Page 71 - Drumul_socialismului_1971_06

«■--------- • .— . . . . ... .. ---------- - r -
DRUMUL SOCIALISMULUI O NR. 5116 ® DUMINICA 20 IUNIE 1971 1
r v < i M n M H u a i a

Probleme actuale ale muncii politice de masa

Cum trebuie pregătite şi folosite

P iO f M E R H O R Şcoala profesională de
colectivele de agitatori ?

„Tot incinte !m Deviza e rostită de 22 de ani, din
primăvara lui 1949, cind Partidul Comunist Român a
încredinţat organizaţiei de pionieri misiunea de a con­ mecanici apicoli Aiud
Organizaţiilor da partid le losească forme ş! mefode a­ fie fizionomia politică, mo­ necesare şi alte forme de tribui la creşterea şi educarea generaţiilor in spiri­
sin t specifice metode politi­ decvate condiţiilor actuale rală şi culturală a agitatoru­ pregătire tematică şi metodo­ tul celor mai nobile idealuri despre viaţă. Deviza e,
ce de muncă, de acţiune si în care se desfăşoară munca lui, iată, în linii generale, logică a agitatorilor : mese de atunci, îndemn pentru copiii ţării — acest tezaur
influenţare. Această carac­ politică de masă (nivelul cul- problematica muncii sale rotunde, discuţii individuale al naţiunii — care şi-ou prins in jurul gitului cravata primeşte candidaţi la concursul de admi­
teristică determină un anu­ tural-politic, preocupările oa­ obşteşti, a sarcinilor sale de sau cu colective restrînse, expu­ purpurie în timp ce rosteau înaltul legămint: „Voi in­
mit loc pentru propaganda menilor, sarcinile ce se pun partid. neri ale unor specialişti cind unda şi voi munci pentru a deveni fiu de nădejde al tere din judeţul Hunedoara, pentru anul
de partid şi munca politică în etapa actuală etc.). Cum şl de către cine tre­ este vorba mai ales de legi patriei mele — Republica Socialistă România ; voi fi şcolar 1971— 1972, ÎN SPECIALITATEA
de masă !n ansamblul acti­ Consfătuirile care au avut buie pregătiţi agitatorii ? şi hotârîri şi altele. Impor­ credincios poporului şi Partidului Comunist Român,
vităţii 'organelor şi organiza­ loc la 8fîrşitul lunii trecute Consfătuirile organizate re­ tant este ca această pregă­ voi respecta neabătut îndatoririle pioniereştin. MECANIC AGRICOL, cu durata de şco­
ţiilor de partid. Şi, am spu­ şi în prima decadă a acestei cent cu colectivele de agita­ tire să fie de calitate. cu Cită cinste, cită mindrie pentru cel care, sub fal­ larizare de 2 ani.
ne, un loc de prim ordin, cu luni cu colectivele de agita­ tori de la C.S. Hunedoara au conţinut, nu doar ca să se durile tricolorului românesc, s-a legat să fie — de la E
o frecvenţă cotidiană, cu un tori ale celor 128 de organi- conturat şi In această privin- spună că s-a făcut.. cea mai. fragedă virstă — fiu demn al acestui pămint Concursul de admitere se desfăşoară în
cu trecut glorios de luptă şi cu prezentul clădit de cei
plus de operativitate, promp­ Esenţialul este insă ca a­ mai harnici constructori pe care ţara t-a avut vreoda­
titudine Şi combativitate, cu gitatorii să fie efectiv folo­ tă. Cită onoare pentru cel intrat în detaşamentul, in perioada 6— 14 iulie şi constă din probe
o desfăşurare largă de forţe însemnări de la C .S. Hunedoara siţi. ca ei să aducă o contri­ scrise şi orale la matematică şi fizică
unitatea de pionieri fn care ciştigâ valorile, educative
umane. buţie tot mai mare în ansam­ ale respectului pentru înaintaşi, ale mîndriei pentru
Intr-adevăr o şedinţă, un blul formelor şi mijloacelor realităţile socialiste, ale prieteniei sincere dintre co­ (partea I mecanică şi căldură).
