Page 69 - Drumul_socialismului_1971_06
P. 69
w __ * ,
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢ1-VA» Plenara Consiliului Naţional al
Inginerilor şi Tehnicienilor
Simbâtâ a avut loc In Ca tători. specialişti din produc
pitală plenara Consiliului ţie.
Naţional al Inginerilor şi In cadrul lucrărilor au luat
Tehnicienilor, care a analizat cuvîntul numeroşi partici
activitatea consiliului şi sar panţi la plenară Vorbitori;
cinile care revin cadrelor şi-au manifestat adeziunea
tehnice, în actuala etapă, deplină la programul de dez
pentru promovarea progresu voltare a economiei naţiona
lui tehnic în economie şi în le. faţă de politica internă şi
făptuirea programului de cer externă a partidului şi slu
cetare ştiinţifică. tului nostru.
Au luat parte tovarăşul In încheierea plenarei a
Virgil Trofin. membru al Co luat cuvîntul tovarăşul Virgil
mitetului Executiv, al Prezi Trofin, care a expus sarci
diului Permanent al C.C. al nile intelectualităţii tehnice
P.C R . preşedintele Consiliu pe plan profesional şi ob
lui Central al Uniunii Gene ştesc, pentru înfăptuirea po
rale a Sindicatelor, precum liticii partidului de dezvolta
şi numeroşi invitaţi din mi re a societăţii noastre socia
nistere, instituţii economice, liste.
uniuni ale sindicatelor pe ra
muri, cadre didactice, cerce (Agerpres)
MARELE M im AL PRIETENIEI ROMÂNO-VIETNAMEZE
In Sala Congreselor din is
Cuvîntarea tovarăşului Cuvîntarea tovarăşului torica piaţă Ba Dinh, unde. la
2 septembrie 1945, marele fiu
al poporului vietnamez, Ho
Şi Min, a proclamat Republi
LE DUAN NICOLAE CEAUŞESCU ca Democrată Vietnam, s-a
desfăşurat un mare miting al
prieteniei româno-vietnameze.
In sală se aflau muncitori
din marile întreprinderi ale
Stimate tovarăşe preşedinte vansate; viaţa materială şi Stimate tovarăşe Le Duan, şi nimic nu poate înfrînge un
Nicolae Ceauşescu şi culturală a poporului s-a îm Stimate tovarăşe Truong popor care este hotărît să-şi Capitalei, ţărani cooperatori
din împrejurimile Hanoiului,
Stimată doamnă Elena bunătăţit continuu Cu o pro Chinh. apere pînâ la capăt libertatea militari ai armatei populare
Ceauşescu. ducţie industrială de aproa Stimate tovarăşe Fam Van şi independenţa. (Aplauze pu vietnameze şi membri ai for
Stimate tovarăşe preşedinte pe 17 ori ori mai mare, cu o Dong, ternice, îndelung repetate). maţiunilor patriotice de au
Ion Gheorghe Maurer şi sti producţie agricolă cu 50 la Dragi tovarăşi şi prieteni, Ca prieteni sinceri ai po toapărare, intelectuali, repre
maţi tovarăşi din delegaţia sulă superioară şi cu un ve Doresc sâ folosesc acest porului vietnamez, noi ne bu zentanţi ai minorităţilor na
de partid şi guvernamentală nit naţional aproape de cinci prilej pentru a vă adresa curăm din inimă, dragi tova ţionale şi ai comunităţilor re
a Republicii Socialiste ori mai mare decît în 1938, dumneavoastră, participanţi răşi, de succesele pe care le ligioase, corespondenţi ai pre
România, Republica Socialistă România lor la acest mare miting al obţineţi şi vă urâm să încu sei străine.
