Page 70 - Drumul_socialismului_1971_06
P. 70
DRUMUL SOCIALISMULUI O NR. 5116 • DUMINICA 20 IUNIE 1971
2
i c ţ i r i e r • c u r i e i *
Motivul este... la — Ne-am deplasat la se gâturâ cu carnetul de califi
diul cooperativei dv. — le care, acesta nu se eliberează
primărie! răspunde Inspectoratul sani pînâ după recuperarea Inte
Ce este nou in viata dumneavoastră? — Electrificarea satului tar de stat al judeţului Hu grală a cheltuielilor de şco Zece fete în Apuseni
nedoara — şi am constatat
% nostru, Pâuliş, comuna Şoi- că documentele întocmite de larizate
muş — spune I. Nojogan — noi în acest sens (încă din C in e spunea că
are o biografie ciudată : de Corturile, saltelele, sacii do dormit şl păturile
Răspunde medicul n e z i u l u i s e r ic , a c u linie s e î n s c r i e şi a c x a n d r u , e l e v tn clasa vizul a fost întocmit In 1965, luna aprilie a c ) se află a e bine ? sint bine împachetate. Se verifică încă o dată echi
Constantin Dogaru. şe p r u l u i sc r ie , d e t e r m i t u a l u l s t u d i u p e c a r e a U - a la Ş c o a l a D r . j lucrarea a început.... de două colo. Tov. vicepreşedinte pamentul, se studiază harta. Mîine, zece fete, mem
ful serviciului labora n ă ri h o r m o n a l e , i n 11 j a c c u p r i v i r e la P e t r u G r o z a , d i n D e v a , J ori, a fost întreruptă... de ■Pasca ne-a spus că dreptu bre ale echipajului „loan Corvin", de la Şcoala ge
tor al Spitalului uni t r o d u c e r e a u n o r m i - d e z v o l t a r e a in conti a t e r m i n a t a n u l ş c o - j — Prin zlaral nostru Jude- nerală nr. 9 clin Hunedoara, vor pomi — însoţite
ficat din Hunedoara : c r o t e s l e In pxominnri- nuare a laboratorului Iar n u m a i c u n o t e d e ] două ori şi nu s-a terminat rile ce vă revin s-au calcu- • ţean — îşi începe .discuţia" de profesorul Marius Constantinescu — Intr-o lun
le b i o c h i m i c e d i n si n - de diagnostie a tuber 10. T o t d e curind a m i nici pinâ azi I Tovarăşul Râ-
„ I n p r e z e n t , c o l e c t i dulea, primarul comunei, a- gă drumeţie prin Munţii Apuseni.
g e etc. T o a t e acestea culozei prin c u l t u r i , (fot examenul d e a d
v u l (le m u n c ă ol l a b o firmâ că .dosarul cu electri Io 14 zile, de-a lungul celor peste 200 de ki
r a t o r u l u i n o s t r u aplică s e aplică pe baza unui l a b o r a t o r c a r e a lu a t m i t e r e p e n t r u d o c t o Confruntarea lometri. expediţionarele vor străbate .ţara moţilor
rat. fzi s p e c i a l i t a t e a c h i - ficarea" a fost ars (cu un
tn a c t i v i t a t e a sa m e s t u d i u a m ă n u n ţ i t , a s u f i in ţ ă a n u l t r e c u t. A l crişeni", vor face cercetări istorice, etnografice şi
m i e - b i o l o g i e . e x a m e n : scurtcircuit — n. n) de că
t o d e no i d e a n a l i z ă , p r a c ă r u i a a m lucrai t e n o u t ă ţ i s a u b u c u r i i ? p e c a r e l - a m luat cu ! tre fostul primar. Dehelea- folclorice prin Crişcior, Curcchi, Zdrapţi, Buceş,
c a : d e t e r m i n a r e a m a g - m u l t t i m p P e a c e a s t ă R e c e n t , Jiul m e u A l e nota maximâ. j nu ... Ca membru In comisia SESIZĂRI - RĂSPUNSURI Grohatele, Blăjeni, Muntele Vîlcan, Grosti. Reţ. Ti-
i de electrificare « satului cera. Dealul Strîmba, Bulzeşti, Ruseşti şi Muntele
vreau să ştiu care este mo Căina. In drumul lor vor cerceta peşteri, vor stu
tivul că oamenii nu au lu lat şi discutat, urmînd să vi Teodor Cornea. din Simeria, dia viaţa pastorală şi vor culege cele mai semnifi
11 ie Nicoarâ, din Anlnoa- mină ? se plătească — mi s-a comunicat că pe cative creaţii populare.