studiu, un plan de măsuri muncii politice de masă. Cum piii români şi cei ai naţionalităţilor conlocuitoare,
nu se fac în fiecare zi. Mun­ zaţli de bază de la C.S, Hu­ ţâ un punct de vedere care, trebuie să acţioneze ei : ca unde îşi însuşesc deprinderile convieţuirii sociale, Se pot înscrie absolvenţii şcolii gene­
ca de propagandă, munca po­ nedoara au condus la învăţă­ se pare, răspunde cerinţelor. propagandişti ? Să facă ex­ unde se. deschid larg ferestrele spre iniţiativă, cute­ rale de 10 ani şi promovaţii clasei a VlII-a
litică de masă trebuie însă minte preţioase. In cuvîntul In problemele de larg interes puneri mni scurte sau mal zanţă, hărnicie, nobleţe sufletească.
să acţioneze zilnic, în fieca­ lor agitatorii au arătat, plas­ (popularizarea şi explicarea lungi despre scopurile şi sen­ Vino, copilule cu cravată de purpură, şi rosteşte, a şcolii generale pină la virsta de 18 ani
re schimb, să lămurească o tic, care este sfera lor de ac­ noilor hotârîri ale partidului, surile unei hotârîri, despre tn această 2i de sărbătoare, deviza pionierească: „Pen­ împliniţi în acest an.
problemă sau alta, să con­ tivitate, ce preocupă pe side- a proiectelor de legi sau le­ importanţa reducerii preţului tru gloria poporului şi înflorirea României socialiste,
vingă şî să mobilizeze, să rurgiştl şi cine poate fi un gilor, a activităţii partidului de cost. despre evenimentele pentru cai:?a partidului, înainte Răspunde piunie-
combată anumite stări de agitator al cărui cuvînt este şi statului nostru pe plan ex­ internaţionale la zi? La locu­ rule : „Tot înainte Deviza să-ţi fie. îndemn spre cu­
lucruri sau mentalităţi. ascultat. Să redăm cîteva din tern etc.), este bine ca pregă­ rile de muncă, timpul nu dă cerirea atltor frumuseţi pe care ţara — in care te-ai
In marele Combinat side­ părerile emise ; tirea agitatorilor să se facă posibilitatea ţinerii unor a­ născut, creşti şi te împlineşti — ţi le oferă ; să-ft fie
rurgic de la Hunedoara mun­ — Problema calificării şi sub directa conducere a co­ semenea expuneri. Aici se ghid în drumul tău spre învăţătură şi muncă, să-ţi
ca politică participă şi In­ ridicării calificării preocupă mitetului de partid pe între­ răspunde la eventualele în­ fie stimulent in curiozitatea ta pentru cunoaştere, in Întreprinderea de pros­
fluenţează la obţinerea rea­ pe toţi salariaţii şi deci ea prindere i de către activişti, trebări sau nedumeriri, se dă cintec, in joc şi drumeţie.
lizărilor de prestigiu pe ca­ trebuie să facă obiectul mun­ lectori şi cadre cu munci de un sfat tovărăşesc — de la Te-am uu2it, in pragul acestei sărbători, spunîn-
re le obţine acest colectiv cii politice de masă. (Emil răspundere, iar ca formă a- om la om — se atrage me­ du-ţi răspicat cuvîntul : Te aflai pentru prima oară pecţiuni şi explorări
de frunte. Participă prin Făgurel). decvatâ este consfătuirea, a- reu atenţia asupra unor stări la tribună in secţiunea pentru copii a conferinţei or­
mese rotunde sau dezbateri, — Un maistru sau un şef dicâ dezbaterile (la combinat de lucruri sau asupra unor ganizaţiei pionierilor — noua formă prin care se ma­
cum au fost cele organiza­ de echipă este firesc, prin acestea s-au făcut pe grupuri sarcini, se explică concret ce
te la laminoare, referitoare la funcţia pe care o ocupă, să de secţii). In acest mod se e bine şi ce este râu. Şi se nifestă largtd democratism pionieresc. Cuvîntul iţi era geologice Hunedoara
laminarea la toleranţe mini­ fie şi agitator , el fiind acela pot da răspunsuri şi inter­ dau exemple pe viu cînd este liber, entuziast : „Sintcm cei mai mici şi cei dinţii