nunaţi munca şi lupta voas
Stimate tovarăşe Ton Duc a contribuit la scoaterea în prieteniei româno-vietnameze. tră cu noi şi strălucite victo Sala este pavoazată cu lo
Comitetului Central la Parti
Thang, evidenţă a superiorităţii re dului celor ce Muncesc şi gu rii în toate domeniile de ac zinci in limbile vietnameză
Dragi tovarăşi şi prieteni, gimului socialist. Traducînd vernului Republicii Democra tivitate' Noi considerăm lup şi română : „Călduros salut de
în viaţă rezoluţiile celui te Vietnam, locuitorilor ora ta poporului vietnamez ca o legaţiei române, tovarăşului
în numele poporului viet de-al X-lea Congres al Parti şului Hanoi şi Întregului po parte integrantă a luptei ge Nicolae Ceauşescu", „Trăias
In cadrul depozitului de tuburi „Premo" de la întreprinderea de prefabricate din beton Deva, namez, al Partidului celor ce dului Comunist Român, ţara por vietnamez un salut fră nerale împotriva imperialis că în veci solidaritatea şi
transportul se executâ mecanizat eu ajutorul podurilor rulante. Foto t V. ONOIU Muncesc din Vietnam şi al este în curs de trecere la o ţesc de prietenie şi solidarita mului. (Vii şi puternice aplau prietenia frăţească dintre po
guvernului Republicii Demo nouă etapă, aceea a edifică te din partea Comitetului ze) ; ea are o marc însemnă porul vietnamez şi poporul
crate Vietnam urez un căl rii societăţii socialiste multi Central al Partidului Comu tate internaţională — atît în român". Fundalul scenei este
duros bun venit delegaţiei lateral dezvoltate. (Vii şi pu nist Român, a Consiliului de ce priveşte apărarea socialis dominat de drapelele de ştab
In primul semestru al anului—realizări de Partidului Comunist Român ternice aplauze). salută Stat şi a guvernului Republi mului, cît şi a cauzei liber ale Republicii Socialiste
România şi Republicii Demo
şi a guvernului
Republicii
Poporul
cii Socialiste România,
vietnamez
tăţii şi independenţei popoa
din
Socialiste România, condusă cu căldură strălucitele succe partea întregului nostru po relor — şi. de aceea, se bu crate Vietnam.
de t o v a r ă ş u l Nicolae se ale poporului frate român, por. (Aplauze prelungite în cură de sprijinul activ al ţâ Apariţia în sală a conducă
prestigiu în fiecare întreprindere Ceauşescu, secretar general vâzînd în acestea o puterni delung repetate). rilor socialiste, al mişcării co torilor de partid şi de stat
români şi vietnamezi este sa
muniste şi muncitoreşti,
In cursul şederii noastre în
al
că încurajare pentru propria
al Partidului Comunist Ro
mân, preşedintele Consiliu sa cauză revoluţionară, pre Republica Democrată Viet forţelor progresului şi păcii lutată cu ovaţii prelungite.
lui de Stat al Republicii So cum şi o contribuţie poziti nam, am vizitat oraşul Hanoi din lumea întreagă. La masa prezidiului iau loc
Apreciem că, în momentul
cialiste România, care face o vă la întărirea sistemului so şi portul Haifong, Uzina me de faţă, există o situaţie pri tovarăşii Nicolae Ceauşescu,
Responsabilitatea colectivă ridică vizită de prietenie In Repu cialist şi a consolidării for stituţii de cultură, ne-am în- elnică pentru desfăşurarea cu Comunist Român, preşedinte
secretar general al Partidului
canică „Tran Hung Dno“, in
ţelor revoluţionare mondiale,
blica Democrată Vietnam. (A
le Consiliului de Stat al Re
tîlnit cu un mare număr de
succes a luptei dumneavoas
indepen-
plauze puternice).
în interesul păcii,
Prin urarea de bun sosit a ţei naţionale, democraţiei şi oameni ai muncii. Am putut tră a Frontului Naţional de publicii Socialiste Români şi
soţia sa, Elena Ceauşescu, to
vedea, îndeosebi la Haifong,
a
întregii
Eliberare
şi
dresată tovarăşului preşedin socialismului. urmările bombardamentelor populaţii din Vietnamul dc varăşii Ion Gheorghe Maurer,
te Nicolae Ceauşescu şi doam
producţia pe coordonatesuperioare nei Ceauşescu, tovarăşului cu hotârîre poporul român ne care au produs mari dis sud, a popoarelor khmer şi cutiv, al Prezidiului Perma
membru al Comitetului Exe
Poporul vietnamez susţine
barbare ale aviaţiei america
laoţian. (Aplauze puternice).