sa. doreşte sâ afle la ce — Electrificarea satului dv. timpul cit am fost în inca
virstâ se poate pensiona da — ii răspunde I R E Deva — Legai şi cinstit pacitate de muncă din cauzâ
că dovedeşte o vechime In este singura lucrare (şi cea de boală, am dreptul la un
serviciu de 19 ani. din care mai veche !) netcrminntă în — In anul 1969 — spune ajutor de 65 Ia sută Intruclt
14 ani în grupa întii de judeţul nostru Noi o vom Pavel Cennn — am urmat eu primisem doar 50 la sută Poşta paginii
muncă Răspuns : La virstâ putea termina după ce con cursurile unei şcoli de cali ajutor, am făcut o cerere la
de 57 de ani, cu condiţia ca siliul popular va achita su ficare de scurtă durată, în 1 CM. Hunedoara — unde
pînâ atunci să realizeze mi ma datorată — 32 000 lei — cadrul I.P.B. Bircea. După sînt angajat — la care am a
nimum de vechime In mun în vederea finanţării inte absolvirea acestor cursuri am nexat Şi răspunsul ziarului.
că — 25 de ani — pentru a grale a lucrării Ca să nu lucrat, cu o întrerupere, pî Cu toate acestea. tovarăşii .Avem o neclaritate De lor din comblnaf pentru a-î
putea beneficia de pensie in mai fim nevoiţi s-o incepem nâ la 17 mai ac., cind mi-am de acolo mi-nu spus verbal aceea ne adresăm paginii completa Cine vrea 11 com
tegrală pentru limită de şi s-o... Intrerupcm pentru a făcut lichidarea Pinâ în pre că am fost plătit’ bine. „Curier”. Sintem un grup de pletează şl dă doi Iei pe lu
virstâ cu vechime completă treia oară ! zent' nu am reuşit să intru — Intr-adevăr — ii răs muncitori din C.S. Hunedoa nă. cine nu. nu. Repet, cine
în posesia actelor mele per punde. după o mai atentă ra. Cu citeva luni în urmă vrea. Nu este obligatoriu 1
G. V., din Deva şi P. B. Oomenif frebuie sonale (carnetul de muncă şi cercetare, secţia Hu aici s-a introdus un sistem
pe care noi nu-1 înţelegem.
din Hunedoara Răspunsul carnetul de calificare) şi aş nedoara — treeîndu-se ero Cind luăm salariul, ni se re „Zilele trecute mă aflam
primit de la conducerea În informaţi ! vrea să mă angajez in altă nat pe ordinul de plată ve ţin 2 lei Se spune că pentru In Simeria. Cînd am flâmin-
treprinderii este corect. parie... chimea neîntreruptă în mun activităţi cultural - sportive. zit, ni-am dus la restauran
Ilinca Puia, din Hunedoa — Timp de 4 ani de zile — După şcolarizare — îi că. aţi fost plătit pe lunile Este legală această meto tul din gară. Am cumpărat
ra, ne spune că are In între — spune un grup de munci răspunde întreprinderea vi februarie, martie şi aprilie dă ?". ceva mîncare. Nici n-am a
ţinerea sa doi copii. Pînâ la tori de la secţia blănărie a zată — dumneavoastră aţi a.c., cu ajutor de 50 la sută, pucat sâ îmbuc, că un os
1 martie ac., soţul dumneaei cooperativei .Viaţa nouă” lucrat 26 luni şi 20 zile Şi în loc de 65 la sută Urmea — Intr-adevăr — ne spu pătar ml-a şi luat mlncarea
cu care nu mai convieţuieş din Orâştie — om primit un mai trebuia să lucraţi, con ză sâ se recalculeze drep ne tovarăşul Gheorghe Dlr- din faţă. Cînd l-am întrebat
spor de toxicitate, deoarece form angajamentului de la tul de ajutor de boală pe lu lea. preşedintele comitetului
te, respectiv tatăl copiilor, a de ce îmi la mîncarea, mi-a
lucrăm cu chimicale. In ulti dosar, 12 luni şl 10 zile, pen nile respective şi sâ vi se
ridicat şl le-a trimis alo mul timp acest spor nu ni tru care urmează să plătiţi plătească diferenţa. sindical din C.S. Hunedoara spus sâ nu-l Insult In timpul
caţia de stat. Inceptnd cu a- Complexul (le deservire din imaginea no.vstrâ, situai tn cen- s-a mai acordat şi nu ştim întreprinderii suma de 2 474 — s-a făcut un formular tip, serviciului. Am cerut condica
Irul o ra 9ulul Haţeg, reuşeşte aâ satisfacă cerinţele locuitorilor. MARIN LIVEZEANU care a fost difuzat salariaţi- de sugestii şi reclamaţii. „O
ceastâ dată Insă, a refuzat sA care este situaţia Iei — legal şi cinstit. In le-
dăm numai la persoane spe
mal primească banii respec ciale" — mi-a răspuns. în
tivi de 1b întreprinderea un treb „Curierul- dacă a făcut
de lucrează. .Cum să proce bine acest ospătar ?* — în
dez pentru a putea primi din Cititorii ne scriu... HOn/L DE BIJU(//) cheie scrisoarea un anonim.