parlamentari, şi ne mindrim cu aceasta. Şi cum s<5 nu
me admise (vizînd economia care este tot timpul în mij­ pretări calificate la anumite vorba de comportamentul în fi mindru cind ştii că cuvîntul tău e preţuit, are
de metal), la furnale, aglo- locul oamenilor. (Ioan Ren- probleme, pe care apoi agita­ producţie sau societate. Di­ Deva, str. Minerului, nr. 2
merator şi cocserie pe tema tea). torii să le transmită colecti­ rect, concret, cu tact, tovârâ- pondere, putere şi drept de decizie aidoma celor A N G A J E A Z A
reducerii consumurilor spe­ — Agitatorul trebuie să velor în cadrul cărora îşi şeşte şi în cunoştinţă de cau­ mari,.. „!ată, la virsta ta, iţi dai seama cit credit mo­
cifice de cocs, metal, a chel­ albă o conduită care sâ-1 fa­ desfăşoară activitatea. Pen­ ză. ral, cită încredere îţi acordă partidul. Fii demn de pentru sediul întreprinderii şi pentru
tuielilor materiale, prin zia­ că de la sine respectat. (Cor­ tru problemele curente ale Cînd se iveşte însă cazul ea, copilule cu cravată roşie ! Tu ştii, cunoşti grija ce secţii :
rul de uzină, gazetele de pe­ nel Gherghel). muncii politice de la om la că anumite hotârîri, eveni­ ţi sc poartă. Te bucuri de manualul primit in dar din
rete, agitaţia vizuală, mun­ — Agitatorul să fie un fac­ om. pentru anumite acţiuni mente nu sînt înţelese de care desprinzi slova ştiinţei, de tabăra de la munte şi ® TREI INGINERI MINERI
ca politică desfăşurată de la tor de modelare a oamenilor, specifice (mobilizarea la în­ mai mulţi oameni, atunci tre­ de la mare, de toate frumuseţile, create pentru ca anii « UN INGINER ELECTROMECANIC
om la om. Sînt eficiente, de de educare a salariaţilor. deplinirea sarcinilor de plan, buie să intervină lectorul, 1 ăi să clştigc culorile adevărate ale copilăriei. Răs­
pildă, colţurile satirice ale (Florlan Stanciu). combaterea unor stări de in­ specialistul pentru a le ex­ punde acestei griji, şi tn această dimineaţă de săr­ ® TREI INGINERI GEOLOGI SAU
gazetelor de perete de la la­ — Desfăşurarea muncii de disciplină etc.). pregătirea a­ plica pe larg. bătoare, cu un entuziast şi curat „Tot înainte !“. GEOLOGI
minorul de 800 mm, linia fi­ la om la om este o activita­ gitatorilor se face la nivelul In activitatea cu agitatorii
nă. oţelâria Martin nr. 2, sec­ te de factură socială, de a­ organizaţiilor de bază (even­ sînt căutări, dar exislă şl ex­ LUCIA LICIU ® PATRU MAIŞTRI MINERI
ţia de reparaţii electrice, ga­ titudine şi conduită socială tual al comitetelor pe secţii perienţă. care trebuie relua­ « UN ECONOMIST
zetele de perete .Tineretul şl înaintată. (Alexandrina Su­ sau sectoare) Metoda cea tă şi dezvoltată la nivelul
producţia* din unele secţii şi ci u). mni adecvată, mai la înde- cerinţelor actuale calitative • UN ECONOMIST APROVIZIO­
mînâ. se pare a fi tot con­
sectoare. — Pentru oamenii noştri, sfătuirea. punerea în discuţie ce se pun în faţa muncii po­ in dezbatere publică: Proiectul NARE
In cadrul muncii politice pentru activitatea lor In pro­ a problemei ce va sta în a ­ litice de masă. La CS. Hu­ ® UN CONTABIL
d€ masă capătă o importanţă ducţie. este hotârîtor ca şi o­ tenţia muncii politice de la nedoara există strădanie în
tot mai mare, un caracter rele petrecute dincolo de în­ om la om, cu stabilirea mo­ această direcţie, jiar la une­ ® UN MAISTRU FORAJ
de
le organizaţii
partid şi
tot mai organizat munca de treprindere să fie cit mai dalităţilor concrete de acţiu­ legii privind încadrarea şi pro­ ® UN ŞEF BIROU ADMINISTRATIV
la om la om, agitaţia ora­ plăcute, să se încadreze în e­ ne şi a responsabilităţilor. inerţie.
