i c d e b o i e r i/", R e p e t ă m : t ă m i i a fi s i r o p u l
subordinea Ministerului In­ mări culturale complete şi — telecomunicaţii PT.T.R. : gaze: electromecanică — fo- limba în care doresc să sus­ p e z i t e fi p e s i m i s m n e j u s t i f i ­ D e a c o r d C i n d n e t r i m i t e ţ i d e c o a c ă z e n u a j u t ă la p o e ­
dustriei Uşoare. exercitării unei profesiuni în Liceul Industrial de chi­ raj-extracţie ; ţină probele de concurs. cat. î n c e r c a ţ i să s c r i e ţ i v e r - fi p o e z i a ? zie. Red.

zburat, mâi nu vezi una cum­ Astăzi, după trecerea mul­ că în zbor coroana bâtrînl- nostru, care în zbuciumata
secade, de a lui Faimhn le tor ani de eînd Aurel Vlaicu lor Carpaţi. sîngerînd pentru sa istorie a tins continuu spre
sperii cind o vezi. Mulţi fu- ţară şi pentru propăşirea şti­ progres şi civilizaţie.
»şeri copiază şi fac dar nici a s-a prăbuşit în cel mai vite­ inţei, el constituie un sim­
lut Rlerîot nu e încă cea mai jesc avînt, eînd voia să trea­ bol a) aspiraţiilor poporului Prof. ION ERAJILA
perfectă A lui Latham e fru­
moasă dar scumpă. A lui
Santos e ca peana de uşoa­
ră ... Eu tot mai tare mă con­
Elev fiind la gimnaziul Plata e cam puţină. Acum taf-so, un biet plugar din dragostea şi sprijinul munci­ ving câ r mea e maj bună
din Sibiu, Aurel Vlalcu con­ vreau să mă apuc de maşina Binţinţi... Iacâ-1 într-o dimi­ torilor Referitor la acest lu­ cu mult. Alesâi tată un motor
struise o turbină, uimind pe de zburat. Fabricantul e neaţă la uşa porţii cu-n cufăr cru, într-o scrisoare pe care ca ochii, „Gnom", are şapte
profesorul său de fizică. De prieten bun cu mine. e) mi-ar de acareturi... a adresat-o prietenului său, cilindri, osia stă şi se învîr-
pe acum îşi transformă chi­ da parale să fac maşina, dar — Da’ ce-i dragul tnti Au­ dr Romul Boca, avocat In leşic motorul. E lucrat tot
lia In care locuia intr-un eu mai bucuros aş da inven­ Orâştie, spune ; „Frate! Aici din oţel., Acesta cum îl pui
adevărat atelier, unde pe di­ ţia Ţârii româneşti". rel, ai venit să ne mai vezi ? merge lucrul feşt dar tot cu în aeroplan cum se ridică"
ferite poliţe se puteau ve­ Greutăţile Intîmplnate, pa­ — Am venit şi nu mai pericol, nu sint sigur pe ni­ întors de la Paris se apu­
dea ceasornice de toate mă­ triotismul înalt îl fac să se plec, pînâ nu dau gata o ma­ mica căci aceştia se schimbă că de lucru cu şl mai mult
rimile, cleşte, chei, rotiţe, lu­ gîndenscâ, după cum se vede, şină de zburat iute. Acum o duc bine de nu elan, în aşa fel câ în primă­
mină electrică în perete şi la ţara sa. dar şi aici dâ pe­ Si. într-adevâr, reuşeşte să s-ar răzbuna însă duşmanii. vara lui 1910 aeroplanul A
sonerie făcută de el. ste un regim care alerga după construiască un planor cu ca­ Peste două sâplâmini plec la Vlaicu I este gata. Construc­
Acest băiat cu privirea a- tot ce-i străin, ignorind va­ re făcea zboruri de antrena­ Paris după motor.. La ofl- torul efectuează primele an­
prinsâ, aţintită departe. cu lorile proprii şi care nu acor­ ment pe păşunea de lingă sat, cir-j )j cam ciudă pe mine că trenamente de zbor pc cîm-