Inutil să mai vorbim de
ttc*i drepturile copiilor 7 — spre comportarea ospătaru
Ce le răspundeţi? ...A doua zi era o duminică ţul pieţei, simţi că cineva îl ne. Nlel nu începuse ţiganca lui. De altfel, nu-l la prima
cu consumatorii,
„aventură"
de aprilie, răcoroasă şi ume trage de poala pardesiului. să-i tnşiruie „viitorul" că Gheorghe Moldovan. că de
dă, şi locotenentul Radu Cos Era o ţigancă linârâ care stă locolenentul ti aruncă doi bă spre cl este vorba, s-a şi bă
tut cu consumatori, este o-
„ D i n l u n a n o i e m b r i e 1970 to t a d o u a zi ? D a r cei d e la l C .S .H ., C F.R. C ă l ă t o r i m z i l ta ieşise — tocmai din acest tea direct pe trotuar cu spa nuţi Sn poală şi plecă mai de brnznie. vorbeşte urtt
tele rezemată de zidul gar
parte, lâsînd-o sâ se tînguie
l o c u i e s c in apartamentul 84, O j i c i u l p o ş t a l Orâştie 7 N o i, n i c p e r u t a H u n e d o a r a - P e ş - motiv — cu nonptea-n cap, că nu apucase sâ-i spună ni După isprava asta. am fost
d i n b l o c u l C M . l , din H u n e c i t i t o r i i d i n s a l u l M a d a , c o t i ş - B i r c e a M i c ă - S i m e r i a - S u b - pentru a se înviora Nu pu dului mic despre ochii „mîndrelor" asiguraţi că va fi din nou
— Să-ţi ghicesc, eonaşulc !
d o a r a . C u m l o c u i e s c nu v ă m u n a H a lşQ. fi i n v i t ă m sd c e t a t e . D e la l i u n i e a.c., la tuse dormi, somnul Ii fusese Hi spun şi ce culoare au o şi florile lor preferate.. Cu sancţionat.
sc ri u . O să v ă d a ţ i s e a m a m a i t r e a c ă şi p e la noi. V o r i e ş i r e a d i n s c h i m b u l d e n o a p presărat cu vise, şi răpăitu toate că îşi propusese destul ★
d a c ă v ă s p u n c e d e f e c ţ i u n i e a v e a o c a z i a să c i t e a s c ă , c u o te, ta o r a 7,00, n u a v e m t r e n rile ploii de primăvară în chii mîndrii, şi ce flori îi de serios sâ nu se mai gln-
plac... întinde palma, conn-
x i s t ă aici. S i n i f o a r t e m u l t e , zi - d o u ă i n l l r z i e r e , t o a t e să m e r g e m a c a s ă , p l n ă la o r a geam îl treziseră de mai mul şule ! deascâ în ziua aceea la ni „Rog „Curierul- sâ mă lă
ne Întreabă cititoarea. Proce n u v i le c o m u n i c p e t o a t e , c i p u b l i c a ţ i i l e . S ă n u v ă m i r a ţ i . 1G,40 C e n e f a c e m 7 Abia a te ori îşi croise şi citeva pla mic, nu putea, simţea cum în murească Am fost angajat
deul tatălui minorilor de a d o a r c i t e v a , m a i i m p o r t a n t e : D i n c a u z a ... d u m n e a l o r O jungem acasă şi trebuie să nuri de identificare a hoţului Costa îi întinse palma coltul acela ştiut al mintii îşi la un combinat forestier dm
de bijuterii, dar toate se nâ-
refuza întocmirea declaraţiei c o n d u c t e s p a r t e , i n s t a l a ţ i a s a spunem pe f a ţ ă cn să n u - ş i p l e c ă m î n a p o i " . ruiserâ, fiind foarte şubrede dreaptă Văzuse pe un deget face Ioc o ipoteză, ca o stan anul J963, luna mai. In anul
S ă v e d e m c e o să f a c ă c o n
pentru alocaţia de stat este n i t a r ă d i s t r u s ă , p e r e ţ i p l i n i v e r s e n ă d u f u l tot p e acarul d u c e r e a R e g i o n a l e i d e c ă i f e De aceea îşi propusese pentru al ţigăncii, ascuns în poală, ţă metalică ce avea In mij 19G9. luna septembrie, ani
un inel din metal galben şi