lă. Organizaţiile de partid tica socialistă. (Paul Creţu). Sînt, desigur, posibile ş! I, MIRZA ® MINERI PENTRU SECTOARELE
din combinat au constituit — Sarcina agitatorului este MUNCEL ŞI TROIŢA
colective de agitatori, le-au grea — pentru că trebuie să movarea în muncă a personalului
instruit (deşi termenul se se facă Înţeles — dar foarte ® MECANICI AUTO PENTRU ATE­
pare a fl impropriu. prea Importantă. (Mihai Negrea). 20.00 ReporLâJuI aiptAminlI: Ve­ LIERUL MECANIC DEVA
cinii ;
simplist) şi le folosesc unele Mulţi agitatori au vorbit 20.20 Oaspeţi la Oalatl. Selec­ din unităţile socialiste de stat
mai eficient altele mai puţin. despre necesitatea orientării ţiuni din concertul-spec- ® TREI CARTOGRAFE SAU TREI
Legat de această formă a muncii de la om la om spre tacol organizat de Tele­ DESENATOARE
viziunea rom ân ă tn cola­
muncii politice de masă, problemele Întăririi discipli­ b orare cu Comitetul p en ­ Pe adresa redacţiei nu continuat să sosească in ul­ i
condiţiile actuale ridică cl- nei în producţie (pentru că tru c u ltu ri şl artă G a­ I tima vreme numeroase scrisori care atestă interesul larg Condi(iile de angajare şi salarizare sînt
laţi, In Incinta şantiere­
teva întrebări de fond : Cine slnt astfel de probleme), DUMINICA lor navale din oraş; al oamenilor muncii faţă de proiectele de lege supuse cele prevăzute în H.C.M. nr. 914/1968.
îşi poate aduce cu adevărat combaterii mentalităţilor în­ 8.30 Deschiderea emisiunii i 22.45 Telejurnalul de noapte i dezbaterii publice. In cele ce urmează prezentăm princi­
o contribuţie reală in aceste vechite (sînt şi din acestea), 9.00 Matineu duminical pentru 23.00 închiderea emisiuni). palele propuneri formulate de cititori în legătură cu pro­ Doritorii se pot adresa la serviciul per-
colective ? Cine trebuie să le a unor interpretări greşite copil ; LUNI sonal-învăţămint de la sediul întreprin­
înarmeze cu problemele care date anumitor măsuri cave 10.00 Viaţa satului ; iectul de lege privind încadrarea şi promovarea in muncă
11,15 Concert simfonici
urmează să facă obiectul se iau, spre problemele re­ 12,00 Do sfraJA patriei ; 18.00 Deschiderea emisiunii ; de a personalului din unităţile socialiste de stat. derii sau la telefon 11560, 11561, inte­
18.15 Ecranul — em isiune
muncii de la om la om ? ducerii consumurilor, îmbu­ 12,30 In reluare, la cerorea te ­ informaţii $1 critici cine­ rior 903.
Selecţtuni
lespectatorilor.
Cum trebuie folosite ? nătăţirii calităţii produselor, din Tele-diverilsm entul m ato grafici ; ING. REMUS GABOR. nomist principal I, II, TII tio«>
Reţete, general valabile, nu răspunderii fiecărui salariat *71 cu Mlhaeta Mihai; 18.45 Stop-cadru ; CENTRUL DE CERCETĂRI etc., propun să se revizuiască
19.15 Publicitate i
se* pot şi nu e bine să se faţă de îndeplinirea exem­ 13,00 Emisiune tn limba m a ­ 19.20 1 001 de seri — emisiune $1 PROIECTĂRI PENTRU şi să se reaşeze condiţiile de
ghiară i
dea. La combinat, ca şl în plară a sarcinilor de plan şî 14.30 Post-m erldlnn ; 19.30 Telejurnalul de aeari i MINEREURI NEFEROASE - vechime din anexă.