Ion Gheorghe Maurer şi ce
nent al Comitetului Central
în lupta sa pentru construi
totodată, ne-a
trugeri, dar,
Infrîngcrile suferite dc tru
lorlalţi distinşi oaspeţi
ro
plină de abnegaţie a poporu
mân, preşedintele Consiliului
mâni, poporul nostru îşi ex rea socialismului şi pentru impresionat profund munca pele Statelor Unite şi ale al Partidului Comunist Ro
apărarea vpăcii în Europa şi
acoliţilor lor
in Vietnamul
primă sincer stima faţă de în lume. Noi sîntem ferm lui vietnamez pentru reface de sud. în Cambodgia şi de Miniştri al Republicii So
Discutând pe larg despre ficări pe lluxul tehnologic, beneficiarii de peste hotare. poporul român, faţă de fra convinşi că. sub conducerea rea întreprinderilor, locuinţe Laos, întreaga evoluţie a si cialiste România, Manea Mâ-
activitatea curentă şi de per care au condus la o dubla Reorganizarea a două sec ţii noştri care construiesc cu Partidului Comunist Român, lor şi oraşelor. tuaţiei din Indochinn demon nescu, membru al Comitetu
spectivă, inginerul loan re a productivităţii muncii ţii — pentru prelucrarea pie succes socialismul, aducînd o punînd în valoare glorioase Peste tot ne-am bucu strează că imperialismul nu lui Executiv, al Prezidiului
Probsdorfer, directorul Fabri faţă de perioada anterioară, ilor de vînat şi de ovine, contribuţie pozitivă la lupta le sale tradiţii revoluţionare, rat de o primire plină de poate şi nu va putea în nici Permanent, secretar al Comi
cii „Vidra" Orâştie, abordea fără ca nivelul calitativ al pregătirea punerii în func pentru apărarea păcii în Eu inteligenţa sa, hărnicia şi căldură, tovărăşească — ex un fel sâ obţină aici o victo tetului Central al Partidului
ză direct problemele sectoa prelucrării să sufere modifi ţiune a unei linii de călcat ropa şi în rame. (Aplauze spiritul său creator, poporul presie a legăturilor trainice rie militară, in ciuda superi Comunist Român, vicepre
şedinte al Consiliului de Stat,
relor productive, acolo unde cări. blănuri în secţia înnobilare, prelungite). român va obţine realizări şi de prietenie şi solidaritate orităţii sale pe planul tehni
începe şl se termină de fapt — O atenţie cu t'otul deo introducerea unor noi maşini Pâmintul românesc este mai mari in construcţia unei tovărăşească cc se dezvoltă cii de război, că singura so Dumitru Popa, membru al
Comitetului Executiv al Co
.toaleta" pieilor brute, meta sebită — sublinia inginerul în sectorul tuns finit’ blănuri, frumos şi bogat, clasa munci ţâri socialiste multilateral intre Republica Socialistă luţie posibilă este sâ pună ca mitetului Central al Partidu
morfoza acestora pînâ la ni şef Ion Stanciu — s-a acor slnt tot atitea idei materiali toare şi oamenii muncii ro dezvoltate. (Aplauze înde România şi Republica Demo păt acţiunilor armate, sâ-şî lui Comunist Român, prim-se-
velul util şi estetic al diver dat noii secţii de confecţii zate sau în curs de materia mâni posedă, dintotdeauna, lungi, prelungite). crată Vietnam, între Partidul retragă trupele din această crelar al Comitetului munici
Comunist Român şi Partidul
selor articole din blană — din piei velur, unde produ lizare, care converg spre tradiţii de luptă şi revoluţio Dragi tovarăşi şi prieteni, celor ce Muncesc din Viet zonă a lumii. (Vii şi puternice pal Bucureşti al Partidului
peste 75 la număr — bine sele destinate pieţe» externe perfecţionarea continuă a nare. Cristalizînd aceste fru nam, între popoarele român aplauze). Curentul în favoa Comunist Român, primarul
De mai bine de 16 ani, im
cunoscute în ţară şi peste au o pondere însemnată în producţiei şi a muncii moase tradiţii, Partidul Co perialiştii americani s-au de şi vietnamez. (Aplauze pre rea încetării războiului devi general al Capitalei, Ion Ilics-
hotare. cuantumul celor peste şapte Efectul acestei emulaţii se munist Român, întemeiat cu dat la o intervenţie şi agre lungite). ne tot mai puternic, cuprin- cu, membru supleant al Co
— In mod deosebit, spunea milioane lei valută, cît repre regăseşte de altfel în rezul o jumătate de secol în urmă, siune permanente în Viet Poporul român cunoaşte şi zînd cele mai largi cercuri mitetului Executiv, secretar
directorul, ne preocupă in zintă exportul fabricii în a tatele din primele cinci luni a condus poporul român, în nam. Ei au provocat un război apreciază în mod deosebit ale opiniei publice mondiale, al Comitetului Central al
inclusiv din Statele Unite, ale
tens încheierea cu rezultate cest prim on al actualului de activitate din acest an scriind pagini glorioase in de exterminare din cele mai lupta îndelungată şi grea pur Americii. Se creează, astfel, Partidului Comunist Român,
bune a primului semestru. cincinal. In esenţă, aici s-a cind, prin depăşirea produc istoria luptei pentru elibera crude. Au recurs la forţă tată dc-a lungul secolelor de premisele ca. împletind lup Constantin Bâbeanu, ambasa
Am luat şi luăm în continua insistat asupra perfecţionării tivităţii muncii cu 1 400 lei rea naţiunii şi clasei munci pentru a încerca să zdrobeas poporul vietnamez împolriva ta militară cu lupta politică dorul României la Hanoî,
re măsuri pentru a înlătura organizatorice a producţiei şi pe salariat, colectivul a pro toare şi pentru înfăptuirea că revoluţia vietnameză, sâ asupririi şi dominaţiei străi şi diplomatică, sâ se obţină precum şi tovarăşii Le Duan.