desigur de condamnat. Vă d e u m e z e a l ă , u şi şi f e r e s t r e P ă u n , a d i c ă p e p o ş t a ş El b a r a t e D e v a S a u ce-a... f ă c u t ? ziua aceasta sâ nu facă alt ardea de nerăbdare sâ-l stu loc imaginea ţigăncii cu un venit cu transfer, art. 16/2
sfătuim să luaţi legătura cu c a r e n u s e î n c h i d e t c Ş t i ţ i d v . t e m u l t e d r u m u r i, .. " . dieze mai bine. inel fals din alamă pe deget. la o întreprindere Acolo
conducerea unităţii unde c i n e t r e b u i e sd le r e p a r e ?" A c u m e a c u m . S ă v e d e m ☆ ceva decît sâ se plimbe, sâ Se hotărî la ceva şi se întoar unde am fost angajat, am pi i
este angajat. In baza a doi — ne î n t r e a b ă In î n c h e i e r e a c i n e - i c i t i t o r p a s i o n a t p e la „ N u v ă d o r i m sd f iţ i n a v e umble peste tot, prin piaţă, — Stînga, conaşule.. In en se din drum prinlre mesele mit un spor de vechime de
s c r is o r ii G r i g o r e V ă c ă r e ţ u d i f u z a r e a p r e s e i ! văd viitorul dumneata lim
martori se încheie un proces t i ş ti ca noi. P e r u ta H u n e d o a - prin parcurile oraşului aproa de ciment ale pieţei dar con la sută. Iar aici unde lucrez
a r e
p ă r e r e
v e d e m c e
S ă
verbal în care se arată că C o n s i l i u l popular a l m u n i c i ☆ r a - N a n d r u şi r e t u r . D e c e ? pe pustii, prin holurile cine pede ea. stată cu uimire că la colţ nu primesc 2 la sută. Vă rog pe
tatăl minorilor refuză să p i u l u i H u n e d o a r a . „Mare b u c u r i e a f o s t p e n l a t ă u n e x e m p l u . Ş o f e r u l ( M a matografelor, peste tot, fără — Poftim ! — întrerupse dv. să-mi răspundeţi daca
primească alocaţia, după ca t r u m i n e în z i u a d e 4 f e b r u a te i Voiua) p l e a c ă d e In p o a r nici un rost. Cu singurul scop maşinal ofiţerul şi-i întinse mai era nimeni. Chîromanta întreprinderea procedează le
re se ataşează la dosar — ţi- ☆ rie a c. ! A m p r i m i t c a s ă (n ta a 10-a a c o m b i n a t u l u i . I n palma stingă. dispăruse ca prin vis... gal*. Sem nez: Anonim din
nind loc de declaraţie —' ur- „ P a t r u c a f e l e m a r i , 1G Ici b l o c u l n o u , D7 a p 8, m i c r o - t r ă p e la a u t o g a r ă să ia d i a de a se deconecta... Intră în- îşi dădu repede seama că Ghelar, judeţul . Hunedoara.
mfnd să vi se trimilă dv. A t i t n e - a t a x a t o s p ă t a r ă d e la r a i o n u l G d i n H u n e d o a r a — g r a m a U r c ă t a x a t o a r e a E * tîi In cofetăria „Arta", sin era un inel prost, din alamă, MARIN NEGOIJA Ziceţi şi dv. acum Cu cine
banii respectivi Pentru rela c a b a n a C o s t e ş l i . A m c e r u t n e s e r i e Ion S t a t e D e a t u n e i , H a r a l a m b r i e . C e a s u l a r a t ă 15,40 . gura care se deschidea mai bătut, totuşi. în faţete corec sâ luăm legătură. pentru ,i
ţii suplimentare, consultaţi c o n d i c a d e s u g e s t i i şi r e c l a a p a d e b ă u t c a r e c u r g e la r o — ora p le c ă r ii . A p a r e i m de dimineaţă şi sorbi liniştit te pe nicovală şi lustruit bi (Va urma) vă clarifica situaţia ? Şi a
Instrucţiunile comune nr. m a ţ i i . N u n e - a ... s e r v i t - o A m b i n e t e e s t e cu. b u c ă ţ i d e p i e g a t u l M i t r o i c u d i a g r a m a . o cafea dublă. Apoi merse la cui situaţie s-o clarificăm ?