pentru eel mici i
alte unităţi, sînt căutări, în­ a angajamentelor colective 15.30 Sport. Fotbal : Universi­ Sport ; DEVA :
cepe să se cristalizeze o a- asumate în întrecere. tatea Cluj — Dlnamo Bu­ 20,10 Mizerabilii (i). Roman- LIVIU CUCU — INGINER- întreprinderea de reţe­
cureşti ;
numitâ experienţă, să se fo­ Iată, deci. care trebuie să 17,ÎS M agazin; foileton; La art. 57, încadrarea ŞEF LA ÎNTREPRINDEREA
21.00 Prim plan. Sabri Emurla
18,05 Film seria! pentru tineret: — preşedintele C.A.P. Coba- In muncă a personalului la DE PREFABRICATE DIN BE­
„P laneta giganţilor" (epi­ din, jud. Constanţa; unităţile nou înfiinţate să se TON BlRCEA-DEVA: le electrice Deva
seriile I-1I („Republica*); LU- sodul V); 21.30 FUm TV. A! cincilea con­ facă pe bază de examen sau
PENl: Îngerii negri — seriile 19,00 Vetre folclorice i curs şi festival Internaţio­ concura. Aceasta ar determi­ 0 Intrucît Regulamentul
CINEMA J-II („Cultural-); LONEA; Pe 19,20 1001 de seri — em isiune 22.30 Telejurnalul de noaptei na ca noile unităţi să-şi an­ de organizare şi funcţionare str. George Enescu, nr. 39
P etrecerea
nal „George Enescu” ;
(„Muncitoresc");
pentru cel mJcl i
luciul gheţll („M inerul”) ; A-
NINOASA: Poveştile piticului 19,30 Telejurnalul de searA i 22.45 Telesport; gajeze de la început perso­ «a întreprinderilor sau centra­
Sport ;
23.00 Închiderea emisiunii.
lelor
constituie
industriale
Blmbo („M uncitoresc"); PA- nal cu pregătire corespunză­ R E C R U T E A Z Ă
ROŞEN1: Hîbcrnntus („Ener­ toare, ceea ce ar asigum un expresia concretă a dreptu­
DEVA: Cel trei care au spe­ gia-); PETRlLAr Cinci pentru rilor şi obligaţiilor angajaţi­ absolvenţi ai şcolii generale de 8 ani, în
riat vestul (,,P a tria - ); Balada Infern („M uncitoresc"); VUL­ Vtnd casă Slmerla, Ştefan cel demaraj mai bun al acesto­ lor, propun ca Ia art. 2, capi­
pentru cel cAzu|l $1 Evocări CAN : Circ fără frontiera Mare. 15. ra în îndeplinirea sarcinilor.
(„A rta"); SIMER1A: Ursul („M uncitoresc-): URICANI : tolul I, să se introducă pre­ vîrstă de 15— 18 ani, pentru ucenicie la
şi păpuşa (...M ureşul") ; HU­ Omul din Slcrra („7 Noiem ­ Mica publicitate cizarea respectării drepturitor
NEDOARA: Domiciliul conju­ brie”); BAR b ATENI: In arşiţa R en i <Un Slmerla, Şoseaua na­ e Art. 5R să cuprindă şi locul de muncă, în meseria :
gal („S ld cru rg istu P ): Argonian nopţii („6 August"): ORAŞTIE: ţională. 68. vm de: una casi S ca­ precizarea „se consideră trans­ şi obligaţiilor angajaţilor
superdiabolicul (,,Cons( ructo- Clanul sicilienilor („Flacftra”) ; mere, grădină. str Gh. Doja. 26. prevăzute în Regulamentul ® ELECTRICIAN REŢELE ELECTRICE
ru l"): CeaikovsM — seriile 1-H GEOAGIU-BAI : RAzbunarea preţ 40 000 lei ; u$â nefolosită : fer în interesul serviciului de organizare şi funcţionare
(„Arta*'); CALAN: Ultimul sa­ S tim u lu l; HAŢEG: Profesorul Caut femele îngrijit copil la do- geam coridor; sobâ încălzit; radio şi In cazul cînd postul ocu­ Candidaţii vor prezenta la serviciul în-
m urai („11 Iunie"); TELIUC: Ma- Infernului („Popular”); BRAD: mlcUJu. Barbu Ioan, Deva, Gojdu. „DarclOe"; 7 bile lemn construcţii. pat prin examen sau concurs a Întreprinderii sau centralei
yerlinj; — seriile I-II („Mi­ Secretul de la Santa vittorla bloc E 21, ap artam ent 36. industriale. văţămînt al întreprinderii următoarele
n erul”); GHELARs întoarcerea („Steaua roşie") ; GURADAR- este superior celui ocupat
dr M abuse („Minerul") : PE ­ ZA ; Salariul groazei („Mine­ Vlnd casă Slmerla, Şoseaua na­ Pierdut legitimaţie nr 397, eli­ anterior". Consider că aceas­ acte: cerere de înscriere, certificat de 8
TROŞANI: Haiducii Iul Şapte- ru l”) ; ILI A ; Vlrslcle omului şl ţională. 29. b e ra ţi do Fabric* „Vidra" Orăş- # La art. 4, în ce priveşte
cal şi Zestrea domniţei Ralu CAI.Morle In Jurul craniului tie, pe numele Petra Nicolae. o ta va conduce la mai buna drepturile personalului înca­ clase în original, certificat de naştere în
(„7 N oiem brie"); Eliberarea — meu („Lumina"). Vlnd casă Slmerla. Mihai Vi­ folosire a capacităţii şî com­
teazul. 28. declar n u li. drat, să se includă dreptul de original şi copie, fişa de sănătate.