toate deficienţele care ne a muncii, treeîndu-se la re dus suplimentar peste 19 600 revoluţiei socialiste. (Vii şi înrobească sudul, să facă o ne, pentru eliberare naţiona încetarea războiului, ca po prim-secretar al Comitetului
drămuiesc forţa productivă. partizarea lucrului pe faze articole de blănărie, 3 400 puternice aplauze). lă şi socială. Comuniştii, cla poarele din Indochina sâ cu Central al Partidului celor ce
Este o chestiune vitală a a distincte şi operaţiuni, urmâ- mp de semifabricate pentru In timpul anilor de activi agresiune contra nordului, să sa muncitoare, toţi oamenii cerească o pace reală, în con Muncesc din Vietnam, Truong
impună poporului nostru do
cestor zile. rindu-se o dată cu specializa blănărie şi multe altele. Cu tate clandestină, extrem de muncii din România au salu diţii de libertate şi indepen Chinh, membru al Biroului
rea muncitorilor o creştere un asemenea avans material, minaţia neocolonialistâ ame tat cu profundă bucurie pro Politic al C.C. al Partidului
Aşadar, ideea care primea cu spiritul de responsabilita grea şi aspră, desfăşurată in ricană ; ei au făcut din Viet clamaţia de acum mai bine denţă.
a productivităţii muncii, spor
ză actualmente în fabrică care — după cum lasă să se te în plină dezvoltare de condiţiile unei terori şi re nam un teren de experimen de un sfert de veac din piaţa Partidul Comunist Român celor ce Muncesc din Viet
nam, preşedintele Comitetului
este de a valorifica pe plan întrevadă rezultatele deja c.are dă dovadă colectivul, la presiuni feroce impuse de tare a strategiei şi tacticilor, Ba Dinh din Hanoi, prin ca şi guvernul Republicii Socia Permanent al Adunării Na
multiplu, cît mai eficient, po obţinute — se va ridica la care se adaugă asigurările duşman, el nu a incetat să şi a armelor moderne de toa re marele fiu al poporului liste România, fntregul popor ţionale, Fam Van Dong, mem
sibilităţile de realizare ale peste 25 la sută. De altfel, ferme ale comitetului de di conducă pe muncitori, ţărani te tipurile, câpâtînd experien vietnamez Ho Şi Min anunţa român şi-au manifestat de la bru al Biroului Politic al C.C.