N - o d ă t a x a t o a r e i
Ea il î n
1515 — emise in anul 1966 c e r u t li s ta d e p r e ţ u r i . N ic i pe smoală, p ă m i n t , n i s i p D e N o i
— pentru aplicarea decretu a s t a n - a m v ă z u t - o " — s c r i e f a p t . n u -i a p ă E o s o l u ţ i e . j u r ă b i r j ă r e ş t e El n i m i c poştă să-şi cumpere o revis
aşteptăm, pierdem timp C i ţ i -
lui nr 285/1960, publicate în c i t i t o r u l P A u r e l. C i n d p l ă t e s c t a x e l e comuna v a c o l e g i s e d u c la d u m n e a tă sau un ziar, numai pentru S-au adeverit „spusele- Iui
Buletinul Oficial nr 14, din D e ce o r fi a ş a s c u m p e In le. î n t r e b la l . G C . ! . . H u n e lui II r o a g ă , il i m p l o r ă . Ş i le a avea ceva în mînâ, dar era Scriitori romani Viorel Mateş, din Brad, la n-
7 aprilie 1966. v e d e r e ? C i n e răspunde 7 d o a r a c e să f a c cu apa a st a . închis şi renunţă, lulnd-o în dresa telefonistei de la Ofi
M i s-a s p u s „să fiu s ă n ă t o s " . d ă d i a g r a m a . P l e c ă m . D a r d e
☆ U r a r e a e f r u m o a s ă şi f o l o jos, către piaţă. Era aproape ciul P T T R , Brad „Penlru
B. V., din Hunedoara, ar s i t o a r e , să r e c u n o a ş t e m . C i n e c e p l e c ă m Hrziit ?". ora şapte şi pe stradă nu cir neregulile semnalate în acti
vrea să ştie cum poate pleca ,,Ce z i c e ţ i d v , t o v a r ă ş i i d e ,.l i m p e z e ş t e “ a p e l e ? O să n e s p u n ă cineva, n - a - vitatea salariatei Mana Bâ-
de la I.C.S.H. la o altă între la D i r e c ţ i a j u d e ţ e a n ă d e p o ş -k v e ţ i n ic i o g r i j ă ... cula încă nimeni. lăianu, a fost sancţionată cu
prindere, din judeţul Sălaj, tă şi telecomunicaţii citesc G. IGNAT Cînd ajunse aproape de col- „mustrare". Cazul a fost pre
cu art 11/a din legea 1/1970. ziare şi r e v i s t e ? Z il n i c , s a u „ S i n t e m m u n c i t o r i la C S . H , lucrat cu salariaţii unităţii
Răspuns In cazul de faţă noastre” — ne răspunde di
înseamnă că dv. doriţi să vă rigintele oficiului, Şt. Boli-
transferaţi în interesul ser ciu.
viciului. Pentru aceasta este U M O R „CURIER"
necesar să aveţi Sn primul
rînd acordul unităţii unde L a o l i c i t a ţ i e d e o b i e c t e d e î------
urmează să vă transferaţi, a r t ă . d o i a t n a l o r i îşi d i s p u t a u
apoi pe cel al conducerii u- u n t a b l o u c a r e r e p r e z e n t a u n
nitâţii de In caic vreţi să m ă g a r . Âu fugit
plecaţi. In cazul cjnd întreprin — A c e s t t a b l o u a a p a r ţ i n u t
derea la rare sinleţi angajat u n c h i u l u i meu şi a m să -l c u m
nu vrea să vă acorde trans p ă r cu orice pref, z i s e u n u l. de acasă
ferul în condiţiile art ll/a — M ă r o g — r ă s p u n s e c e
din lyCgea 1/1970. nu vă pu- lă l a l t s o l i c i t a t o r — d a c ă e u n
1eţi considera ca transferat t a b l o u d e f a m i l i e , e u m ă r e Doi coitii, Teodor Niţu
In interesul serviciului. t r a g
de IU ani şi Vasile Plăcin
tă. de 7 ani, au plecat de
V. G. — Telîitc. Nu înţele
C o m p o z i t o r u l G l u c k e r a la acasă în dimineaţa zilei
gem ce anume vreţi să aflaţi. de 15 iunie a.c. şi nu s-au
P a r i s U i t i n d u - s e la o v i t r i n ă ,
Rîndurile trimise in scrisoa s p a r s e d i n g r e ş e a l ă u n g e a m ORIZONTAL: 1. Scriitor român tru epigram ist rom ân (I672-1M4). mai întors. Părinţii lor lo
(1A18-1R84). outorUl volumului mc- VERTICAL : 1. Cnle — n o stru cuiesc în Călan, str. Bra
re slnt telegrafice şi greu de c a r e v a l o r a e x a c t d o i f r a n c i morlnlisilc ..Pcrccrlnul irnnslIVAn" poet rom ân contem poran. 2. P re
şi j u m ă t a t e . — Savin Braiu. 2. Scriitor şl p u num ele scriitorului Dlanu. auturul dului, blocul 5, ap. 7, res ]
descifrat. Reveniţi cu o nouă
N e g u s t o r u l n e a v l n d s ă - i d e a blicist moldovean (IRG6-I031) — rom anului „Nopţi la Adn-Kalch” pectiv. 2.
scrisoare, dar spyneţi-ne şi r e s t u l la b a n c n o t a d e c i n e i Vorbeşte In versuri. 3. Omenesc — ScApat din vedere. 3. S u p ărat Teodor este brunet, îm !
cum vă numiţi ! franci p e c a r e i- o î n t i n s e — Personaj Istoric din volumul — Descurcăreţi. 4. Scriitor rom ân
de Hadrlan Dalcovlclu.