iar concomitent
cu acestea
seninătate de vizionar care-şi da atenţie şi sprijin talente­ termină şi planul cu modelul nu le spun cum fnc toate...". pul de la Cotroceni, ridicin-
desfăşoară planurile şl care lor autentice. Astfel se reîn­ Motorul costa 12 000 lei, du-se la început la 10 m dea­
acumulase parcă toată Iscu­ toarce la Blnţinţi, urmind ca viitorului Aparat, cu care pe care Vlaicu nu-i aven supra pâmîntului, ajungtnd
sinţa de veacuri a poporului tatăl său, cu nestrămutată pleacă la Bucureşti Aici, diu După tergiversări şi interven­ să zboare deasupra Bucureş-
nou greutăţi şi piedici. Ma­
nostru şi-o propus să facă o convingere in succesul fiului, rii săi prieteni, poeţii Octa- ţii. abia reuşeşte să obţină tiului la 400 m, iar mni tir-
maşină de zburat. sâ-şi ipotecheze ultimele ră­ vian Goga, Alexandru Vlahu- aceşti bani. astfel câ ia 11 ziu să participe In manevre­
le militare, apoi la mitinguri
In urma studiilor de la Bu­ măşiţe de pămînt ce lc mai ţâ şi $t O. Iosif au fost insă ianuarie 1910, aflindu-se în şi concursuri de aviaţie în
dapesta şi Mlinehen. Aurel avea la Banca „Albina" din alături de el Au trebuii sâ drum spre capitala Franţei, ţară şi străinătate aducind
Vlaicu. lînâr inginer, se an­ Sibiu Referitor la această re­ treacă trei săptămîni pînâ scrie aceluiaşi Boca din O- faima zborului românesc.
gajează la uzina de automo­ întoarcere, foarte semnificativ eînd, cu ajutorul lui Octa- râştie : „Frate 1 Mă oprii la In felul acesta el n ajuns
bile „Oppel" din ROsselsheim este dialogul pe caro marele vian Goga. Vlaicu se anga­ Munchrn... mîiiie plc-c la Pa­ să-şi împlinească visul din
cu ghidul ră nici va putea nostru poet Octavinn Goga îl jează la arsenal, unde. aşa ris. Acuşi /ixiiăm Nemţii nu copilărie, a ajuns densuorn
găsi condiţiile necesare reali­ are cu un ţăran din jurul 0- cum acesta spune : „l-am lă­ zboară, nici nu se prea inte- văzduhului, pe care î-a cuce­
zării visului său. lată ce spu­ ră.şlici. eînd vine sâ-şi vizite­ sat în această lume nouă cam rescazâ...'*. * rit cu aripile meşteşugite de
ne într-o scrisoare adresată ze prietenul. ,.Inohipuicşic-li uluit, ram nedumerit. dar Ajuns aici nu uită sâ-1 vi­ mintea şi cu mina lui. tăind
unui prieten despre acest lu­ vine din ţara nemţească, un­ bucuros şi plin do nădejdi ." ziteze pc Traian Vuia. iar re­ valurile- de lumină şi albas­
cru. „Aici e un sat urît. nu­ de era intr-o fabrică de au­ Cu toate că directorul ar­ feritor la maşinile de zburat tru pentru n-şi trece numele
mai fabrica e foarte renumi­ tomobile. lasă slujbă, era in­ senalului a cântat lot timpul care Ic-a văzut în Fran­ pe toate buzele şi pentru a
ta. Am ajuns bine că nu mă giner. rogu-te lasă leafă, lusâ sâ-i împiedice lucrările, A ţa. într-o altă scrisoare spu­ scrie o pagină de glorie a Un fecior de pe plaiurile noastre a pornii să cucerească zfi rile t
întrece nimeni în construit tot şi tâbâreşte pe capul lui Vlaicu clştigâ In icurt 'timp ne : „...am văzut maşinile de poporului nostru.