colectivului, îneît sporul de procesul perfecţionării se re recţie şi organizaţiei de şi celelalte pături muncitoa ţă în reprimarea şi înăbuşi — după o lungă perioadă de început puternica lor solidari al Partidului celor ce Mun
producţie de circa 20 milioa flectă şi in lărgirea evidentă partid,. bilanţul primului se re, în lupta contra invaziei rea mişcării de independenţă dominaţie colonialistă — crea tate cu viteazul popor vietna cesc din Vietnam, primul mi
ne lei, ce trebuie obţinut in a gamei sortimentale In a mestru se conturează pe co străine, a asupririi şi exploa naţională, amenînţînd, în a rea Republicii Democrate mez, cu lupta sa pentru salv nistru al R D. Vietnam. Le
1971. faţă de nivelul anului nul acesta colectivul de aici ordonate superioare prevede tării de către capitalişti şi celaşi timp, ţările socialiste Vietnam, primul stat al mun gardarea libertăţii şi indepen Thanh Nghi, membru al Bi
trecut, să devină o realitate a asimilat — printre altele rilor. feudalii ce se aflau la pute şi jucînd rolul de jandarm citorilor şi ţăranilor din sud- denţei patriei, au acordat şi roului Politic al C.C. al Par
certă. Iar bilanţul primului — 6 noi modele solicitate de S. OLTEANU re In timpul celui de-al internaţional. estul Asiei. (Vii şi puternice vor acorda întregul lor spri tidului celor ce Muncesc din
semestru poate oferi in mare doilea război mondial, parti Urmînd învăţăturile vene aplauze). jin — material, militar, poli Vietnam, viccprim-mînistru.
parte o asemenea certitudi dul a unit toate masele popu ratului preşedinte Ho Şi Min Cunoaştem ca, la puţină tic şi diplomatic — pînâ la Nguycn Duy Trinh, membru
sale d repte!
izbinda cauzei
ne. Gîndind şi acţionînd in lare- intr-un front patriotic şi că „nimic nu este mai pre vreme după aceea, poporul (Aplauze puternice, îndelung al Biroului Politic al C.C. al
modul acesta. colectivul a Premieră tehnologică la Hunedoara j n declanşat lupta sub diferi ţios decît independenţa şi li vietnamez a fost nevoit sâ ia repetate). Partidului color cc Muncesc
identificat in mai fiecare sec te forme împotriva ocupan bertatea", poporul nostru, si- din nou arma în mîini şi sâ România consideră juste şi din Vietnam, viceprim-minîs-
tor importante rezerve care ţilor fascişti şi administra tuîndu-se ferm pe poziţia de lupte, obţinind o mare victo sprijină cu fermitate poziţia tru şi ministru al afacerilor
— fructificate cu folos — pot ţiei dictatoriale şi reacţionare ofensivă revoluţionară, s-a rie împotriva colonialiştilor Republicii Democrate Viet externe, Tran Duy Hung, pre
contribui direct la înfăptui FLAMAREA CU OXIGEN ! aflate în solda lui Hitler. In unît ca un singur om pentru francezi. Perioada de con nam, soluţia globală în zece şedintele Comitetului pentru
rea practică ’a sarcinilor ce-i condiţiile favorabile ale îna a duce un război sacru de strucţie paşnică a fost, însă, puncte şi precizările în opt probleme ’ culturale şi socia
revin. Aşa. de pildă, la sec La blumingu! „1 300“ de dinamice ale economiei na intării armatei sovietice, ca rezistenţă împotriva agresiu întreruptă de agresiunea Sta puncte ale Frontului Naţional lo, Nguycn Dnng Hanh, am
telor Unite ale Americii —
ţia argâsitorie, se făceau Ia Hunedoara a intrat in ţionale. re urmărea pe fascişti, el a nii americane şi a dobîndit şi. de atunci, poporul vietna de Eliberare şi Guvernului basadorul Republicii Demo
simţite unele puncte de • exploatare instalaţia de Pentru început, instala condus insurecţia victorioasă victorii glorioase El a făcut mez a trebuit sâ susţină un Revoluţionar Provizoriu al crate Vietnam la Bucureşti,
strangulare în procesul de 1 flamare cu oxigen a la- ţia funcţionează în două din august 1944 El a condus sâ eşueze succesiv strategia nou război, îndelungat şi Republicii Vietnamului de şi Nguyen Phu Soai, şef ad-
producţie. Gindirea colectivă î minatelor. Această premie schimburi, asigurind flama- apoi clasa muncitoare şi pe americană a „războiului spe greu, pentru a-şi apăra drep Sud, care — după pă interim al reprezentanţei spe
a dat prompt soluţia, astfel : râ tehnologică modernă, rea unei treimi din pro oamenii muncii români în o cial" şi a „războiului local" tul lui de a trăi într-o patrie rerea noastră — reprezin ciale a Republicii Vietnamu
că, prin punerea in funcţiu j încadrată intr-o vâslă ac ducţia zilnică de blumuri. pera de înfăptuire a revolu din sud ; a zădărnicit războ unită, liberă şi independentă. tă e bază rezonabilă pen lui de Sud la Hanoi.