„Dacii",
(1035-HUG). autorul nuvelei Istori
lUoitcmul complex spitalicesc de lu H unedoara — o prestigioasă $1 deosebii de utilă prezenţă tn brăcat cu pantaloni de ti i
c o m p o z i t o r u l , v o i să s e d u c ă 4 Poel patriot, autorul poeziei ce Petru n aicş" — Pârţl de corp.
viata citadelei metalului fierbinte de pc C eriu . fo to : V, ONOIU „D eştcaptâ-te române!*’ — Esenţa 5. Num eral — SearA em inesciană! nifonnă şcolară şi blu/â j
N. PANAITESCU să s c h i m b e p r i n v e c i n i . de lapte ! s in plin I — Plesâ p en — Prim ele sem ne l 6. Din moşi- verde ; Vasile poartă toi J
— N u - i n e v o i e , li s p u s e tru Imobilizarea organelor fractu strAnioşl — Specie 7. Scenâ spor- pantaloni de uniformă şi !
G l u c k . C o m p l e t e z e u r e s t u l . rate — Primele din eapât l G. llvâ (plural) — Gen literar. 8. A u
Generic pentru scriitori — P re torul volumului de versuri „Spre o flanelă verde. Are păru) i
Ş i m a i s p a r s e un g e a m .
cursor al suprareallsm ulul, au to târm ul dreptăţii* — Organizaţie galben.
rul pseudorom anulul „Plini® şt Tor- de tineret (abreviaţle). 9 Primii Mamele copiilor apelea-
OMUL CU BOALĂ... APEI n av ltu “. 7 Curse t — Autorul co Ş11. 10. T ribună centralâ — D ra j 7.ă la cititorii noştri, cu ru- :
uccnfcl I — Articol scurt I — Dtn-
mediei ..Romeo ş\ .Tulleta la Mi-
m aturg contem poran, autorul pie
zll". 0. NeagrA ta InlmA I — Li
‘ gămintea de a le sprijini I
R e g e l e P r u s i e i , c a r e s t u d i a
se m e d i c i n a , ii d e c l a r ă g e n e chid — Din etnd In cind. 9 Au sei „Celebrul 702". 11. Autorul vo -şi găsească copiii. Da- I
lum ului de versuri „Cintec şo p
de
câlAtorie
torul mem orialului
r a l u l u i Q u l n t u s I c i li n u s , un „In munţii Neamţului* — CIniat tit" — Poel contem poran (floria). că ti vedeţi sau aflaţi a- '
12. Poet «I prozator contem poran
i n t i m a l s ă u : de poet! 10 LuceafArul poeziei mănunte despre ei. adre- 1
P r i m u l o m d i n C ă l a n c a o d a t ă c a s i e r a d e e r a să p r o m i s c ă - m i f a c e i n s t a l a ţ i e c i p r o c p e c e z i c a d e p l a t a — D a c ă p i e r d bdtdlia, md romAneştl — Autorul volumului (Camll) — T erm inat în aflrşlt î. saţi-vă organelor de mili
re m i - a i e ş it fn c a l e m - a p l e z n e a s c ă g e m u l e ţ u l g h i ş e u - d e a p ă a c a s ă D a c ă ai v ă z u t v i i t o a r e la l. G .C .L . Cdlau r e f u g i e z la V e n e ţ i a şl p r o f e de nuvele „U rean bfttrlnul*. 11. IONEL AMAR1UJEI ţie.
Cu noaptea In cap l (plural) —
l u a t d e s c u r t : lui p r i n c a r e s e d ă d e a u b a n i i m a l a i n s t a l a ţ i a , a m v ă z u t - o I n t r - u n firztu a v e n i t s e z medicina. Frică 12. Trimişi tnapol 1 — Ilus Colan
— Vrei s ă - ţ i t r a g i a p ă tn O m u l c a r e * md e s c r o c a s e şi eu. H a n g a n . T i p t i l , c a o p is ic ă — Tot asasin, răspunse ge
curte 7 tmi î n f i p s e u n g h i o n t in — Ş i b a n i i 7 c u p e r n i ţ e m o i la l ă b u ţ e , s - a neralul.