petenţei profesionale a per­ a beneficia gratuit de trans­
sonalului. Examenul de admitere se va desfăşura
port la locul de muncă şi de
aici la domiciliu, pentru an­ în perioada 5— 14 iulie 1971.
0 La art. 65. consider ne­
cesar ca persoanele care în gajaţii ce lucrează în unităţi (103)
%J a U prezent nu îndeplinesc con­ industriale amplasate in afa­
modern— i diţiile de studii cerute pot ra localităţii de domiciliu.
& ocupa în continuare aceleaşi Oportunitatea acestei preci­
zări se bazează pe faptul că
funcţii, cu condiţia ca, in­ A
tr-un termen dat, să-şi com­ transportul gratuit este deja
pslho-tehnîc, conceput şi în­ ţiunea de dotare şi autodo- Exponatele şcolilor profe­ pleteze studiile şi să promo­ o realitate importantă de ca­ întreprinderea electrocen*
făptuit la Grupul şcolar si­ tare sionale. Îndeosebi cele ale veze examenele impuse de re beneficiază «n foarte ma­
derurgic Hunedoara, apreciat O ilustrare fidelă a Linor Grupului şcolar energetic De­ re nnmăr de salariaţi.
şi pe plan naţional. Diverse­ astfel de activităţi o prezintă va, şcolii profesionale de ocuparea funcţiilor respecti­
le aparate şi mijloace de tes­ obiectele expuse In expoziţie construcţii, grupurilor şcolare ve. Această prevedere va In­ După cum este cunos­
vâţâmîntului în acest an, ca tare a aptitudinilor şi deprin­ de către şcoli, multe dintre miniere Petroşani şî Deva ca fluenţa pozitiv perfecţiona­ cut, mai există onil salariaţi trale Deva
şi metoda de conservare şi derilor pentru meseriile îm­ ele demonstrînd fineţe şi în- şi cele ale liceelor de specia­ rea profesională « salariaţi­ care se deplasează — prin
prezentare a materialului di­ brăţişate de elevi reflectă o demînare, posibilităţile de litate, de construcţii şi minier lor respectivi, mai alea că demisie sau transfer — de la
dactic intuitiv de biologie, deosebită receptivitate faţă care dispun elevii în practica­ din Deva. conving că în aces­ există suficiente condiţii o unitate la Alta, la perioa­
confecţionat de prof Romu- de nou, o muncă ştiinţifică rea unei munci cu caracter te unităţi şcolare profesorii pentru realizarea acestui de­ de foarte scurte de timp, Angajează urgent
lus Fotescu împreună cu ele­ de orientare profesională şi productiv. si maiştrii Instructori desfă­ ziderat. provocînd prejudicii şi dift-
vii săi. de valorificare adecvată a po­ Sînt prezentate în expozi­ şoară o muncă plină de pa­ cnltâţi unităţilor economice. • OPERATORI CAZANE CU ABUR
Merită toată admiraţia în­ tentelor fizice şl intelectuale ţie, prin aspecte foto sau di­ siune. In legătură cu condiţii­ (Pentru lichidarea acestui ne­
văţătorul Victor Spanaehe ale individului, a aptitudini­ ferite planşe, grafice, obiecte, Preocupările pe linia mo­ le de studii şi vechime de la ajuns. propun ca la art. 5 • OPERATORI TURBINE CU ABUR
din cătunul Ursici, comuna lor şi înclinaţiilor sale. preocupările şi rezultatele di­ dernizării şi perfecţionării în- anexa 3. propun : să se specifice obligaţia ca, • LĂCĂTUŞI
Doşorod care, animat de ide- Educarea tineretului şcolar verselor tipuri de şcoli, înce- vâţâmîntulLiî slnt generale în — Pentru cadrele care po­ în cazul respectării obligaţii­
ea modernizării procesului de în spiritul muncii, pregătirea plnd de la învâţămlntLiI pre­ şcolile judeţului. Există to­ sedă doctoratul, să se reducă lor de către unitatea econo­ • OPERATORI CHIMIŞTî.