ne a unuj nou bazin pentru i ţiune de perfecţionare ca Urmează ca, după atinge ţiei naţionale, democratice, iul de distrugere aeriană şi In lupta sa eroică, poporul tru rezolvarea pe cale po Sînt intonate imnurile de
înmuierea pieilor, s-au elibe i litativâ a producţiei de rea parametrilor proiectaţi, pe calea progresului, spre navală din nord, scoţînd în vietnamez — bucurîndu-se de litică a conflictului. (Vii a stat ale celor două ţâri.
rat trei utilaje de argâsif. noul procedeu de flamare construirea socialismului. In evidenţă uriaşa forţă de an sprijinul şi solidaritatea ţâri plauze). Mitingul este deschis de
ceea ce a dus la creşterea ca j metal, deschide perspective cu oxigen să ridice „cara decursul a puţin peste un samblu a războiului popular lor socialiste, a forţelor iubi Ne pronunţăm cu hotârîre tovarăşul Truong Chinh, care
pacităţii productive a secţiei | deosebit de favorabile im- tele- întregii producţii de sfert de veac, România a toare de pace din întreaga pentru încetarea războiului şi exprimă satisfacţia Întregului
cu circa 1000 de piei pe zi. l bunătâţirii calităţii lamina oţel laminai ia uriaşul blu- devenit o ţară socialistă în lume — a repurtat victorii retragerea nelntirziatâ şi ne popor vietnamez faţă de vi
Totodată în baza unei noi o- : telor, conform exigenţelor ming „1 31)0**. zestrată cu o industrie şi a- strălucite, apârîndu-şi cu suc condiţionată a trupelor State zita delegaţiei de partid şi
rientâri, la atelierul de ras griculturâ ce se dezvoltă ra (Continuare le. pog. a- 4*o) ces libertatea şi independen lor Unite şi ale^sateliţilor lor guvernamentale române.
piei s-au făcut unele modi pid, o ştiinţă şi tehnică a- ţa. Totodată, In condiţiile gre din Vietnam, pentru ca po In continuare, se dă cuvîn
le ale războiului, poporul porul vietnamez sâ fie lăsat- tul tovarăşului Lc Duan.
Vietnamez, muncind cu tena să-şi organizeze el însuşi tre Ia apoi cuvîntul tovarăşul
citate şi cu un admirabil spi burile interne fără nici un a Nicolae Ceauşescu
A /-\ A A rit de dăruire, a asigurat con mestec dinafară. (Vii şi pu cători au fost subliniate în
Cuvântările celor doi condu
INVATAMINT MODERN-INVATAMINT PRACTIC tinuarea operei paşnice înce ternice aplauze). dragi tova repetate rlnduri cu vii şi pu
pute. a obţinut noi
şi
noi
Sîntem siguri,
ternice aplauze, cu îndelungi
progrese pe calea construirii
socialismului în Republica De răşi, că lupta voastră dreap urale.
că poporul
tă va triumfa.
mocrată Vietnam. (Vii şi pu vietnamez va obţine victoria, Ca o expresie a sentimen
ternice aplauze). dînd împlinire aspiraţiilor sa telor profunde, frăţeşti. de
Corolar al unor preocupări didactice din şcolile judeţu Brad, Hunedoara, Orâşlie, în licee se dovedesc a fi mij construit un simplu dar in Aceste realizări, obţinute în le legitime de a trăi într-o strînsâ colaborare, de stimă
existente la nivelul şcolilor lui, angajate în procesul com şcolile profesionale din Lu- loace moderne şi eficace de teresant panou sinoptic de condiţiile grele ale războiu patrie unificată, liberă şi in şi respect reciproc care unesc
de cultură generală, profesio plex de instruire şi educare peni şi Petroşani, Grupul şco învăţare a unor limbi, ncce- verificare a cunoştinţelor, la lui, constituie o vie ilustrare dependentă, de a-şi consacra cele două partide, ţâri şi po
nale. tehnice şi licee, expozi a tineretului şcolar, de for lar siderurgic Hunedoara şi lerind procesul de asimilare, Liceul nr 2 din Hunedoara şi a eroismului, dlrzenîei şi înal toate forţele făuririi viitoru poare, are loc apoi. în ovaţi
ţia „Invăţâmint modern — In- mare a unor oameni înarmaţi Grupul şcolar energetic De facilitînd integrarea structu Liceul industrial minier Pe tului spirit de sacrificiu ce a- lui său fericit. (Aplauze pu ile entuziaste ale celor pre
vâţămînt practic", organizată cu instrumentele gîndirii mo va, s-au amenajat, Îmbogăţit rilor lexicale şi gramaticale troşani s-au realizat, în con nimâ poporul vietnamez Prin ternice, îndelung repetate). zenţi un schimb de steaguri
recent de către Inspectoratul derne. care sâ se poată inte şi modernizat laboratoare in exprimarea elevilor, ■ ceea cepţie asemănătoare, panouri lupta sa neînfricată şi abne ale prieteniei. In sală se
şcolar judeţean, ilustrează gra rapid în viaţa socială, sâ complexe de fizică,, chimic, ce conduce la însuşirea şi de predare modernă a ele gaţia cu care munceşte pen scandează minute In şir.