— N - a m c u r t e ! c o a s tă . — La fel. D e p a t r u a n i u i t a t in l ă tu r i, a v ă 2u t c ă
— In b u c ă t ă r i e , d o m ' l e . /ista-i m e s e r i a ş u l B a g ă n u - i l u n ă să nu f iu p r e z e n t n u - i n i m e n i , s-a a p r o p i a t d e O
L a baie S ă ai d u ş u l m a t a l e . la c a p să -l ştii : H a n g a n V a aici. D e d o u ă ori. O d a t ă la c a s i e r ă , a semnat i n d e s c i f r a
A p e ş i p e b u t o n , v i n e a p ă . sile. a v a n s , o d a t ă la p la tă . b il s t a t u l d e p l a t ă şi a p l e /n A n g l i a , c o n d a m n a ţ i i la
P e c ă l d u r a a s t a , un d u ş s t r i c a t C i n d l$i p o t r i v e a s u t e l e m o a r t e a v e a u d r e p t u l să - ş i Trăite, văzufe, în tîm p iate
c ă ? in b u z u n a r u l s t i n g , l - a m î n v l n d ă c a d a v r u l s p i t a l e l o r s a u
— A m v a n ă . t r e b a t :
c h i r u r g i l o r .
— Î m i f a c i o i n s t a l a ţ i e d e
— G a t a . O t r a g e m la v a In s e c o l u l a l X V - l e a , u n
nă B a t e p a l m a . A v e m no i F O I L E T O N a p ă , b ă d i e V a s i l e 7 condamnat la moarte c h e a m ă O DEPLASARE RATATA participarea la instruire a c e răspuns (no de justificare ci
un c o n o r ă ş a n , o m i n u n e d e — Gata neied. O m i i ş o a r ă u n c h i r u r g şi, d u p ă o l u n g ă lor puşi să cunoască legile de rezolvare a cazului), din
m e s e r i a ş ! D e la U r o i ta a v a n s . P o i m i i n e a i a p ă tn t o c m e a l ă , o b ţ i n u p e n t r u c a d a O brigadă formală din sa era imperios necesară care să rezulte mâsurile lu
C i o p e i a a t r a s la a p ă p r i n casd v r u l lui d o u ă li re s t e r l i n e . D u lariaţi de la Direcţia -jude ate împotriva acelora care au
c u r ţ i l e o a m e n i l o r , c e n u s-a Cind glasul casierei îşi — Ş i în că n u v - a v e n i t — C e v a m a i i e f t i n , z ă u . . p ă c e le p r i m i , î n c e p u să ri- ţeană a muncii şi Consiliul PRIN TELEGRAF CA... creat situaţia de mai sus
m a i p o m e n i t pierdu ecoul, începură stri r i n d u l ? — U i t e , l a s d e la mine. Să d ă c u po f tă . M i r a t , c h i r u r g u l judeţean al sindicatelor «-a
M - a t n t r e z i t d u s s p r e c e n găte de „prezent", „eu sini", — N u f r a t e , c ă - s m u l ţ i . C u nu z ic i c ă - s omul d r a c u l u i . U î n t r e b ă d e c e r i d e deplasat acum cîleva zile la MELCUL LOCATAR LA... FAR A
t r u l o r a ş u l u i vechi. N - a m a „aştept de trei ani", „eu de. sume m a r i. C u v e c h i m e mai 950. M ă d e s c u r c eu m a t e r i a — D e c e r i d ? P e n t r u c ă Simeria pentru a participa FRECVENŢA
p u c a t s ă - i s p u n că s t a u la 4", „eu am mai mulţi" mare ca mine. Din Stnpe- lul C e n a i b a 7 N u - s i n s t a l a d - t a m i - a i c u m p ă r a t c a d a v r u l , la o consfătuire de lucru cu „Am expediat prin man
b lo c , c ă i n s t a l a ţ i a d e a p ă e ş a.m.d tr u , d i n H a ţ e g , d i n Densuş, t o r la l . G . C . L ? c r e z l n d c ă v o i fi s p l n z u r a t : ■Juriştii şl şefii birourilor dat telegrafic în ziua de 25 Ruxanda Mltren, locatară
f ă c u t ă d e c i n d e b l o c u l A m din . — P o i m i i n e z ic i ? La cl ţi T e - a m p ă c ă l i t ; v o i fi a r s p e personal de la întreprinde mai ac. suma de 200 lei pe
î n c e p u i s ă - m i d a u s e a m a adresa unei rude din Ocna cu acte oficiale în munici
z i s e u c e v a cam tn doi p er i, f a c a s i e r i e e r a o h ă r m ă o a m e n i ai mat f ă c u t „ p o i rug. rile şl instituţiile din locali