învăţâmînt, cu posibilităţi lui pentru viaţă, pentru prac­ şcolar, Linde se dau primele tuşi Încă unele obstacole crea­ vechimea minimă necesară mică, durata minimă de va­
proprii, a confecţionat Lin tică, crearea unui climat fa­ noţiuni şi deprinderi de mun­ te de comoditatea, inerţia şi ocupării unor funcţii cu 3—5 labilitate a contractului indi­ Se asigură locuinţă în municipiul Deva.
reuşit alfabetar. pe care l-n vorabil muncii productive In că prin jocuri sau activităţi rutina din unele şcoli, unde vidual de muncă să fie de Informaţii suplimentare sc pot obţine
prezentat în expoziţie, dove­ rîndul elevilor, a părinţilor care imită mLinca constructo­ se manifestă încetineală în ani, dată fiind pregătirea su­ cel puţin 3 ani. Consider că
dind cit de mult sc ponte rea­ şi cadrelor didactice sînt pro­ rilor, a minerilor ori a side- acţiunea de introducere a plimentară a acestora faţă dc aceaslă obligaţie, o dală le­ la sediul întreprinderii, serviciul perso­
liza atunci cînd există inte­ bleme cărora li se acordă, de rurgiştilor noului în predare, tn autodo- restul cadrelor cu pregătire giferată, va conduce la înlă­ nal şi învăţămint, telefon 11150, interior
res. pasiune şi muncă stărui­ «asemenea, multă importanţă. Pentru Invăţămîntul de cul­ tarea şl dotarea laboratoare­ superioară. turarea fluctuaţiei şi creşte­
toare. In mai puţin de un an de la tură generală, obiectele de lor, atelierelor sau a cabine­ — Să se excludă de la o­ rea stabilităţii personalului. 215.
Orientarea şcolară şî profe­ introducerea In şcolile gene­ croitorie, artizanat, lâcâtuşe- telor şcolare cu mijloace per­ cuparea funcţiilor He direc­ (iot)
fecţionate. aparate şi utilaje,
sională. activitate importantă rale şi licee a „pregătirii teh­ rie şi altele prezentate de şco­ mijloace tehnice audio-vizun- tor personal, director admi­ Q In formularea art. 20,
n şcolii pe linia integrării so- nico-productive" s-au organi­ lile generale nr. 1 şi 5 Petri­ le care amplifică forţa de in­ nistrativ, şef serviciu perso­ pentru o mai mare obiectivi­
eio-profcsionnlc a elevilor, în­ zat peste 100 de ateliere di­ la, nr. 2 din Hunedoara, nr. I struire a imaginilor şi aduc nal, do la unităţile cu statut tate în acordarea aprecierii
drumării lor în alegerea a- verse : lăcâtuşerie. tîmplârie, şi 4 Deva etc. relevă că e- in clasă realitatea pe care e­ de centrală, de grad special, şi calificativelor, propun ca
decvatâ a meseriilor în electrotehnică, croitorie, arti­ xistâ largi posibilităţi de dez­ levii nu o pot cunoaşte ne­ I şi II, ministere şi alte or­ organul dc conducere colecti­
funcţie de cnpocităţile zanat. gospodărie sau cu alt voltare la elevi a deprinde­ gane centrale absolvenţii în- I. C.T. ŞA N TIERU L
psihice şi intelectuale ale profil, asigurîndu-se astfel rilor practice, pentru iniţie­ mijlocit. vâţâmintului mediu. Formu­ vă al unităţii ierarhice supe­
In activitatea de viitor tre­
învâţâmîntului şi nevoile realizarea în condiţii din ce rea lor înspre practicarea u­ buie făcut mai mult pentru lez această propunere bazat rioare să acorde aprecieri şi
economiei naţionale, este re­ în ce mai bune a ideii de e- nor meserii. a realiza o schimbare de pe considerentul că responsa­ calificative nu numai condu­
prezentată ilustrativ prin da­ ducore prin muncă şi pentru Elevii liceelor de cultură mentalitate, o mobilizare a cătorului unităţii în subnrdi- DE DRUM URI D EVA
te şi fapte din unităţile şco­ producţie, munca devenind Lin generală, unde se aprofun­ tuturor factorilor răspunză­ bilitatea politicii de personal no ci şi locţiitorului acestuia
lare. In unele şcoli cum sînt, obiect, o metodă de învâţâ- dează cunoştinţele practice tori în procesul înstructiv-e- şi problemele complexe nle şi celorlalţi membri ai colec­
de pildă. Grupul şcolar side­ mînt. obţinute în şcoala generală, ducativ. pentru îmbunătăţirea acestei esenţiale funcţii a În­ tivului de conducere.