semnificativ străduinţa colec lucreze eu randament în pro biologie, electrotehnică, asi- consolidarea temeinică a cu mentelor chimice din siste tru construcţia socialistă a
tivelor didactice din judeţ de cesul unei producţii de înaltă gurîndu-se condiţii optime de noştinţelor. Conceperea inge mul periodic al elementelor, patriei sale, poporul vietna (Continuore tn pog. * o . 4-a) „Trăiască prietenia româno-
a da con lui' sarcinilor ce re tehnicitate. realizare a programelor şcola nioasă, la Vulcan, a unei sta aparate de urmărire şi de mez a demonstrat că nimeni vietnamezâ".
vin şcolii prin Directivele Co Sini relevante iniţiativele re, posibilităţi de aprofunda ţii „interfon" de control al monstrare a formării reflexe Mitingul ia sfîrşit în acor
mitetului Central al P a lid u şi rezultatele obţinute, în a re a cunoştinţelor, pentru e procesului de învâţâmînt şi lor condiţionate etc. I------------------- ---------------------------- ------------------------- ---- durile solemne ale Interna
j
lui Comunist Român cu pri cest nn, pe linia organizării fectuarea experienţelor şi de de stabilire a unei legături Deosebit de interesant este ţionalei.
vire la continua perferli'>na- şi dotării laboratoarelor şco monstraţiilor frontale, reali strînse a conducerii şcolii eu verfixul realizat într-o con
re şi modernizare a învâţâ- lare. a introducerii mijloace zarea unul învâtâmînt strîns munca la clasă pe tot par cepţie originală de către prof. Azi, in satul Aurel Viaicu
mîntului de toate gradele, a lor tehnice moderne de pre legat de practică. Preocupate cursul zilei, radioficarea şco Aurel Cheresteşiu de la Li
legării lui de viaţă. dare care permit o instruire sâ înfăptuiască tn mod exem lii, construirea unor sâli-cabi- ceul nr. 1 din Hunedoara, du Pagina a li-a
Asociind rc/.til'alele de la eficace, un dialog viu al ele plar indicaţiile privind orga ncte pe discipline, ca de alt pă ideile preluate din expozi Astăzi, de „Ziua aviaţiei", în satul Aurel Viaicu,
finele anului şcolar. încheiat vului cu maşina. La liceele nizarea Şi dotarea laboratoa fel modernizarea laboratoare ţia „Tehnologia instruirii**, pionieri, elevi şi militari vor depune coroane şi jerbe
cu o proporţie de promovabi- din Simrria şi Vulcan au fost relor. conducerile şcolilor, ca lor dc fizică, chimie, biologie organizată de Ministerul In- de flori la monumentul aviatorului român Aurel
litate dc peste 80 la sută, su dale în funcţiune două labo drele didactice - au reuşit să la multe liccc, şcoli generale Viaicu. Apoi, cunoscute formaţii artistice din Orfiştie
perioară anilor anleriori. cu organizeze pînâ în prezent şi profesionale — reprezintă şi comuna Geoagiu vor prezenta un program artis CURIER
ceea cc se află prezent in ex ratoare lingvistice De aseme peste 30 laboratoare in licee un bun început pe calea mo tic. Oaspeţii vor putea vizita casa memorialâ a ingi
poziţie. apar pregnant contu nea, la aceste licee., ca şi la şi şcoli profesionale. Labora dernizării învâţămintului. La nerului inventator. *
rate preocupările colectivelor „Decebar Deva, In cele din toarele lingvistice amenajate Liceul nr. 2 din Deva s-a