c& o m u l m e u m ă t r a g e p e Sibiului — ne scrie Elena piul Deva. bloc 20, scara LV
d a r o m u l m i - a r e l c z a t - o la ie n e m a i p o m e n i t ă . V r e o m i i n e tate. Dar. spre dezamăgirea
s f o a r ă A d i c ă H a n g a n V a s i etajul 4. apart. 37, in ba,-a
s c u r t : 15 o a m e n i se z b ă t e a u c a r e O celor deplasaţi acolo, la con Hancu din Deva, cartierul
le, s i n t v r e o 10-15 inşi. M ă — Ei, iac ă, z i c şi cu o Dacia, bloc 32, ap. 12 De ordinului de repartizare nr
— Ce, s t r ic ă să ai o i n s t a a p r o p i a t d e c e l c a r e z i s e s e m a i d e c a r e să f i e H a n g a n vorbă Ies bdnufii ? I e s ! A m sfătuire n-au fost prezenţi 1111, din 7 iunie a c., eliberat
l a ţ i e d u b l ă ? Fii se ri o s, f r a „ e u d e 4". V a s i l e , a d i c ă s ă - i ia le a f a e u b o a l a a s t a a a p e i . B ă — D o c t o r e , c r e d că m - a m o- nici măcar un sfert din nu atunci şi pînâ azj (19 iunie de Consiliul popular al mu
te. N u - i a p ă pe una, v i n e p e v e s t i t u l u i instalator, le a f ă n o a s ă b o a l ă , f r ă ţ i o a r c . C e I r ă v i t m l n c i n d tocană d e c i u mărul acelora care se ocupă ac. — n n ) banii n-au reuşit
— N u v ă s u p ă r a ţ i , d o m p er ci . C e să f a c ? sâ ajungâ nici la destinatar, nicipiului Deva. anunţă ru
al ta . T o t e u să te î n v ă ţ . N u „ v î n d u t ă m în c ă p e v r e o 5-G zi c i ? D a i ? cu rezolvarea cererilor oame
n u l e a p a d u e t i e r H a n g a n . V ă — F ă - ţi imediat testamen dar nici la mine. Am fost la dele, prietenii şi cunoscuţii,
şt ii c i n e - i V a s i l e al n o s t r u , a n i d e a ci in co lo. nilor muncii. Nu cunoaştem
p r i c e p e ţ i b i n e la a p ă 7 N - a m d a t A p l e c a t să g ă tul. că deşi este posesoarea a-
a s t a - i ! N - a a p u c a t n ic i u n u l să ii motivele pentru care cei oficiul poştal Deva de mai
— Eu. H a n g a n ? F u g i f r a s e a s c ă a l t u l „ P o i m i i n e " chemaţi nu s-au prezentat multe ori Mi s-a spus sâ am partnmentului de mai sus,
A m i n t r a t la b i r o u r i l e pund m i n a p e v r e o l e ţ c a i e * f a c e i n s t a l a ţ i a d e a p ă . D e
te că v a d p e s t r i ţ in f a ţ a o O la întîlnirea cu delegaţii ce răbdare De cîteva zile tot nu locuieşte acolo Motivul?
l. G .C .L . C ă l a n F o r fo tă m a Casiera a ros tit s e n t e n ţ i o s :
c h i l o r c î n d a u d n u m e l e ăsta . a n i şi a n i tot a ş a „ c iu lă " : asta fac Imi încerc răbda In spaţiul respectiv stă ile
re C r e d e a m c ă - i a u d i e n ţ ă la — li d a u lui H a n g a n ! V ă a p ă şi ia r a p ă O a d e v ă r a t ă — S l ă b i r e a v e d e r i i d - l a l e s e lor două organe judeţene. în
v r e u n şef. D a r nu Era zi F,u si n t C R., d i n U r o i. De d e s c u r c a ţ i cu el ! p a c o s t e d a l o r e ş t e a lc o o l u l u i. să un lucru rămîne totuşi rea. Şi cu melcul dacâ-i ex gal un alţ cetăţean. Şi pînâ
d e s a l a r i u p a t r u a n i i - a m da t lui H a n O a m e n i i s - a • d u s p e ta — E x c l u s cert : reclamaţiile salariaţilor pediam ajungeau pînă acum se vor gindi organele in drept
— H a n g a n V a s i l e , s tr ig ă g a n dsla 4 G 70 d e Ici. M i- a c a s e l e lor, i n ! r e b i n d u - s e r e GH. I. NEGREA — D e c e ? de la Simeria spre organele la Om.i Sibiului. Dar .işa...“. sâ-l scoată din locuinţă, vm-
— P e n t r u că d e c i l r ori judeţene se înmulţesc De N. R. Faţă de cele relatate mai curge cîleva cisterne bu
b e a u v ă d d u b l u . unde se trage concluzia că de cititoare, aşteptăm un ne dc apă pe. , apa simbcloi.