rurgic Hunedoara, Şcoala ge­ In activitatea practică cu dovedesc un grad m.ai mare conţinutului muncii didactice, treprinderilor şi centralelor str. Rindunicii, nr. 5, telefon 12320
nerală nr 1 Petrila, Şcoala rnracier agricol se evidenţia­ de îndemînare Exemplu în a- pentru crearea unei tehnolo­ poate şi trebuie încredinţată TRAIAN MAICAN, CON­
generală din Geoaeiu etc. au ză şcolile generale din Dobra, censtâ privinţă îl constituie gii moderne a instruirii. In numai unor cadre temeinic TABIL — ORAŞTIE:
apărut iniţiative stimulate de Geoagiu. IIîn, care dispun de­ strungul realizat în atelierul acest scop trebuie să se dea pregătite şi de competenţă ^ La capitolul privind or­ A N G A J E A Z A DE URGENŢA
Inspectoratul şcolar judeţean ja de miniferme. iar In loca­ de lăcăluşeric ni Liceului „A­ dovadă de şi mai multă re­ maximă. ganizarea şi desfăşurarea e­
pe linia cunoaşterii de cairo lităţile cu profil industrial. vram Iancu" din Brad sau o- ceptivitate. să se adapteze — Inlrurît consider că este xamenelor sau concursurilor, © tehnician normator
elevi a profesiunilor, de orga­ Şcoala generală şi Liceul din bicctele de liz casnic lucrate mai rapid procesul de învâ- o anomalie ca unele funcţii
nizare a unor activităţi diver­ Orâşlic. Liceul T3rn<1. Şcoala în atelierul Liceului nr- 2 De­ ţărnlnt la ^rhimbârilo cnre de conducere — şefi de ser­ propun să se introducă obli­ © şofer aufocran.
sificate care că îmbogăţească generala nr. 4 şi T.iccul nr. 2 va. h i cadrul contrariului î n ­ an loc în sfera producţiei de vicii tehnice, economice. de gaţia unităţii cnrc scoate
conţinutul lecţiilor, aspectul Deva ele,, elevii confecţionea­ cheiat cu întreprinderea de bunuri materiale. In gîndire. allâ specialitate — să fie posturi vacante la concurs de Salarizarea conform H.C.M. 914/1968. Infor­
formativ al acestora, cum sînt ză în ateiierelc-sroaln. chiar industrie locală, obiecte ca­ în întreacă arijvitnte socială. a comunica candidaţilor toa­ maţii suplimentare se primesc de la biroul per­
expoziţiile tematice sau mi- pe bază de contracte încheia­ re. nrin valorificare, nu adus prevăzute cu condiţii de v e ­ te condiţiile şi cerinţele «ic sonal intre orele 7-15, în fiecare zi.
eromonografi i le profesionale. scolii respective u n beneficiu Pro». CORNEL STOICA chime mai mici decit unele studiu teoretice şi practice,
O realizare' cu totul deosebi­ te cu Linilăţi economice, pro­ care însumează peste zece inspector general al funcţii de execuţie — ingi­ impuse «le ocujiarea postului
tă o constituie laboratorul duse utile, valorificate In ac­ mii Ici. Inspectoratului şcolar judeţean ner principal I, II, III, eco­ respectiv.